Comisarul european pentru dezvoltare regională Corina Creţu a declarat marţi, la Palatul Parlamentului, că România nici măcar nu a notificat CE în legătură cu identificarea amplasamentelor pentru cele trei spitale regionale şi că lipsa hărţii medicale ar putea duce la suspendarea unor plăţi.
În iunie 2016 se împlineşte un an de la semnarea Programului Operaţional Regional cu Guvernul României, în cadrul căruia este prevăzută construirea a trei spitale regionale la Iaşi, Cluj Napoca şi Craiova.
Comisarul european a mai precizat că oficialii Comisiei Europene au agreat cu Guvernul României ca în cadrul POR să deruleze peste 280 de proiecte de renovări de spitale, de clinici, lucruri care nu pot fi făcute fără harta medicală, care este o condiţionalitate ex-ante, iar neîndeplinirea acesteia până la sfârşitul anului va obliga CE să suspende anumite plăţi.
„Până la această oră, România nu notificat nici măcar faptul că s-au identificat amplasamentele. Am înţeles că această chestiune, cel puţin pentru Cluj şi Craiova este rezolvată. Există un litigiu în ceea ce priveşte Iaşiul, nu înţeleg de ce a fost alocat un spaţiu care se află în litigiu între două comune care blochează construirea acestui spital regional„, a afirmat comisarul Corina Creţu, la a III-a ediţie a Forumului Fonduri Europene, cu referire la construcția celor 3 unități medicale regionale.
Oficialul european a mai spus că la momentul semnării trebuia să fie stabilite amplasamentele celor 3 investiții.
„Intenţionez să mă reîntorc pe 23 mai la Bucureşti pentru a discuta acest subiect şi a pune la masă toţi actorii interesaţi pentru că sentimentul meu este că există o lipsă de comunicare între actorii care trebuie să contribuie la dezvoltarea acestor spitale regionale. Intenţionăm, noi, Comisia Europeană, împreună cu Banca Mondială, să organizăm o masă rotundă, o întâlnire împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale, împreună cu domnul Raed Arafat, cu Ministerul Sănătăţii, cu membri ai Cancelariei primului ministru„, a precizat Corina Creţu.
Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a declarat marți că în toate cele trei cazuri au existat probleme, cea mai gravă fiind la Iaşi, unde autorităţile au pus la dispoziţie un teren inundabil, iar la Craiova a fost o problemă cu un teren retrocedat.
„Au existat probleme diferite în fiecare dintre cazuri, cel mai grav este la Iaşi, unde s-a oferit de către autorităţile locale un teren iniţiat inundabil şi acum suntem în proces de analiză între două alte variante care ne-au fost puse la dispoziţie. Mare parte din problema asta a fost neînţelegerea cu autorităţile locale astfel încât să găsim soluţii. La Craiova mai fost o problemă cu un teren retrocedat”, a declarat Ghinea.
Ministrul a mai spus că principala problemă vizează harta serviciilor medicale, însă a dat asigurări că până la finalul anului va fi terminată harta.
„Riscăm să fie blocate plăţile către Comisie, dacă toate condiţionalităţile ex-ante nu sunt îndeplinite. Sunt trei grave, achiziţii, transporturi – Master Planul şi această hartă a serviciilor de sănătate, astea sunt cele mai grave. Mai sunt alte 13 mai puţin grave să le spunem, pe care sunt convins că le putem rezolva mai uşor”, a mai spus ministrul Ghinea.
Și comisarul european Corina Crețu s-a referit marți la situația Master Planului pe Transporturi, afirmând că recomandarea Comisiei Europene este ca documentul să fie păstrat în forma agreată între Guvernul României, CE şi Banca Mondială.
„Master Planul de Transport a fost un document negociat ani de zile de către Comisia Europeană şi Guvernul României. Eu cred că, în momentul adoptării şi agreării între Comisie, a doua zi trebuia să intre în implementare. Din păcate, spun din păcate pentru că asemenea documente care sunt agreate, în Parlamentul României riscă să-şi schimbe sensul şi să nu mai îndeplinească condiţiile cerute de Comisia Europeană. Deci, din punctul nostru de vedere, Comisia Europeană recomandă ca Master Planul de Transport să rămână aşa cum este”, a spus Corina Creţu.
„Am auzit tot felul de idei în Parlamentul României, cum că s-ar dori scoaterea capitolului legat de căile feroviare. Eu cred că România are nevoie de o agenţie de reformare a căilor feroviare. (…) Deci, din acest punct de vedere, noi cred că am ajuns la un agrement foarte echilibrat între nevoia de dezvoltare rutieră, feroviară, navală în Master Planul de Transport. Şi cred că Guvernul trebuie să decidă dacă-l retrage din Parlament şi mergem pentru implementare, ori Parlamentul să-şi asume responsabilitatea şi să-l adopte pentru că întârzierile vor fi foarte mari”, a precizat comisarul european pentru politici regionale.
