Interviu Cristian Diaconescu / Dilemele României, de la axa București-Londra-Washington, la armata unică europeană

de Victor Bratu | 25.9.2016 .

diaconescuÎn interiorul unei Europe în care, în ciuda apelurilor la coeziune lansate de președintele Comisiei Europene Jean Claude Junker, statele membre UE par să se regrupeze în funcție de interesul național, România caută apropierea de ”nucleul” Uniunii.

Iar ideea de unitate pare azi construită în jurul nevoii clamate de apărare colectivă care să se realizeze cu ajutorul unei armate unice. Idee pe care, din nou, o sprijinim formal.

O discuție cu fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu aduce la lumină și importantele nuanțe de gri care alcătuiesc tabloul european în care România încearcă să își găsească cel mai bun loc cu putință.

***

cursdeguvernare.ro: Președintele Iohannis a declarat că dorința României în noul context european de după Brexit este de a fi aproape de nucleul Uniunii Europene. Care ar fi imaginea și consistența acestui nucleu?

Cristian Diaconescu: Cred că intenția președintelui a fost aceea de a consacra România în acel nucleu de decizie care, în mod solidar, are răspunsuri la multiplele categorii de riscuri și amenințări cu care se confruntă Europa – de la crizele legate de refugiați până la criza euro, trecând prin războiul informatic, războiul hibrid, lupta împotriva terorismului.

Toate aceste provocări presupun solidaritate, iar din punctul meu de vedere, și cred că și președintele a gândit în aceeași direcție, viitorul european este al acelora care construiesc poduri, nu al acelora care construiesc ziduri.

Dincolo de această metaforă, cred că singurul răspuns coerent este o raportare comună la toate aceste provocări.

Solidaritatea europeană e profund fisurată. Abordarea vecinății estice ca zonă-tampon e una greșită

cursdeguvernare.ro: Putem azi vorbi de unitate în Europa, putem identifica nucleul, idealul la care să aderăm?

Cristian Diaconescu: Modul de reacție european la seria de crize a creat, pe de-o parte, o neîncredere în sistemul instituțional european – lucru foarte grav, pentru că Europa s-a bazat pe instituții.

Cel mai elocvent exemplu e dat de criza refugiaților – avem cadrul juridic ce poate fi folosit în această situație dar care nu a funcționat.

Pe de altă parte, crește suspiciunea cetățenilor în ceea ce privește eficiența politicilor europene.

Cred că trebuie să plecăm de la premisa că solidaritatea europeană este profund fisurată, iar din punct de vedere al intereselor României această solidaritate europeană trebuie refăcută.

cursdeguvernare.ro: Summit-ul de la Bratislava a demonstrat că această neîncredere are o temelie solidă…

Cristian Diaconescu: Avem argumente solide pentru critică, iar marii decidenți europeni trebuie să aibă soluții, care să fie explicate, clarificate cu toți membrii UE și apoi implementate.

Este nevoie de un răspuns clar și mai ales comun al statelor europene. Dacă lucrurile vor fi lăsate pe politici naționale vom avea tot felul de reacții.

Nu știu care ar fi soluția, dar o schimbare de paradigmă în modul de gândire al liderilor europeni trebuie să se petreacă. Din punct de vedere politic trebuie refăcută coeziunea în interiorul UE.

cursdeguvernare.ro: Coeziunea pare totuși greu de realizat în momentele în care auzim teorii precum cea a Europei cu cu 2, cu 3 viteze…

Cristian Diaconescu: Europa cu mai multe viteze reprezintă în opinia mea o foarte mare problemă.

Cred, de exemplu, că statele din centrul Europei nu vor fi ferite de criza imigrației atâta vreme cât statele de la granița UE vor fi fără acoperire de securitate.

Este nevoie de fapt de o decizie clară și solidară a Bruxelles-ului: în ce măsură Balcanii de Vest și vecinătatea estică a UE vor fi considerate în continuare drept zonă în care se promovează stabilitatea, securitatea și buna guvernanță, fie – și această variantă mi se pare greșită – o zonă-tampon a UE.

Diferența nu e doar semantică, e o problemă fundamentală de abordare politică.

E prematur să ne alăturăm inițiativei armatei unice europene, câtă vreme Europa nu are o politică comună de securitate

cursdeguvernare.ro: Fundamental acum apare nevoia constituirii unei armate europene, idee pe care o sprijinim – a spus Klaus Iohannis.

Cristian Diaconescu: Legat de ideea comandamentului european, lansată de miniștrii apărării din Franța și din Germania, am o opinie destul de rezervată. Mi se pare că tema nu este suficient digerată.

Nu văd utilitatea unei astfel de decizii atâta vreme cât, deocamdată, Europa nu a fost capabilă să aibă o politică comună de apărare și de securitate.

Din acest punct de vedere, înainte de a vedea beneficiile unei reorganizări militare trebuie să vedem care este politica fundamentală pan-europeană care ar sta la baza unei asemeni reorganizări.

Mi se pare deocamdată prematur să ne alăturăm unei astfel de inițiative. Să o discutăm, sigur, dar din punct de vedere al finalității mi se pare deocamdată destul de complicat.

În altă ordine de idei, Europa nu își poate permite astăzi să își asigure securitatea singură, mai ales în condițiile unor riscuri și amenințări majore din punctul de vedere militar.

cursdeguvernare.ro: Sprijinul anunțat pentru inițiativa militară franco-germană poate semnifica, de fapt, și o erodare a ceea ce obișnuiam să denumim axa Washington-Londra-București?

Cristian Diaconescu: Cred că destul de puțini înțeleg ce a însemnat și ce poate să însemne și astăzi această axă.

Proiectul, să rememorăm, a fost lansat în 2005-2006, într-un moment în care România, alături de SUA și Marea Britanie, erau printre principalii contributori la coaliția antiteroristă.

Până la atacurile teroriste din Franța, această țară se delimita clar de coaliție și de modul de abordare la nivel global promovat de SUA și de Marea Britanie. Ulterior evenimentelor dramatice abordarea Parisului s-a schimbat.

Apoi, România a fost alături de SUA și de Marea Britanie, state care au participat la intervenții militare în Afghanistan și Iraq. Am împărtășit deci anumite abordări cu privire la procesele de stabilizare la sursă a problemelor. Ar fi ciudat azi să negăm valabilitatea acelor evaluări.

În plus, o chestiune care are valoare și astăzi: din punct de vedere al percepției riscurilor și amenințărilor în proximitatea NATO, principalii sprijinători ai României au fost și rămân SUA și Marea Britanie.

Din nou, ne dorim și o proiecție avansată și a forțelor militare. Din punct de vedere politic, Alianța Nord-Atlantică decide consensual, dar când vine vorba de operaționalizarea deciziilor, iată, de exemplu în chestiunea bazinului Mării Negre, ne așteptăm ca alături de forțele armate ale României să fie prezente forțele armate ale SUA și Marii Britanii – este și o chestiune de capacitate militară concretă.

Nu trebuie uitat că structurile militare și de informații au dezvoltat de-a lungul vremii un parteneriat foarte aprofundat cu SUA și Marea Britanie. Iar exemplele pot continua.

Eu aș privi lucrurile cu mai mult realism: avem parteneriate strategice cu ambele state care, cel puțin pe componenta de apărare și de securitate, s-au dovedit eficiente. Din acest punct de vedere, cred că ar trebui să fim mai atenți…

cursdeguvernare.ro: Simțiți totuși o preocupare pentru identificarea unui nou partener european strategic?

Cristian Diaconescu: România, în cele mai multe momente, a promovat o politică externă incluzivă, nu una delimitativă, de excludere a cuiva din joc.

Cooperarea foarte bună cu Statele Unite și Marea Britanie nu exclude cooperarea cu altcineva. Ar fi o mare greșeală de exemplu să excludem Germania ca partener economic.

Mi-aș dori însă, categoric, ca dincolo de aceste parteneriate să avem un proiect de securitate regional. Este o chestiune de politică externă cât se poate de normală, este și o solicitare a celor doi parteneri de care vorbeam.

Pare straniu ca fiecare dintre statele din regiune, în condițiile în care se simt amenințate, să meargă fie la Washington, fie la Londra, fie la Bruxelles să ceară un spijin în plan bilateral. Nu are logică.

Din acest punct de vedere, cooperarea în regiune, cu accent pe Marea Neagră,  ar trebui să fie în primul rând un proiect național, apoi unul regional și în ultimă instanță un proiect multilateral.

Din păcate, nu există un proiect coerent la nivelul regiunii în care ne aflăm, cred că aceasta este o mare problemă care ține de capacitatea politică, chiar și de capacitatea de a inspira proiecte în plan regional.

De ce nu a funcționat ideea unei flote la Marea Neagră

cursdeguvernare.ro: Poate ține și de capacitatea de a le negocia și pune în operă.

Cristian Diaconescu: Mai ales de asta, în condițiile în care nu avem azi interese opuse față de aceste riscuri și amenințări. Sigur, în marja unor interese naționale, valorile sunt aceleași la Sofia și la București, la Budapesta și la Belgrad.

Evident, toată lumea dorește stabilitate la Marea Neagră, nimeni nu dorește o confruntare a zonei de influență UE cu cea de influență a Federației Ruse.

Toți dorim deschise canale de comunicare cu Federația Rusă, dar nu cauționăm alipirea Crimeii, de exemplu. Dincolo de coincidențe în ceea ce privește percepția comună, nu există un proiect care să fie pus pe masă.

cursdeguvernare.ro: Unul dintre proiectele României  trebuia să fie flota la Marea Neagră. Ce nu a funcționat?

Cristian Diaconescu: Negocierea sau agrearea de formule în plan bilateral este mai complicată, de cele mai multe ori, decât o formulă multilaterală. Pentru a evita un eșec, de regulă se uzează de două categorii de proceduri.

Întâi, se evaluează cât se poate de atent interesul de securitate al partenerului de dialog. În al doilea rând, se ridică nivelul înțelegerii până la un plafon adecvat.

Adică, dacă dorim întărirea componentei militare la nivelul Mării Negre ponderăm reprezentarea României strict în plan militar. Dacă doream o prezență multinațională în zonă, atunci aduceam problema în zona multilaterală.

Dacă doream un anume format politic de cooperare, atunci, mă întreb, din nou: avem un proiect?

Dacă da, proiectul acela se negocia într-un termen rezonabil.

Senzația mea este că problema cu Bulgaria s-a datorat unei pripeli. Dorinței de a ridica o temă nedigerată suficient la un nivel mult prea mare față de capacitatea partenerului de a agreea.

cursdeguvernare.ro: Mai poate fi realizat proiectul?

Cristian Diaconescu: Sunt convins că proiectul poate fi concretizat.

Repet, împărtășim cu Bulgaria cam aceleași evaluări și cam același tip de capabilități militare și, indiferent de momentul mai complicat prin care trece Ankara, parteneriatul cu Turcia este un proiect în egală măsură sprijinit și simpatizat la Ankara.

Așteptând momerntul, ponderând demersurile, Turcia ar putea rămâne un partener pe un proiect coerent. Trebuie doar să fim atenți să dozăm solicitările și capacitatea de a agreea.

Un foarte bun semnal ar fi ca Franța și Germania să dorească să participe la constituirea Brigăzii Multinaționale din România

cursdeguvernare.ro: Revenind la inițiativa armatei europene. Ne grăbim?

Cristian Diaconescu: Din perspectivă națională, cred că președintele Iohannis s-a referit la sprijinirea ideii pe care urmează să o dezbatem, sper, să o discutăm. Repet, nu este nimic concretizat astăzi, când vorbim.

După Bratislava nu a existat un punct de vedere de substanță, agreeat de toate statele membre în legătură cu această inițiativă.

cursdeguvernare.ro: Miniștrii apărării din UE se vor întâlni însă, pe 26-27 septembrie, să discute.

Cristian Diaconescu: Pe măsură ce lucrurile se vor contura putem să ne facem o idee. Sigur, putem sprijini o idee în măsura în care sunt cuprinse și soluții, și variante de răspuns.

Problema poate deveni interesantă în măsura în care aspectele care țin de securitatea și de apărarea tuturor statelor membre sunt avute în vedere în mod corespunzător.

Din punctul de vedere al Germaniei sau al Franței categoria de riscuri și amenințări este oarecum diferită decât cea cu care se confruntă România. Este evident că cele două state nu se află la confluența unor zone de criză, de conflicte înghețate, cum se află România, spre norocul lor.

Orice fel de inițiativă europeană de apărare trebuie să aibe în vedere toate categoriile de riscuri la care ar urma să răspundă.

Să vedem întâi dacă la ceea ce preocupă România, Ungaria, Bulgaria astăzi o astfel de inițiativă este sau nu adecvată…

cursdeguvernare.ro: Noutatea este că ne confruntăm cu nevoia de a mișca rapid trupe în interiorul UE.

Cristian Diaconescu: De acord, într-o formă sau alta chestiunea aceasta trebuie rezolvată. După cum trebuie rezolvată și duplicarea deciziei militare.

Pare individualist, dar cred că merită discutată chestiunea și din perspectivă națională: deocamdată nu avem o istorie extrem de pozitivă în ceea ce privește raportarea, alta decât cea politic generală, a unor state europene la problemele de securitate cu care se confruntă direct România.

Un foarte bun semnal ar fi, iată, ca Franța și Germania să dorească să participe la constituirea Brigăzii Multinaționale din România.

Sau să joace un rol cât se poate de clar în ceea ce privește comandamentele din România.

Sau să se alăture României în ceea ce privește răspunsurile și clarificările necesare în ceea ce privește caracterul defensiv al scutului.

Vorbim de atitudini care au lipsit total până astăzi.

*
Cristian Diaconescu este fost ministru de externe în trei guverne și fost consilier prezidențial

Publicat la data de 25.9.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Cristian Grosu

Interviu Dacian Cioloș / Nu se așteaptă nimeni ca România să ajungă Germania peste noapte. Dar se așteaptă să țină un azimut. Dacă facem lucrurile bine pentru România o să contăm și pentru nucleul dur

Săptămânile de dinaintea summitului de la Roma, alături de cele 5 scenarii schițate de J.C.Juncker înaintea începerii discuțiilor au pus și România pe jar....Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Interviu Mihnea Motoc / Germania participă la forța multinațională cu ofițeri de stat major * Axa cu Londra și Washington după Brexit * Din 2017 – sistemul rezerviștilor voluntari

Un domeniu în care nu se simt – slavă Domnului – politicile electorale. În interviul acordat pentru cursdeguvernare.ro, ministrul Apărării, Mihnea Motoc,  vorbește de...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Summitul NATO din perspectiva Poloniei / Adam Kowalczyk, expert în securitate: Rusia a simulat un atac nuclear asupra Varșoviei, aliații noștri să nu uite asta * E nevoie de un Schengen militar * De armonizarea României, Bulgariei și Turciei depinde poziționarea la Marea Neagră * Necesarul de trupe ar fi de 7-13 brigăzi * Am înțeles îngrijorările pe flancul sudic, acum ne așteptăm să fim și noi înțeleși

Lucrările summit-ului NATO de la Varșovia încep în mai puțin de 2 zile. Un summit de la care întreaga Europă, dar mai ales statele...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu Armand Goșu / La Chișinău se dă o luptă pe viață și pe moarte * Pro-rusul Dodon are cele mai mari șanse să ajungă președinte * În Moldova ar trebui reconstruit totul de la zero cu oameni noi * Intervenția în forță împotriva demonstranților a fost suspendată la intervenția ambasadelor străine

Privită dinspre România, Republica Moldova pare că face pași timizi spre normalitate. În fapt, este o concluzie superficială, bazată pe puținătatea informațiilor din media...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Interviu cu analistul Igor Boțan / Șansele unei țări blocate politic și economic. Nici gazoductul Iași-Ungheni nu merge. România poate juca un rol mare. Singura armă a Rusiei în Moldova a rămas propaganda

Aflat săptămâna trecută în România, analistul politic Igor Boţan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă de la Chișinău, a acordat un interviu cursdeguvernare.ro...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română