Macroconsecințele emigrației din datele oficiale revizuite: de la șomajul care s-ar fi dus spre 20%, la creșterea numărului de ”investitori străini”

de Marin Pana | 24.8.2014 .

Potrivit datelor oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică, peste 10% dintre români sunt emigranți, începând încă din anul 2011. Din anul 2002 încoace, doar circa 30% din reducerea populației țării s-a produs din cauza sporului natural negativ, restul de 70% fiind dat de părăsirea teritoriului național și stabilirea în alt stat.

Datele prezentate de INS sunt cele recalculate în condiții de comparabilitate cu rezultatele finale ale Recensământului Populației și al Locuințelor (RPL) întreprins în anul 2011, simultan cu cele din alte state ale UE pentru a surprinde situația cât mai fidelă în raport cu realitatea.  Începând cu RPL 2011, numărul populației rezidente (stabile) a fost estimat în conformitate cu criteriul reședinței obișnuite, după normele europene în materie.

Din evoluția în timp, se poate observa o reducere a populației totale doar ceva mai mare de o jumătate de milion de persoane din 2002 și până în 2013, timp în care populația rezidentă în România s-a redus cu 1,8 milioane persoane. Explicația este că numărul emigranților înregistrați oficial a urcat de la ceva mai mult de un milion de persoane la peste 2,3 milioane persoane.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Exodul cel mai important s-a produs exact în anul de creștere economică record 2008. Atunci, pe fondul liberalizării ( chiar treptate și cu restricții eșalonate pe șapte ani) circulației forței de muncă pe piața unică europeană,  aproape o jumătate de milion de oameni au fost contabilizați ca fiind stabiliți în străinătate, odată ce au parcurs ciclul de 12 luni de reședință externă început în 2007, anul aderării la UE.

În afara acestui salt prilejuit de accesul instantaneu la noi piețe de muncă, avansul annual al numărului de emigranți s-a situat undeva la 0,3% – 0,4% din numărul total al populației, pentru a se plafona de-abia anul trecut la 10,5%. De remarcat că, pe fondul unor reîntoarceri în țară, ușoara creștere din 2013 s-a făcut nu prin creșterea soldului plecărilor ci prin reducerea numărului total al populației.

Se desprind patru principale consecințe ale acestor evoluții:

  • 1.Reducerea artificială a ratei șomajului BIM la nivel național la cele circa șapte procente consemnate uzual în ultima perioadă. Includerea celor care nu au găsit loc de muncă în țară și au fost nevoiți să emigreze ar duce acest indicator undeva spre 20%.
  • 2.Diminuarea creșterii potențiale a PIB ( creșterea maximă sustenabilă, care să nu genereze  dezechilibre macroeconomice ) prin reducerea resurselor interne pe partea de forță de muncă.
  • 3. Reducerea ponderii veniturilor bugetare în PIB, urmare a taxării unui număr redus de persoane active și fiscalizate, cu obervația că și pe partea de susținere prin politici sociale s-au realizat o serie de economii
  • 4.Aportul valutar semnificativ al celor plecați care trimit sume de bani către famiile aflate în țară. Acesta constituie în prezent cel mai mare investitor ”străin” din economia României, cu efecte importante asupra susținerii cursului de schimb al leului.
  • 5.Deciziile de politică economică internă sunt influențate semnificativ de alegerile politice făcute de românii din exterior. Ponderea rezidenților în străinătate cu drept de vot este importantă pentru stabilirea învingătorilor din competiția electorală internă.

Indicatorii

Numărul populației rezidente (stabile), la o dată determinată, este calculat conform metodologiei și reglementărilor internaționale în domeniu și cuprinde totalitatea persoanelor care au reședința obișnuită în România, pentru o perioada de cel puțin 12 luni.

  • a) Pentru perioada 2002 – 2011, numărul populației rezidente (stabile) a fost reestimat în condiții de comparabilitate cu rezultatele finale ale Recensământului Populației și al Locuințelor (RPL) din anul 2011;
  • b) Începând cu RPL 2011, numărul populației rezidente (stabile) a fost estimat în conformitate cu criteriul reședinței obișnuite;
  • c) Numărul populației rezidente (stabile) la 1 ianuarie 2012 a fost determinat pe baza rezultatelor definitive ale RPL 2011, la care s-au adăugat sporul natural și soldul migrației internaționale aferent perioadei 20 octombrie – 31 decembrie 2011.

Numarul emigranților la 1 ianuarie al anului de referință reprezintă numărul persoanelor care au emigrat din România, respectiv și-au stabilit reședința obișnuită în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.
(Sursa: INS)

Publicat la data de 24.8.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română