Senatorii au adoptat luni modificările la Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, cunoscută ca Legea Big Brother.
Inițiativa legislativă aprobată de Senat a fost semnată de liderii politici în mai 2015, la inițiativa președintelui Klaus Iohannis, după ce precedenta tentativă de legiferare a fost împiedicată de Curtea Constituţională.
Proiectul va fi trimis la Camera Deputaților, for decizional în acest caz.
Ce s-a schimbat
Potrivit modificărilor adoptate luni, autoritățile vor avea acces la date doar la solicitarea instanțelor sau al organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, dar cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii.
De menţionat că proiectul de lege se referă la datele de trafic ale abonaţilor şi utilizatorilor, nu la conţinut.
Vechiul proiect de lege, respins de CCR, nu conţinea referiri clare la obţinerea acestor date în baza unui mandat.
(Citiţi şi: „Ar trece noua Lege ”Big Brother” testul de constituționalitate? Câteva dubii”)
Potrivit proiectului, furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora, de îndata, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal.
De regulă, toate aceste date trebuie şterse după 3 ani, cu excepţia situaţiei în care autorităţile emit către operator o notificare cu privire la necesitatea menţinerii lor “în scopul identificării şi conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigaţiilor pentru combaterea infracţiunilor sau în domeniul apărării şi securităţii naţionale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitarii”.
Durata maximă de stocare a informaţiilor este de 5 ani.
Problemele vechi ale unei legislaţii noi
În principiu, ţinând cont de faptul că CCR a respins (în 2012) Legea 82/2012, privind reţinerea datelor generate şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 şi ale art.152 din Codul de procedură penală, inițiatorii au renunțat să pună în concordanță cu decizia Curții această lege 82, ci au completat direct Legea 506 cu câteva paragrafe.
Vorbind de iniţiatori, acest proiect de lege marchează o premieră: potrivit expunerii de motive, iniţiatorii sunt toţi liderii partidelor parlamentare.
În stadiul iniţial al consultărilor, la începutul lunii mai 2015, nimeni nu şi-a asumat formal paternitatea modificărilor la legile Big Brother, iar ONG-urile reprezentative au refuzat să îşi aducă contribuţia la scrierea acestei legislaţii concepute de „un grup de lucru” constituit sub autoritatea Administraţiei Prezidenţiale.
(Citiţi şi: „Președinția a trimis partidelor draftul unei noi legi Big Brother. Cele mai reprezentative ONG-uri au fost invitate să lucreze pe text dar au refuzat”)
În ceea ce privește esenţa documentului- retenția datelor, textul propus ignoră în continuare reglementările europene în materie, invocate și de CCR, care prevăd că datele sunt șterse sau anonimizate de regulă după 6 luni, sau în situații exceptionale după 2 ani.
Noua propunere evită sintagma ”amenințări la adresa securității naționale” folosită în Legea 82, deci lasă în continuare CCR cu nedumerirea legată de înțelesul acestei exprimări și fără ca cineva să trebuiască să explice criteriile precise în baza cărora se constată acest gen de amenințări.
Alte aproximativ 14 obiectii ale Curții sunt lăsate fără răspuns legislativ după modelul descris mai sus- textul nou nu face referire la acestea.
