Inițiativa legislativă de modificare a legii 506/2004, privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private, a fost semnată de liderii politici la inițiativa președintelui Iohannis.
Ea păstrează însă în ADN-ul ei genele ”Fratelui mai Mare”, născut din inițiative și din legi declarate de CCR neconstituționale. Cum ar putea trece, însă, o atare lege, la testul de constituționalitate care a picat vechea lege?
Schimbările și vulnerabilitatea lor la obiecțiile CCR
Ținând cont de faptul că CCR a respins Legea 82/2012, privind reţinerea datelor generate şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 şi ale art.152 din Codul de procedură penală, inițiatorii renunță să pună în concordanță cu decizia Curții această lege 82, ci completează direct Legea 506 cu câteva paragrafe.
1- Din lista de obiecții ridicate de Curtea Constituțională, un singur punct este bifat: organele de urmărire penală sau ”organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și al securității naționale” au obligația să ceară unui judecător o autorizație prealabilă, în baza căreia să poată intra oficial în posesia datelor personale și a datelor de trafic ale unui utilizator.
2- În ceea ce privește retenția datelor, textul propus ignoră în continuare reglementările europene în materie, invocate și de CCR, care prevăd că datele sunt șterse sau anonimizate de regulă după 6 luni, sau în situații exceptionale după 2 ani. Potrivit propunerii românești, retenția datelor s-ar face pe o durată de 3 ani, de regulă, sau, prin excepție, pe o durată de 5 ani.
3- Noua propunere evită sintagma ”amenințări la adresa securității naționale” folosită în Legea 82, deci lasă în continuare CCR cu nedumerirea legată de înțelesul acestei exprimări și fără ca cineva să trebuiască să explice criteriile precise în baza cărora se constată acest gen de amenințări.
4- Alte aproximativ 14 obiectii ale Curții sunt lăsate fără răspuns legislativ după modelul descris mai sus- textul nou nu face referire la acestea.
5- În situația în care proiectul va fi aprobat nemodificat de Parlament acesta păstrează unul dintre motivele pentru care CCR a respins Legea 82: ”obligaţia de reţinere a datelor, cu titlu de excepţie sau derogare de la principiul protejării datelor cu caracter personal şi al confidenţialităţii lor, prin natura, întinderea şi domeniul ei de aplicare, goleşte însă de conţinut acest principiu, astfel cum era garantat prin Legea nr.677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date”.
Alte semne de întrebare
Orice proiect de lege are în spate un inițiator, în cazul de față niciunul nu este prezentat public.
- Principalele partide, prin liderii de grup parlamentar, afirmă, la unison, că nu au avut nicio contribuție la elaborarea modificărilor la Legea 506.
- Atunci când s-a aflat de acest proiect, Administrația Prezidențială a transmis, pe diferite căi, faptul că textul este rezultat al muncii unui ”grup de lucru”, care în elaborare a consultat inclusiv reprezentanți ai societății civile.
- Două organizații chemate la discuții pe marginea subiectului, CJI și Active Watch, au confirmat pentru cursdeguvernare.ro participarea la o reuniune în care au expus principii pe marginea subiectului și în care au refuzat să lucreze efectiv la elaborarea unor texte.
- Nici membri ai comisiilor parlamentare de specialitate, nici ONG-uri care susțin fățiș adoptarea rapidă a legilor Big Brother nu își asumă paternitatea acestui proiect.
- Administrația Prezidențială nu are drept de inițiativă legislativă.
Rămâne să căutăm posibilii inițiatori în rândul beneficiarilor acestor prevederi legislative, aceiași care au stat în spatele ultimelor 3 legi de specialitate respinse de Curtea Constituțională.
În context, o declarație din ianuarie 2015 a judecătorului Augustin Zegrean: ”Ni se atrage atenţia că vom da socoteală dacă, Doamne fereşte, se întâmplă ceva, noi vom fi traşi la răspundere. Noi am jurat să respectăm Constituţia, asta facem când analizăm o lege. Şi noi vrem ca în ţară să fie linişte şi ţara să fie în siguranţă, dar cerem în continuare ca legile să acorde suficiente garanţii pentru populaţie că nu vor fi încălcate dispoziţiile Constituţiei. Nu noi creăm vid legislativ.”
