Curtea Constituțională a admis marți două excepții de neconstituționalitate din cele patru luate în discuție, a declarat președintele CCR, Valer Dorneanu, citat de Mediafax.
Dar, este vorba despre excepții ridicate în 25 de sesizări înregistrate la CCR, astfel încât urmează, pe 27 octombrie, discutarea excepțiilor ridicate în celelalte 8 cazuri din lotul de 33 aflate deja pe agenda Curții.
În total, băncile au depus 471 de sesizări pe această lege.
Prima excepție admisă:
„Practic, am admis excepţia de neconstituţionalitate, s-a constatat că sintagma <<precum şi din devalorizarea bunurilor imobile>>, sintagmă care era conţinută în art. 11 teza I, este neconstituţională.
Sintagma se referea la faptul că (prevederile – n. red.) sunt aplicabile şi acelor situaţii care privesc devalorizarea bunurilor imobile. Or, obiectul procesului era plata contractului, nu era vorba de bunuri imobile şi din acest punct de vedere va fi eliminată această sintagmă„, a spus Valer Dorneanu.
Art. 11 din Legea dării în plată:
„In vederea echilibrarii riscurilor izvorand din contractul de credit, precum si din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplica atat contractelor de credit aflate in derulare la momentul intrarii sale in vigoare, cat si contractelor incheiate dupa aceasta data”.
Declararea ca neconstituţională a sintagmei „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din art.11 teza întâi din Legea nr.77/2016 a avut în vedere faptul că devalorizarea bunurilor imobile nu este incidentă, în raport de obiectul contractelor de credit (sume de bani), a explicat CCR, într-un comunicat.
A doua excepție admisă:
„Am admis, de asemenea, excepţia de neconstituţionalitate şi am constatat că prevederile art. 11 teza I, raportate la art. 3, teza II, art. 4, art. 7 şi art. 8 din legea 77 sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii.
Fac precizarea că această posibilitate nu o aveau instanţele sesizate de bănci sau de părţi şi de aici încolo instanţele de judecată vor trebui să aibă în vedere toate implicaţiile teoriei impreviziunii, şi cu privire la riscuri şi la proporţionalitate şi la celelalte aspecte”, a spus Valer Dorneanu, citat de Mediafax.
Soluţia pronunţată de Curtea Constituţională a avut în vedere, în principal, încălcarea art.1 alin.(5), referitoare la calitatea legii, în componenta sa privind cerinţele de claritate şi previzibilitate a legii şi a art.21 – Accesul liber la justiţie din Constituţie.
Au fost respinse:
1. CCR a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituţionalitate a prevederilor art.11 teza întâi raportate la dispoziţiile art.3 teza întâi, precum şi excepția de neconstituţionalitate a prevederilor art.11 teza a doua din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.
Respingerea, ca inadmisibilă, a avut în vedere faptul că toate dosarele în care au fost invocate excepţiile de neconstituţionalitate vizează contracte de credit încheiate între anii 2007-2009, şi anume sub regimul Codului civil din 1864, astfel că aceste prevederi nu au legătură cu soluţionarea cauzelor, fiind incident art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
2. De asemenea, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.11 teza întâi raportate la celelalte dispoziţii din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, şi a constatat că acestea sunt constituţionale, prin raportare la criticile formulate.
Până în acest moment au fost încheiate 273 de dări în plată, din aproximativ 3.900 de notificări trimise băncilor, potrivit datelor instituţiilor financiare.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat în luna aprilie legea dării în plată, declarându-se mulțumit de forma revizuită a proiectului. ”Parlamentul a luat în considerare obiecțiile formulate în cererea de reexaminare, a modificat legea corespunzător și mi-a trimis-o. Am apreciat că Parlamentul a ținut cont de observațiile mele și consider că legea, în forma actuală, este în regulă. În consecință, am promulgat legea și azi va fi publicată în Monitorul Oficial”, spunea atunci președintele.
Camera Deputaților a adoptat legea cu câteva modificări operate după ce Klaus Iohannis a trimis-o la reexaminare.
Modificările operate în forma finală:
- legea dării în plată nu se va aplica programului Prima Casă
- prevederile actului normativ vor beneficia doar acei debitori cu credite mai mici de 250.000 de euro.
Legea le permite celor care au luat un credit pentru achiziția unei locuințe sau a unui teren pe care să construiască o locuință să renunțe la împrumut prin darea în plată a garanției. Aceasta se va aplica şi persoanelor care se află în prezent în procedură de executare silită de către bănci.
Banca Naţională a României (BNR) a identificat, în Raportul asupra stabilității financiare prezentat în aprilie, pentru prima dată în istorie, un risc sistemic sever, și anume cadrul legislativ incert în domeniul financiar-bancar.
Guvernatorul BNR a precizat că riscul sistemic sever este dat de faptul că inițiativele legislative își propun să intervină retroactiv în contractele încheiate între bănci și clienți. Cel mai reprezentativ proiect în acest sens este legea dării în plată, care, deși a fost amendat la reexaminare, se va aplica în forma actuală întregului portofoliu de credite.
Mai multe instituții internaționale, printre care Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional s-au arătat îngrijorate în legătură cu acest proiect legislativ.
