Chestiunea

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul… Mai mult

12.09.2018

Chestiunea

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au… Mai mult

11.09.2018

La obiect

Raportul Sargentini: Ce reproșează UE guvernului Ungariei

În Parlamentul European s-a citit marți Raportul Sargentini,  în baza căruia europarlamentarii vor vota o solicitare adresată Consiliului UE de stabilire, în temeiul articolului 7 alineatul (1)… Mai mult

11.09.2018

La obiect

Ultima zbatere a inflaţiei de 5%, sub efectul creşterii unor preţuri reglementate

Inflaţia anuală a revenit peste pragul de cinci procente  în luna august 2018, după ce performanţa lunară a urcat, cu totul atipic faţă de perioada… Mai mult

11.09.2018

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

de Horațius Dumbravă 25.9.2017

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană în perioada 2011 – 2016. Adică am fost martor la modul în care au evoluat „reformele” judiciare din Ungaria și Polonia. Astfel că am văzut : ambele state au făcut, în materie de Justiție, ce face azi România.

Cu ce consecințe, vom vedea mai jos. Unde vom încerca să evaluăm de ce marii jucători ai Uniunii Europene insistă atât de mult pe problema Justiției și a luptei anticorupție DINCOLO de clișeul cu care umblă în gură politicienii de la București. Vom vedea curând consecințele concrete asupra Ungariei și Poloniei. Ce să mai spunem că România nu-i nici Ungaria nici Polonia …

*

Urmează o toamnă decisivă. Responsabilitatea celor care împing spre o zonă de tensiune relațiile României cu Comisia Europeană și statele membre ale UE, este imensă. Consecințele ar putea fi grave pentru România și pentru cetățenii ei, iar românii sunt îndreptățiți să afle care ar putea fi aceste consecințe.

Discursul președintelui Junker în fața Parlamentului European despre starea UE 2017 trebuie văzut într-o cheie corectă: în contextul în care în regiune există derapaje serioase la adresa statului de drept (Ungaria, Polonia), România a reușit să continue parcursul relativ bun în domeniile monitorizate de Comisie: reforma justiției și lupta împotriva corupție. Dacă și în România vor exista astfel de derapaje, Comisia Europeană nu va ezita să intervină.

De altfel, cancelariile europene, cele care contează (Germania, Franța, Olanda), nu au lăsat niciun spațiu de îndoială: atât timp cât în România cele două domenii sunt puse în pericol de politicieni, nu va fi primită în clubul select al UE (spațiul Schengen, spațiul monedei euro etc.). Adică va fi un membru de rang doi.

Ce trebuie să înțelegem: instituțiile UE, precum și guvernele UE care au un cuvânt greu de spus în aceste instituții, leagă capacitatea României de a fi membru deplin UE de modalitatea în care România reușește să asigure ireversibilitate procesului de prezervare și întărire a statului de drept, de asigurare a capacității instituțiilor cheie din justiție de a fi în măsură să asigure funcționarea statului de drept.

Instituțiile UE leagă respectarea și prezervarea statului de drept de independența, calitatea și eficiența justiției. Orice disfuncționalitate apărută într-un stat membru, poate afecta pe toți cetățenii UE, tocmai pentru că vorbim de un spațiu economic, de libertate, securitate și justiție comun (tabloul de bord publicat periodic de Comisie 2017, aici).

Pericolul major, prin regresul în domeniile reformei justiției și luptei împotriva corupției, este acela ca România să se întoarcă din acest punct de vedere la statutul din perioada de preaderare, și anume, să nu mai îndeplinească criteriile politice stabilite de Consiliul European la Copenhaga () : 1993instituții stabile care să garanteze democrația, statul de drept.

Într-o astfel de paradigmă să nu ne îndoim că unele state membre care au ratificat tratatul de aderare al României vor pune problema unor măsuri drastice în ce privește România.

Afirmația că există șanse reale ca MCV să fie ridicat în 2019, făcută de unii politicieni români, este departe de adevăr: tocmai proiectul de lege privind modificarea legilor justiției subminează grav ridicarea MCV.

Un alt lucru pe care trebuie să-l înțelegem: MCV nu este un instrument static; el e un instrument viu, în permanentă dinamică.

Istoria rapoartelor MCV, în cei 10 ani de existență, ne spune că în funcție de evoluții, Comisia Europeană și-a ajustat conținutul benchmark-urilor. Un exemplu: achizițiile publice nu erau înscrise initial ca realizare a benchmark-urile, ele au apărut mai târziu și în contextul prevenirii fraudelor și corupției.

Reacția previzibilă a instituțiilor UE. Cazurile Poloniei și Ungariei

Sunt două premise pe care le am în vedere când spun că inevitabil se va ajunge la o tensiune între instituțiile UE și unele state ale UE. Dacă, mă repet, Guvernul nu va renunța la acest proiect, în această formă:

  1. Din experiența pe care Comisia Europeană a avut-o cu așa-zisele reforme judiciare din Ungaria și Polonia, sunt convins că nu va mai fi permis un nou derapaj și în România.

Ca fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană în perioada 2011 – 2016, am fost, pot spune, martor la modul în care au evoluat „reformele” judiciare din Ungaria și Polonia. Ceea ce se întâmplă azi în România, cu acest proiect de modificare a legilor justiției, seamănă izbitor cu declanșarea și punerea în practică a „reformelor” judiciare din Ungaria și Polonia:

  1. voința politică a fost determinantă în a schimba structura, funcționarea instanțelor, numirea și revocarea președinților de instanțe și alte măsuri. Așa cum a remarcat Comisia Europeană, prin aceste „reforme” se crează premisa politizării justiției (Ungaria: aici, Polonia: aici).

  2. Pe lângă majoritatea parlamentară confortabilă din ambele state, guvernele aparțin aceluiași partid, iar curțile constituționale au devenit pârghii ale puterii politice. În Polonia, președintele republicii este parte a aceluiași partid aflat la putere.

  3. Presa a relatat că lideri politici importanți ai forțelor politice ce dețin puterea politică sau apropiați ai lor au probleme de natură penală, iar subordonarea justiției are ca țintă și asigurarea puterii parlamentare, guvernamentală pe o lungă perioadă de timp (Ungaria: aici și aici; Polonia: aici).

  4. Era nevoie, pe lângă retorica populistă, și de oameni din sistem care să gândească coerența acestor pachete de legi. Evident, aceștia au fost numiți în funcțiile înalte ale sistemului de justiție „reformat”.

  5. Reacțiile Comisiei Europene, precum și a mai multor state europene, dar și SUA, cu privire la funcționarea statului de drept în Polonia și Ungaria nu au întârziat. Aceste reacții au dus la două consecințe:

  • Discursuri populiste și naționaliste, după cum au remarcat unii critici, ale liderilor politici polonezi și unguri prin care au fost respinse violent aceste reacții (Ungaria aici și Polonia aici);

  • Renunțarea Poloniei și Ungariei la parte din modificările legislative în urma acestor reacții internaționale.

  1. Așa cum arată acum proiectul de modificare a legilor justiției propus de actualul ministru al justiției, subordonarea de către politic a justiției este una evidentă : trecerea Inspecției Judiciare în subordinea directă a ministrului justiției ; atribuția constituțională a Consiliului Superior al Magistraturii, de garantare a independenței justiției, va fi sub controlul direct al ministrului justiției.

Cazul România : situația specială și particularitățile

Totuși, există și câteva diferențe care fac din România un caz particular.

Situația regională a României, cel puțin din perspectiva unei posibile declanșări a opțiunii nucleare reprezentată de art. 7 din Tratatul UE, pare a fi alta.

Dacă Ungaria și Polonia se sprijină reciproc într-un posibil vot în cadrul Consiliului European, lucru pe care, de altfel, liderii lor l-au declarat public, România nu are, aparent, un astfel de sprijin.

Care va fi intensitatea răspunsului liderilor politici români față de reacțiile negative ce vor veni din partea instituțiilor UE și a unor state membre UE și SUA? Ne amintim că după OUG 13/2017 președintele și vicepreședintele Comisiei Europene au avut un mesaj foarte dur în chiar a doua zi după publicarea OUG 13/2017 (aici).

După prezentarea power point din august 2017 de către ministrul justiției, domnul Tudorel Toader, Comisia Europeană nu a ezitat să-și arate îngrijorarea în termeni fermi (aici).

Deși premierul României a declarat că reprezentanții Comisiei Europene ar fi fost la curent și de acord cu modificările pe care ministrul justiției vrea să le facă legilor justiției (aici), Comisia Europeană a infirmat acest lucru solicitând autorităților române să transmită propunerile și explicațiile adiționale, care vor fi analizate de Comisie după ce vor fi primite (aici).

”Armele” Comisiei Europene împotriva statelor care-și subordonează Justiția

Discuția nu e deloc lipsită de interes. Am putea să previzionăm că va gândi Comisia un sistem de măsuri pentru restabilirea statului de drept în România. Care ar putea fi aceste măsuri?

  1. Decizia Comisiei din 13 decembrie 2006 și posibila activare a clauzelor de salvgardare privind România, conținute de această decizie. Deosebit față de Polonia și Ungaria, România are instituit celebrul MCV (mecanism de cooperare și verificare).

Cu referire la ultimul raport MCV din ianuarie 2017, Consiliul European a decis la 15 martie 2017 că acest instrument va rămâne în vigoare până la obținerea unor rezultate concrete și durabile pentru atingerea obiectivelor stabilite prin MCV (aici).

MCV a fost instituit la nivel formal de Comisia Europeană prin de Decizia 2006/928/CE (aici).

Conținutul Deciziei nu lasă loc de interpretări: UE este instituită pe principiul statului de drept, un principiu care este comun tuturor statelor membre, ce implică existența, în toate statele membre, a unui sistem judiciar și administrativ imparțial, independent și eficient, înzestrat cu mijloace suficiente, între altele, pentru a lupta împotriva corupției.

Sunt câteva rațiuni care ne pot conduce la ideea că poate fi luată în calcul ipoteza ca una din măsurile de retorsiune împotriva României să fie activarea uneia din cele două clauze din cuprinsul Deciziei din 2006:

  1. Actele normative ale UE, precum și deciziile care se iau la nivelul UE la solicitarea mai multor state membre, sunt acte/decizii politice. Decizia privind măsuri de retorsiune împotriva României va fi una politică, iar interpretarea actelor normative pe care o vor face instituțiile UE va fi una politică.

  2. Alte posibile argumente:

  • Decizia a fost publicată în Jurnalul oficial al Uniunii Europene fiind un act normativ cu caracter obligatoriu pentru România (art. 288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene) și ulterior Tratatului de aderare, adică Decizia se aplică cu prioritate.

  • Tratatul de aderare a României la UE nu este enumerat de art. 288 din Tratatul privind funcționarea UE printre actele normative pe care le adoptă UE. Astfel, tratatul de aderare a României, în lipsa unei prevederi exprese în Tratatul de funcționare UE, nu are o forță juridică superioară Deciziei.

  • Avem de-a face cu două acte normative separate, rezultat al unor voințe politice distincte. Tratatul de aderare la UE a fost semnat de România și UE la 31.03.2005, iar Decizia a fost emisă la o dată ulterioară Tratatului de aderare, respectiv la 13 decembrie 2006.

  • Obiectivele MCV sunt specifice, ulterioare și cu o dinamică separată decât cele din Tratatul de aderare. E greu de conceput ca un act normativ emis de o instituție UE, cum este Decizia, ce prevede măsuri și obiective de îndeplinit pentru un stat membru, poate fi rupt de sancțiunile la care se referă în chiar cuprinsul acestui act.

  1. Mecanismul statului de drept ce a fost adoptat de Comisia Europeană în 2014. Din capul locului trebuie spus că Polonia este deja subiect al acestui mecanism. Este deja parcurs al doilea pas împotriva Poloniei, de către Comisie, și anume sesizarea Curții Uniunii Europene de Justiție.

Mecanismul poate fi citit aici (comunicatul oficial al Comisiei Europene). De remarcat că acest mecanism a fost adoptat în anul 2014 după eșecul unor sancțiuni eficace pe care instituțiile UE să le adopte la adresa Ungariei.

Întregul proces se finalizează cu „opțiunea nucleară”, după cum o denumește Comisia Europeană: declanșarea procedurii prevăzute de art. 7 din Tratatul UE, care, se poate finaliza cu suspendarea dreptului de vot în instituțiile europene, inclusiv în Consiliul European.

  1. Sunt și alte instrumente ce pot fi activate de Comisia Europeană, din oficiu sau la solicitarea statelor membre, cum ar fi suspendarea negocierilor cu România privind spațiul Schengen, sau cele privind aderarea la moneda UE (așa numitul spațiu euro), precum și alte măsuri.

Ca o concluzie: s-ar putea să asistăm la măsuri fără precedent în cazul României pe care să le ia instituțiile UE, dacă puterea politică din România este determinată să ducă până la capăt subordonarea politică a justiției. Nu știu dacă responsabilii de acest proces din România au avut în vedere o astfel de evoluție, dar de plătit, vom plăti pagubele noi, cetățenii români.

(Articolul poate fi citit și într-o variantă mai detaliată și mai elaborată AICI)

***

Horațius Dumbravă este judecător, fost președinte al CSM și fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană în perioada 2011 – 2016

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.9.2017

3 comentarii

  1. Rasvan Roceanu
    25.9.2017, 7:49 pm

    1.In cazul Poloniei si Ungariei s-a dovedit ca Bruxelles-ul nu prea are ce face impotriva tarilor care nu vor sa asculte de opiniile Comisiei Europene sau ale Parlamentului European. Reducerea finantarii, sau suspendarea dreptului de vot sunt sanctiuni pur teoretice, s-a dovedit ca in practica sunt inaplicabile.
    2.Nu cred ca in conditiile in care euroscepticismul este vehement in Polonia si Ungaria, CE are interesul sa dezamageasca si Romania, singura tara mare din ECE care este inca ferm pro-europeana.
    3.Ce se intampla acum in Romanmia este firesc: istoria arata ca in mod natural institutiile de forta vor sa-si maximizeze forta din motive de eficienta, vezi cazul clasic al lui J.Edgar Hoover care ajunsese tat de puternic incat si-a permis sa il sfideze si pe JFK si pe Bobby Kennedy. La fel ca in SUA, este rolul democratiei sa nu permita ca o institutie de forta sa devina prea puternica in dauna altora, chiar daca asta inseamna o “eficienta” mai mica a acelei institutii de forta.
    4.Sa fim sinceri: nu pare ca Polonia sau Ungaria o duc mai rau pentru ca in ultimii ani Bruxelles-ul s-a suparat pe ele. Dimpotriva, atrag investitorii straini in proportie mult mai mare decat atrage Romania, au un lobby exceptional in Occident, etc. etc. etc.

    • Mihaela Ungureanu
      28.9.2017, 3:09 pm

      Problema este ca la noi coruptia a atins un asemenea nivel incat vom deveni nefrecventabili si pentru investitori nu doar pentru politicieni . Infrastructura nu ,piata de desfacere nu , populatia se va reduce considerabil sau va fi inlocuita cu imigranti din Burundi si Haiti .

    • Ramon
      13.10.2017, 11:58 am

      este greu de apreciat cât de bine sau de rău ne este (față de acum 2 sau 4 ani), nouă sau vecinilor. Economia europeană crește în toate țările sau scade în toate, cu un defazaj temporar. Nu ai cum să știi dacă ți-ar fi fost mai bine sau mai rău dacă s-ar fi făcut anume lucru (sau lege). Ex criza din 1929 s-a propagat și în România, până în 1933, cu probleme salariale majore, criza din 2008 a ajuns și în România, în 2010 în special, dar creșterea Europei s-a simțit și în salariile Românilor, după 2012, ieșirea din mare acriză a adus producții tot mai mari și în România spre 1938. Miza infrastructurii este cât se poate fura și accesul companiilor aservite politic la marile construcții, de aceea românii nu sunt interesați să construiască autostrada Nădlac – Constanța. Întârzierea traficului duce la un consum mai mare de carburanți, reparații (la nevoie), cazare și distracții, la nevoie, deci bani care rămân în țară. Cu cât marile companii pătrund mai mult și mai repede pe piața română, influența politică scade așa că nu se dorește. De ce nu suntem forțați să facem asigurări ? Pentru că companiile nu sunt românești. De ce se măresc accizele la carburanți ? Pentru că sunt cei mai siguri bani.

Lăsați un comentariu


Europa

Marine Le Pen, obligată prin ordin judecătoresc să consulte un psihiatru

Iulian Soare

Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a protestat vineri față de decizia unui judecător care i-a impus un control psihiatric, după ce aceasta a… Mai mult

Stiri

Guvernul simplifică procedura de adopție, stimulente financiare pentru familiile care adoptă copii

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, reglementare ce accelerează procedura de obținere a statutului de… Mai mult

Stiri

Donald Trump propune OPEC ”securitate contra petrol ieftin”

Iulian Soare

Preşedintele Donald Trump a cerut joi statelor membre OPEC să scadă ”acum” preţul petrolului, el sugerând că sprijinul american pentru ţările din Orientul Mijlociu este… Mai mult

Stiri

Scriitorul şi profesorul Vintilă Mihăilescu, internat la Spitalul Clinic Fundeni, are nevoie de sânge

Vladimir Ionescu

Scriitorul şi profesorul Vintilă Mihăilescu, care este internat în prezent la Spitalul Clinic Fundeni, are nevoie urgent de sânge, este apelul făcut pe Facebook de… Mai mult

Stiri

”Neconstituțională în ansamblu”: decizia CCR pe modificarea Legii administrației locale

Vladimir Ionescu

Judecătorii CCR au votat joi, în unanimitate, neconstituționalitatea Legii pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr.215/2001, pentru că a fost încălcat principiul bicameralismului. Comunicatul… Mai mult

Stiri

Guvernul a abrogat standardele de cost la lucrările de infrastructură de transport

Razvan Diaconu

Standardele de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice au fost abrogate printr-o Ordonanță de Urgență aprobată de Guvern în ședința din 13… Mai mult

pagina-conferinte

Conferința: Economia crește, competitivitatea scade: erori, ezitări, politici, calea de urmat spre creștere

Ioana Morovan

București, 19 septembrie 2018. Organizator: CursDeGuvernare.ro, cu sprijinul Academiei de Studii Economice și INACO. Tema: Economia crește, competitivitatea scade: erori, ezitări, politici, calea de urmat spre creștere  Speakeri: Oficiali instituții… Mai mult