Analiză

Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primele trei trimestre din 2017 de la bugetul UE doar 3,05 miliarde euro, din care… Mai mult

19.11.2017

Chestiunea

Pe noi culmi de progres şi civilizaţie: creșterea oficială a PIB – 8,8%. Consecinţe

Estimarea-semnal anunțată de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul III 2016 arată un nivel record la creşterii economice, de 8,8% pe seria brută şi 8,6%… Mai mult

15.11.2017

Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene

de Marin Pana , 19.11.2017

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primele trei trimestre din 2017 de la bugetul UE doar 3,05 miliarde euro, din care 3,04 miliarde euro aferente cadrului financiar 2014-2020, celelalte 9,67 milioane euro fiind resturi rămase de plată din cadrul financiar 2007 – 2013.

Suma este cu mult mai mică faţă de cea încasată anul trecut, respectiv 41% dacă se face raportarea la cele 7,36 miliarde euro consemnate pe 2016.

Evident, este imposibil ca să mai recuperăm diferenţa de 59% în ultimul sfert al anului, ceea ce va priva bugetul public de circa trei miliarde de euro din banii europeni ( dacă se face o extrapolare a sumelor intrate până acum).

Este, de departe, principala problemă a execuţiei bugetare pe 2017, în care deficitul programat este de 2,96% din PIB sau 5,38 miliarde euro la valoarea estimată în prezent pentru PIB.

Banii europeni ar fi putut veni gratis dar pe proiecte clare de dezvoltare, întocmite conform normelor europene şi cofinanţate de la bugetul de stat.

Încasarea acestor bani, fie şi la nivelul din 2016 (altminteri criticat la vremea respectivă) de 7,4 miliarde euro, ar fi permis chiar şi încadrarea rezultatului bugetar în celebrul MTO ( medium term objective în engleză sau obiectiv pe termen mediu de stabilitate financiară de -1% din PIB asumat de România).

La sume primite şi plătite figurează sumele trecute separat pe cele două exerciţii financiare ale UE, 2007 – 2013, respectiv 2014 – 2020. Soldul ca importanţă pentru economia românească a rezultat prin diferenţa între banii încasaţi per total şi banii plătiţi cu raportarea la PIB realizat de România din anul 2010 încoace.

Privind în urmă, se poate observa că dependenţa finanţelor publice faţă de sumele primite de la bugetul UE a crescut rapid. În 2013 s-a produs un salt semnificativ în 2015 şi 2016 banii de la UE au reprezentat mai mult de trei procente din PIB-ul naţional.

În 2017, ”racordarea” la exerciţiul bugetar 2014 – 2020 s-a produs prea lent pentru a prelua scăderea inerentă a fondurilor alocate în exerciţiul precedent, 2007 – 2013, odată ce resursa importantă rezultată din regula de plată N+2/N+3 ani după epuizarea termenului de plată extins s-a terminat brusc.

Demarajul penibil din 2014 – 2015, a fost mascat în 2016 tocmai de întârzierea cu care ne-am mişcat până în 2013. Prioritizarea ca maximă urgenţă a absorbţiei de fonduri europene s-ar fi impus de la sine în 2017, dar acest lucru nu s-a întâmplat, de unde şi prăbuşirea soldului de schimb de bani cu bugetul UE.

Practic (cu scuza, altminteri valabilă, că nu suntem noi de vină ci ”greaua moştenire” şi într-o perioadă electorală/postelectorală, cu cerinţele ei specifice) s-a ales tactica alocărilor riscante de venituri, cu beneficii pe termen scurt, în locul aşezării strategice a dezvoltării ţării pe termen lung, care ar fi prespus moderaţie şi durabilitate.

Am mâncat banii care ne puteau aduce fonduri europene

În loc să ne mişcăm repede să punem bani din bugetul nostru pentru a amplifica de circa 7 ori efectul fondurilor europene ( de regulă contribuţia naţională e de 15%) şi a ne dezvolta mai repede infrastructura, cu şosele, şcoli, spitale şi altele asemenea lucruri absolut necesare pentru o ţară civilizată, noi am trimis banii în consum.

Chiar şi sumele încasate, au venit mai degrabă automat, prin alocările deja antamate ale Fondul European pentru Garantare Agricolă, care au constituit majoritatea banilor intraţi în ţară.

Din păcate, contraperformanţa monumentală  consemnată oficial nu constituie un subiect central pentru dezbaterea publică, cum ar fi fost normal.

Marea problemă se regăseşte la fondurile structurale şi de coeziune, mai puţin de 10% din total, care vin pe proiecte clare şi conforme cu cerinţele europene.

Dacă tot am aderat la UE şi plătim sume considerabile la bugetul comun (suntem absolut în grafic la plăţi – cele 1,13 miliarde euro deja achitate pe primele trei trimestre se duc exact spre miliardul şi jumătate de anul trecut), ar fi trebuit să avem grijă să menţinem un ritm ridicat al absorbţiei fondurilor puse la dispoziţie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.11.2017

2 comentarii

  1. Protonic
    20.11.2017, 9:53 am

    Nu asa se face comparatia.
    La sfarsit de program sumele care intra sunt mai mari iar la inceput cand contractele inca nu sunt semnate sunt mai mici.
    Daca de raportam la anul 2010 sumele au crescut.

  2. Mac
    13.12.2017, 8:36 pm

    @Protonic
    Nu-ți bate capul, ăsta e un site USR.

Lăsați un comentariu


Stiri

Legile Justiției / Protestele iau noi forme: Flashmob cu geamantane, la Sibiu, și cu ochii acoperiți – la București

Vladimir Ionescu

Protestele față de modificarea legilor Justiției continuă în marile orașe – cu mai puține persoane prezente (din cauza vremii), dar sub noi forme. La Sibiu,… Mai mult

Stiri

Austria / Acțiuni pentru ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei în programul de guvernare 2017-2022

Iulian Soare

Noul guvern al Austriei va întreprinde acţiuni în Europa pentru a ridica sancţiunile impuse Rusiei ca urmare a conflictului din estul Ucrainei, potrivit programului de… Mai mult

Stiri

ArcelorMittal Galaţi a contestat licitația pentru construcția BRUA

Vladimir Ionescu

ArcelorMittal Galaţi a contestat în instanţă licitaţia pentru desemnarea constructorului gazoductului BRUA, după ce a fost eliminată din lipsa unui document care nu era relevant… Mai mult

Stiri

Proiect / Ministerul Finanțelor caută 8 miliarde euro – programul de emisiuni de titluri de stat va fi suplimentat

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanţelor Publice intenționează să emită euroobligaţiuni în valoare de aproximativ 8 miliarde de euro (echivalent) pentru perioada 2018 – 2019, în contextul implementării planului… Mai mult

Stiri

Consiliul European pentru Relaţii Externe: China și-a intensificat relațiile cu statele ECE, iar pentru atingerea intereselor sale, ignoră adesea normele comunitare

Iulian Soare

China a devenit din ce în ce mai “prezentă” şi “influentă” în spaţiul Uniunii Europene, intensificându-și relaţiile în principal cu ţări central şi est-europene, concentrându-se… Mai mult

Europa

Praga / Reuniune a liderilor extremiști europeni

Iulian Soare

Reprezentanți ai partidelor antiimigrație din 10 state europene s-au întâlnit sâmbătă la Praga, la o reuniune desfășurată în spatele ușilor închise, scrie prea internațională. Conferința… Mai mult

Europa

Austria / Extrema dreaptă intră la guvernare și ar putea obține portofolii-cheie: Internele, Apărarea și Externele

Iulian Soare

Liderul conservator Sebastian Kurz a ajuns sâmbătă la un acord cu Partidul Libertăţii (FPO), formațiune a extremei drepte, pentru formarea coaliției guvernamentale. Dacă acordul va… Mai mult