Președintele Klaus Iohannis a solicitat miercuri Guvernului să vină urgent cu soluții privind recursul compensatoriu, astfel încât românii să nu se teamă pentru siguranța lor. Apelul președintelui, repetat de trei ori într-o declarație de presă de trei minute, apare pe fondul unei neliniști generale provocate de multe acte violente comise de beneficiari ai legii recursului compensatoriu.
Premierul Viorica Dăncilă anunțase încă de marți seara că urmează să se întâlnească, miercuri, cu ministrul Justiției pentru a discuta acest subiect.
”Trebuie să spun foarte clar și răspicat: siguranța cetățenilor români nu este negociabilă. Trebuie să tragem concluzii și să venim cu măsuri care să permită omului să stea liniștit acasă, să nu se teamă că un delincvent vine peste el acasă. (…) Se caută un vinovat pentru această lege. Vă spun clar: nu aceasta este soluția, căutarea vinovățiilor în alte guverne sau majorități nu rezolvă problema. Solicit guvernului să facă într-un timp foarte scrut o analiză profundă și să vină cu soluții. Aceste soluții trebuie să vină de la guvern, de la Ministerul Justiției și se poate intra rapid în procedură în Parlament pentru modificări”, a spus președintele Iohannis.
Premierul Dăncilă și ”comunicatorii” PSD încearcă să acrediteze de câteva zile că responsabil pentru acest proiect de lege este Guvernul Cioloș. Proiectul a fost însă trimis la Parlament, sub formă de proiect de lege aprobat de guvern, tot de un guvern PSD, cel al lui Sorin Grindeanu, în 2017.
Fostului ministru al Justiției din cabinetul Cioloș, Raluca Prună, i se poate reproșa că a inițiat, în 2016, discuții legate de oportunitatea emiterii unei asemenea proiect de lege ca răspuns la preocupările europene exprimate vizavi de condițiile de detenție din România. Principiul pus în discuție de Raluca Prună este greșit, iar preocupărilor europene în domeniu ar trebui să li se răspundă cu aplicarea de reforme structurale în sistem, inclusiv prin construirea de noi centre de detenție.
Odată ajuns proiectul de lege la Parlament, acesta a fost modificat în favoarea deținuților în comisiile conduse la Senat de Șerban Nicolae (PSD) și la Cameră de Eugen Nicolicea (PSD).
Actul normativ a fost atacat la Curtea Constituțională de PNL și USR, dar sesizarea a fost respinsă, iar președintele Iohannis a promulgat-o, fără obiecții, în iulie 2017.
