duminică

22 mai, 2022

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

25 septembrie, 2017



Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. 1.In cazul Poloniei si Ungariei s-a dovedit ca Bruxelles-ul nu prea are ce face impotriva tarilor care nu vor sa asculte de opiniile Comisiei Europene sau ale Parlamentului European. Reducerea finantarii, sau suspendarea dreptului de vot sunt sanctiuni pur teoretice, s-a dovedit ca in practica sunt inaplicabile.
    2.Nu cred ca in conditiile in care euroscepticismul este vehement in Polonia si Ungaria, CE are interesul sa dezamageasca si Romania, singura tara mare din ECE care este inca ferm pro-europeana.
    3.Ce se intampla acum in Romanmia este firesc: istoria arata ca in mod natural institutiile de forta vor sa-si maximizeze forta din motive de eficienta, vezi cazul clasic al lui J.Edgar Hoover care ajunsese tat de puternic incat si-a permis sa il sfideze si pe JFK si pe Bobby Kennedy. La fel ca in SUA, este rolul democratiei sa nu permita ca o institutie de forta sa devina prea puternica in dauna altora, chiar daca asta inseamna o „eficienta” mai mica a acelei institutii de forta.
    4.Sa fim sinceri: nu pare ca Polonia sau Ungaria o duc mai rau pentru ca in ultimii ani Bruxelles-ul s-a suparat pe ele. Dimpotriva, atrag investitorii straini in proportie mult mai mare decat atrage Romania, au un lobby exceptional in Occident, etc. etc. etc.

    1. Problema este ca la noi coruptia a atins un asemenea nivel incat vom deveni nefrecventabili si pentru investitori nu doar pentru politicieni . Infrastructura nu ,piata de desfacere nu , populatia se va reduce considerabil sau va fi inlocuita cu imigranti din Burundi si Haiti .

    2. este greu de apreciat cât de bine sau de rău ne este (față de acum 2 sau 4 ani), nouă sau vecinilor. Economia europeană crește în toate țările sau scade în toate, cu un defazaj temporar. Nu ai cum să știi dacă ți-ar fi fost mai bine sau mai rău dacă s-ar fi făcut anume lucru (sau lege). Ex criza din 1929 s-a propagat și în România, până în 1933, cu probleme salariale majore, criza din 2008 a ajuns și în România, în 2010 în special, dar creșterea Europei s-a simțit și în salariile Românilor, după 2012, ieșirea din mare acriză a adus producții tot mai mari și în România spre 1938. Miza infrastructurii este cât se poate fura și accesul companiilor aservite politic la marile construcții, de aceea românii nu sunt interesați să construiască autostrada Nădlac – Constanța. Întârzierea traficului duce la un consum mai mare de carburanți, reparații (la nevoie), cazare și distracții, la nevoie, deci bani care rămân în țară. Cu cât marile companii pătrund mai mult și mai repede pe piața română, influența politică scade așa că nu se dorește. De ce nu suntem forțați să facem asigurări ? Pentru că companiile nu sunt românești. De ce se măresc accizele la carburanți ? Pentru că sunt cei mai siguri bani.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. 1.In cazul Poloniei si Ungariei s-a dovedit ca Bruxelles-ul nu prea are ce face impotriva tarilor care nu vor sa asculte de opiniile Comisiei Europene sau ale Parlamentului European. Reducerea finantarii, sau suspendarea dreptului de vot sunt sanctiuni pur teoretice, s-a dovedit ca in practica sunt inaplicabile.
    2.Nu cred ca in conditiile in care euroscepticismul este vehement in Polonia si Ungaria, CE are interesul sa dezamageasca si Romania, singura tara mare din ECE care este inca ferm pro-europeana.
    3.Ce se intampla acum in Romanmia este firesc: istoria arata ca in mod natural institutiile de forta vor sa-si maximizeze forta din motive de eficienta, vezi cazul clasic al lui J.Edgar Hoover care ajunsese tat de puternic incat si-a permis sa il sfideze si pe JFK si pe Bobby Kennedy. La fel ca in SUA, este rolul democratiei sa nu permita ca o institutie de forta sa devina prea puternica in dauna altora, chiar daca asta inseamna o „eficienta” mai mica a acelei institutii de forta.
    4.Sa fim sinceri: nu pare ca Polonia sau Ungaria o duc mai rau pentru ca in ultimii ani Bruxelles-ul s-a suparat pe ele. Dimpotriva, atrag investitorii straini in proportie mult mai mare decat atrage Romania, au un lobby exceptional in Occident, etc. etc. etc.

    1. Problema este ca la noi coruptia a atins un asemenea nivel incat vom deveni nefrecventabili si pentru investitori nu doar pentru politicieni . Infrastructura nu ,piata de desfacere nu , populatia se va reduce considerabil sau va fi inlocuita cu imigranti din Burundi si Haiti .

    2. este greu de apreciat cât de bine sau de rău ne este (față de acum 2 sau 4 ani), nouă sau vecinilor. Economia europeană crește în toate țările sau scade în toate, cu un defazaj temporar. Nu ai cum să știi dacă ți-ar fi fost mai bine sau mai rău dacă s-ar fi făcut anume lucru (sau lege). Ex criza din 1929 s-a propagat și în România, până în 1933, cu probleme salariale majore, criza din 2008 a ajuns și în România, în 2010 în special, dar creșterea Europei s-a simțit și în salariile Românilor, după 2012, ieșirea din mare acriză a adus producții tot mai mari și în România spre 1938. Miza infrastructurii este cât se poate fura și accesul companiilor aservite politic la marile construcții, de aceea românii nu sunt interesați să construiască autostrada Nădlac – Constanța. Întârzierea traficului duce la un consum mai mare de carburanți, reparații (la nevoie), cazare și distracții, la nevoie, deci bani care rămân în țară. Cu cât marile companii pătrund mai mult și mai repede pe piața română, influența politică scade așa că nu se dorește. De ce nu suntem forțați să facem asigurări ? Pentru că companiile nu sunt românești. De ce se măresc accizele la carburanți ? Pentru că sunt cei mai siguri bani.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: