Măsuri fiscale de mare impact luate de guvernul Grindeanu. Capcana eliminării plafonului maxim la CAS și CASS

Ordonanţa de Urgenţă prin care Guvernul Grindeanu va crește o serie de venituri ale bugetarilor (salarii în administrație, cultură) va avea un impact bugetar de – 5,13 miliarde lei în 2017, potrivit proiectului de OUG publicat de Ministerul de Finanţe.

Pe de altă parte, potrivit unor alte modificări ale Codului fiscal așteptate vineri, salariații vor datora contribuțiile de pensie și de sănătate la tot venitul realizat, actualul plafon maxim, echivalent cu 5 salarii medii brute, fiind eliminat. Din calculele guvernanților, măsura va asigura venituri suplimentare la buget de 1,9 miliarde lei.

Venitul suplimentar astfel realizat se va consuma în totalitate după 1 iulie, odată cu creșterea punctului de pensie.

(Citiți și: ”Calendarul măsurilor/promisiunilor economice ale Guvernului Grindeanu ”)

De precizat: draftul de buget construit de Guvernul Cioloș prevede un deficit bugetar de 2,99 % din PIB, fără să conțină impactul măsurilor sociale promise în campanie de PSD care,vineri, încep să se materializeze.

Lista măsurilor decise de guvern în ședința din 6 ianuarie

Pe ordinea de zi a şedinţei de guvern de vineri se află o OUG prin care sunt majorate mai multe tipuri de venituri.

(Descărcați AICI proiectul de Ordonanță)

Printre măsurile care urmează să fie adoptate de guvern se mai numără:

• introducerea transportului gratuit pe calea ferată pentru studenţi
• creşterea punctului de pensie la 1.000 lei
• creşterea burselor prin majorarea alocării per student de la 83 lei la 201 lei
• creşterea pensiei minime de la 400 lei la 520 lei
• majorarea cu 20% a salariului din administraţia locală
• majorarea cu 50% a veniturilor actorilor şi a altor categorii de artişti

Potrivit textului, impactul bugetar al tuturor măsurilor cuprinse în Ordonanţă este de 5,13 miliarde de lei pentru anul 2017. În textul OUG nu este cuprins şi impactul bugetar calculat pentru anii viitori.

Crește salariul minim la 1450 lei, crește plafonul pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro

Măsurile de majorare a salariului minim la 1.450 lei, majorarea cu 20% a veniturilor din administraţia locală şi cu 50% a salarilor actorilor şi a altor categorii de artişti au fost anunţate cu o zi înainte de ședința de guvern de preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

Cabinetul Grindeanu va adopta și reducerea impozitului la 1% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderile care sunt sub plafonul de 500.000 euro.

“Sper ca atât preşedintele, cât şi opoziţia să înţeleagă semnalul dat de români prin vot. Românii au votat pentru a avea o viaţă mai bună!”, justifica Liviu Dragnea măsurile sociale cu care își face debutul Guvernul Grindeanu.

Pe de altă parte, salariații, PFA și pensionarii care înregistrează și venituri din dividende, dobânzi, drepturi de autor, dar și din chirii, vor fi scutiți de CASS pentru acestea.

Eliminarea plafonului maxim pentru plata CAS și CASS- efecte pe termen lung

Chestiunea eliminării plafonului maxim de 5 salarii medii brute pentru care se datorau contribuțiile de pensie și de sănătate este de natură să provoace în timp probleme foarte mari sistemului public de pensii.

Pentru moment, autoritățile socotesc că vor încasa venituri suplimentare de aproape 2 miliarde lei din eliminarea acestui plafon- o socoteală greșită din mai multe puncte de vedere:

• în primul rând, joi, în sesiune extradordinară, parlamentarii au votat scutirea pensiilor de CASS- impactul bugetar anual: – 745 milioane lei
• în al doilea rând, vineri, guvernul va scuti și salariații și PFA de plata CASS pentru veniturile din dividende, dobânzi, drepturi de autor, chirii (impact neprecizat al acestei decizii)

Rezultă, fără dubiu, că cele 2 miliarde pe care le-a numărat Sorin Grindeanu în deschiderea ședinței de guvern de vineri sunt, în cel mai bun caz un miliard.

Pe termen lung, problema este mult mai complicată: Bugetul de pensii înregistrează în prezent un deficit de 3,2 miliarde euro. Odată cu plata ”liberalizată” a contribuțiilor la CAS, în viitor cei care plătesc acum contribuții mari vor trebui să primească pensii pe măsură.

Completând imaginea cu statistica INS privind natalitatea, analizând trendul clar de îmbătrânire a populației, nesustenabilitatea pe termen lung a măsurilor prezentate mai sus devine evidentă.