24 august, 2014

Potrivit datelor oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică, peste 10% dintre români sunt emigranți, începând încă din anul 2011. Din anul 2002 încoace, doar circa 30% din reducerea populației țării s-a produs din cauza sporului natural negativ, restul de 70% fiind dat de părăsirea teritoriului național și stabilirea în alt stat.

Datele prezentate de INS sunt cele recalculate în condiții de comparabilitate cu rezultatele finale ale Recensământului Populației și al Locuințelor (RPL) întreprins în anul 2011, simultan cu cele din alte state ale UE pentru a surprinde situația cât mai fidelă în raport cu realitatea.  Începând cu RPL 2011, numărul populației rezidente (stabile) a fost estimat în conformitate cu criteriul reședinței obișnuite, după normele europene în materie.

Din evoluția în timp, se poate observa o reducere a populației totale doar ceva mai mare de o jumătate de milion de persoane din 2002 și până în 2013, timp în care populația rezidentă în România s-a redus cu 1,8 milioane persoane. Explicația este că numărul emigranților înregistrați oficial a urcat de la ceva mai mult de un milion de persoane la peste 2,3 milioane persoane.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Exodul cel mai important s-a produs exact în anul de creștere economică record 2008. Atunci, pe fondul liberalizării ( chiar treptate și cu restricții eșalonate pe șapte ani) circulației forței de muncă pe piața unică europeană,  aproape o jumătate de milion de oameni au fost contabilizați ca fiind stabiliți în străinătate, odată ce au parcurs ciclul de 12 luni de reședință externă început în 2007, anul aderării la UE.

În afara acestui salt prilejuit de accesul instantaneu la noi piețe de muncă, avansul annual al numărului de emigranți s-a situat undeva la 0,3% – 0,4% din numărul total al populației, pentru a se plafona de-abia anul trecut la 10,5%. De remarcat că, pe fondul unor reîntoarceri în țară, ușoara creștere din 2013 s-a făcut nu prin creșterea soldului plecărilor ci prin reducerea numărului total al populației.

Se desprind patru principale consecințe ale acestor evoluții:

  • 1.Reducerea artificială a ratei șomajului BIM la nivel național la cele circa șapte procente consemnate uzual în ultima perioadă. Includerea celor care nu au găsit loc de muncă în țară și au fost nevoiți să emigreze ar duce acest indicator undeva spre 20%.
  • 2.Diminuarea creșterii potențiale a PIB ( creșterea maximă sustenabilă, care să nu genereze  dezechilibre macroeconomice ) prin reducerea resurselor interne pe partea de forță de muncă.
  • 3. Reducerea ponderii veniturilor bugetare în PIB, urmare a taxării unui număr redus de persoane active și fiscalizate, cu obervația că și pe partea de susținere prin politici sociale s-au realizat o serie de economii
  • 4.Aportul valutar semnificativ al celor plecați care trimit sume de bani către famiile aflate în țară. Acesta constituie în prezent cel mai mare investitor ”străin” din economia României, cu efecte importante asupra susținerii cursului de schimb al leului.
  • 5.Deciziile de politică economică internă sunt influențate semnificativ de alegerile politice făcute de românii din exterior. Ponderea rezidenților în străinătate cu drept de vot este importantă pentru stabilirea învingătorilor din competiția electorală internă.

Indicatorii

Numărul populației rezidente (stabile), la o dată determinată, este calculat conform metodologiei și reglementărilor internaționale în domeniu și cuprinde totalitatea persoanelor care au reședința obișnuită în România, pentru o perioada de cel puțin 12 luni.

  • a) Pentru perioada 2002 – 2011, numărul populației rezidente (stabile) a fost reestimat în condiții de comparabilitate cu rezultatele finale ale Recensământului Populației și al Locuințelor (RPL) din anul 2011;
  • b) Începând cu RPL 2011, numărul populației rezidente (stabile) a fost estimat în conformitate cu criteriul reședinței obișnuite;
  • c) Numărul populației rezidente (stabile) la 1 ianuarie 2012 a fost determinat pe baza rezultatelor definitive ale RPL 2011, la care s-au adăugat sporul natural și soldul migrației internaționale aferent perioadei 20 octombrie – 31 decembrie 2011.

Numarul emigranților la 1 ianuarie al anului de referință reprezintă numărul persoanelor care au emigrat din România, respectiv și-au stabilit reședința obișnuită în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.
(Sursa: INS)


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Victoria lui Donald Trump nu e doar cea pentru postul

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: