Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

La obiect

PIB-ul României şi Marea Unire

În urma Marii Uniri din 1918, Produsul Intern Brut al României a crescut cu aproape 63%, de la 8,83 miliarde dolari, media perioadei 1911 –… Mai mult

30.11.2018

Chestiunea

Acord spectaculos pentru asfaltatori și juriști: Guvernul modifică legislația salarială într-o industrie de miliarde. Construcțiile

  O inedită și oarecum bizară decizie a luat joi, 29 noiembrie guvernul, referitoare la maniera în care gestionează salarizarea în economie: Angajaţii din sectorul… Mai mult

29.11.2018

Analiză

Sectorul de transport – oportunitatea insuficient exploatată pentru echilibrarea contului curent

România s-a situat anul trecut pe locul 5 între statele membre UE, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a transportului de mărfuri, potrivit datelor… Mai mult

27.11.2018

Cronicile

Interviu Cristian Diaconescu / Dilemele României, de la axa București-Londra-Washington, la armata unică europeană

de Victor Bratu 25.9.2016

diaconescuÎn interiorul unei Europe în care, în ciuda apelurilor la coeziune lansate de președintele Comisiei Europene Jean Claude Junker, statele membre UE par să se regrupeze în funcție de interesul național, România caută apropierea de ”nucleul” Uniunii.

Iar ideea de unitate pare azi construită în jurul nevoii clamate de apărare colectivă care să se realizeze cu ajutorul unei armate unice. Idee pe care, din nou, o sprijinim formal.

O discuție cu fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu aduce la lumină și importantele nuanțe de gri care alcătuiesc tabloul european în care România încearcă să își găsească cel mai bun loc cu putință.

***

cursdeguvernare.ro: Președintele Iohannis a declarat că dorința României în noul context european de după Brexit este de a fi aproape de nucleul Uniunii Europene. Care ar fi imaginea și consistența acestui nucleu?

Cristian Diaconescu: Cred că intenția președintelui a fost aceea de a consacra România în acel nucleu de decizie care, în mod solidar, are răspunsuri la multiplele categorii de riscuri și amenințări cu care se confruntă Europa – de la crizele legate de refugiați până la criza euro, trecând prin războiul informatic, războiul hibrid, lupta împotriva terorismului.

Toate aceste provocări presupun solidaritate, iar din punctul meu de vedere, și cred că și președintele a gândit în aceeași direcție, viitorul european este al acelora care construiesc poduri, nu al acelora care construiesc ziduri.

Dincolo de această metaforă, cred că singurul răspuns coerent este o raportare comună la toate aceste provocări.

Solidaritatea europeană e profund fisurată. Abordarea vecinății estice ca zonă-tampon e una greșită

cursdeguvernare.ro: Putem azi vorbi de unitate în Europa, putem identifica nucleul, idealul la care să aderăm?

Cristian Diaconescu: Modul de reacție european la seria de crize a creat, pe de-o parte, o neîncredere în sistemul instituțional european – lucru foarte grav, pentru că Europa s-a bazat pe instituții.

Cel mai elocvent exemplu e dat de criza refugiaților – avem cadrul juridic ce poate fi folosit în această situație dar care nu a funcționat.

Pe de altă parte, crește suspiciunea cetățenilor în ceea ce privește eficiența politicilor europene.

Cred că trebuie să plecăm de la premisa că solidaritatea europeană este profund fisurată, iar din punct de vedere al intereselor României această solidaritate europeană trebuie refăcută.

cursdeguvernare.ro: Summit-ul de la Bratislava a demonstrat că această neîncredere are o temelie solidă…

Cristian Diaconescu: Avem argumente solide pentru critică, iar marii decidenți europeni trebuie să aibă soluții, care să fie explicate, clarificate cu toți membrii UE și apoi implementate.

Este nevoie de un răspuns clar și mai ales comun al statelor europene. Dacă lucrurile vor fi lăsate pe politici naționale vom avea tot felul de reacții.

Nu știu care ar fi soluția, dar o schimbare de paradigmă în modul de gândire al liderilor europeni trebuie să se petreacă. Din punct de vedere politic trebuie refăcută coeziunea în interiorul UE.

cursdeguvernare.ro: Coeziunea pare totuși greu de realizat în momentele în care auzim teorii precum cea a Europei cu cu 2, cu 3 viteze…

Cristian Diaconescu: Europa cu mai multe viteze reprezintă în opinia mea o foarte mare problemă.

Cred, de exemplu, că statele din centrul Europei nu vor fi ferite de criza imigrației atâta vreme cât statele de la granița UE vor fi fără acoperire de securitate.

Este nevoie de fapt de o decizie clară și solidară a Bruxelles-ului: în ce măsură Balcanii de Vest și vecinătatea estică a UE vor fi considerate în continuare drept zonă în care se promovează stabilitatea, securitatea și buna guvernanță, fie – și această variantă mi se pare greșită – o zonă-tampon a UE.

Diferența nu e doar semantică, e o problemă fundamentală de abordare politică.

E prematur să ne alăturăm inițiativei armatei unice europene, câtă vreme Europa nu are o politică comună de securitate

cursdeguvernare.ro: Fundamental acum apare nevoia constituirii unei armate europene, idee pe care o sprijinim – a spus Klaus Iohannis.

Cristian Diaconescu: Legat de ideea comandamentului european, lansată de miniștrii apărării din Franța și din Germania, am o opinie destul de rezervată. Mi se pare că tema nu este suficient digerată.

Nu văd utilitatea unei astfel de decizii atâta vreme cât, deocamdată, Europa nu a fost capabilă să aibă o politică comună de apărare și de securitate.

Din acest punct de vedere, înainte de a vedea beneficiile unei reorganizări militare trebuie să vedem care este politica fundamentală pan-europeană care ar sta la baza unei asemeni reorganizări.

Mi se pare deocamdată prematur să ne alăturăm unei astfel de inițiative. Să o discutăm, sigur, dar din punct de vedere al finalității mi se pare deocamdată destul de complicat.

În altă ordine de idei, Europa nu își poate permite astăzi să își asigure securitatea singură, mai ales în condițiile unor riscuri și amenințări majore din punctul de vedere militar.

cursdeguvernare.ro: Sprijinul anunțat pentru inițiativa militară franco-germană poate semnifica, de fapt, și o erodare a ceea ce obișnuiam să denumim axa Washington-Londra-București?

Cristian Diaconescu: Cred că destul de puțini înțeleg ce a însemnat și ce poate să însemne și astăzi această axă.

Proiectul, să rememorăm, a fost lansat în 2005-2006, într-un moment în care România, alături de SUA și Marea Britanie, erau printre principalii contributori la coaliția antiteroristă.

Până la atacurile teroriste din Franța, această țară se delimita clar de coaliție și de modul de abordare la nivel global promovat de SUA și de Marea Britanie. Ulterior evenimentelor dramatice abordarea Parisului s-a schimbat.

Apoi, România a fost alături de SUA și de Marea Britanie, state care au participat la intervenții militare în Afghanistan și Iraq. Am împărtășit deci anumite abordări cu privire la procesele de stabilizare la sursă a problemelor. Ar fi ciudat azi să negăm valabilitatea acelor evaluări.

În plus, o chestiune care are valoare și astăzi: din punct de vedere al percepției riscurilor și amenințărilor în proximitatea NATO, principalii sprijinători ai României au fost și rămân SUA și Marea Britanie.

Din nou, ne dorim și o proiecție avansată și a forțelor militare. Din punct de vedere politic, Alianța Nord-Atlantică decide consensual, dar când vine vorba de operaționalizarea deciziilor, iată, de exemplu în chestiunea bazinului Mării Negre, ne așteptăm ca alături de forțele armate ale României să fie prezente forțele armate ale SUA și Marii Britanii – este și o chestiune de capacitate militară concretă.

Nu trebuie uitat că structurile militare și de informații au dezvoltat de-a lungul vremii un parteneriat foarte aprofundat cu SUA și Marea Britanie. Iar exemplele pot continua.

Eu aș privi lucrurile cu mai mult realism: avem parteneriate strategice cu ambele state care, cel puțin pe componenta de apărare și de securitate, s-au dovedit eficiente. Din acest punct de vedere, cred că ar trebui să fim mai atenți…

cursdeguvernare.ro: Simțiți totuși o preocupare pentru identificarea unui nou partener european strategic?

Cristian Diaconescu: România, în cele mai multe momente, a promovat o politică externă incluzivă, nu una delimitativă, de excludere a cuiva din joc.

Cooperarea foarte bună cu Statele Unite și Marea Britanie nu exclude cooperarea cu altcineva. Ar fi o mare greșeală de exemplu să excludem Germania ca partener economic.

Mi-aș dori însă, categoric, ca dincolo de aceste parteneriate să avem un proiect de securitate regional. Este o chestiune de politică externă cât se poate de normală, este și o solicitare a celor doi parteneri de care vorbeam.

Pare straniu ca fiecare dintre statele din regiune, în condițiile în care se simt amenințate, să meargă fie la Washington, fie la Londra, fie la Bruxelles să ceară un spijin în plan bilateral. Nu are logică.

Din acest punct de vedere, cooperarea în regiune, cu accent pe Marea Neagră,  ar trebui să fie în primul rând un proiect național, apoi unul regional și în ultimă instanță un proiect multilateral.

Din păcate, nu există un proiect coerent la nivelul regiunii în care ne aflăm, cred că aceasta este o mare problemă care ține de capacitatea politică, chiar și de capacitatea de a inspira proiecte în plan regional.

De ce nu a funcționat ideea unei flote la Marea Neagră

cursdeguvernare.ro: Poate ține și de capacitatea de a le negocia și pune în operă.

Cristian Diaconescu: Mai ales de asta, în condițiile în care nu avem azi interese opuse față de aceste riscuri și amenințări. Sigur, în marja unor interese naționale, valorile sunt aceleași la Sofia și la București, la Budapesta și la Belgrad.

Evident, toată lumea dorește stabilitate la Marea Neagră, nimeni nu dorește o confruntare a zonei de influență UE cu cea de influență a Federației Ruse.

Toți dorim deschise canale de comunicare cu Federația Rusă, dar nu cauționăm alipirea Crimeii, de exemplu. Dincolo de coincidențe în ceea ce privește percepția comună, nu există un proiect care să fie pus pe masă.

cursdeguvernare.ro: Unul dintre proiectele României  trebuia să fie flota la Marea Neagră. Ce nu a funcționat?

Cristian Diaconescu: Negocierea sau agrearea de formule în plan bilateral este mai complicată, de cele mai multe ori, decât o formulă multilaterală. Pentru a evita un eșec, de regulă se uzează de două categorii de proceduri.

Întâi, se evaluează cât se poate de atent interesul de securitate al partenerului de dialog. În al doilea rând, se ridică nivelul înțelegerii până la un plafon adecvat.

Adică, dacă dorim întărirea componentei militare la nivelul Mării Negre ponderăm reprezentarea României strict în plan militar. Dacă doream o prezență multinațională în zonă, atunci aduceam problema în zona multilaterală.

Dacă doream un anume format politic de cooperare, atunci, mă întreb, din nou: avem un proiect?

Dacă da, proiectul acela se negocia într-un termen rezonabil.

Senzația mea este că problema cu Bulgaria s-a datorat unei pripeli. Dorinței de a ridica o temă nedigerată suficient la un nivel mult prea mare față de capacitatea partenerului de a agreea.

cursdeguvernare.ro: Mai poate fi realizat proiectul?

Cristian Diaconescu: Sunt convins că proiectul poate fi concretizat.

Repet, împărtășim cu Bulgaria cam aceleași evaluări și cam același tip de capabilități militare și, indiferent de momentul mai complicat prin care trece Ankara, parteneriatul cu Turcia este un proiect în egală măsură sprijinit și simpatizat la Ankara.

Așteptând momerntul, ponderând demersurile, Turcia ar putea rămâne un partener pe un proiect coerent. Trebuie doar să fim atenți să dozăm solicitările și capacitatea de a agreea.

Un foarte bun semnal ar fi ca Franța și Germania să dorească să participe la constituirea Brigăzii Multinaționale din România

cursdeguvernare.ro: Revenind la inițiativa armatei europene. Ne grăbim?

Cristian Diaconescu: Din perspectivă națională, cred că președintele Iohannis s-a referit la sprijinirea ideii pe care urmează să o dezbatem, sper, să o discutăm. Repet, nu este nimic concretizat astăzi, când vorbim.

După Bratislava nu a existat un punct de vedere de substanță, agreeat de toate statele membre în legătură cu această inițiativă.

cursdeguvernare.ro: Miniștrii apărării din UE se vor întâlni însă, pe 26-27 septembrie, să discute.

Cristian Diaconescu: Pe măsură ce lucrurile se vor contura putem să ne facem o idee. Sigur, putem sprijini o idee în măsura în care sunt cuprinse și soluții, și variante de răspuns.

Problema poate deveni interesantă în măsura în care aspectele care țin de securitatea și de apărarea tuturor statelor membre sunt avute în vedere în mod corespunzător.

Din punctul de vedere al Germaniei sau al Franței categoria de riscuri și amenințări este oarecum diferită decât cea cu care se confruntă România. Este evident că cele două state nu se află la confluența unor zone de criză, de conflicte înghețate, cum se află România, spre norocul lor.

Orice fel de inițiativă europeană de apărare trebuie să aibe în vedere toate categoriile de riscuri la care ar urma să răspundă.

Să vedem întâi dacă la ceea ce preocupă România, Ungaria, Bulgaria astăzi o astfel de inițiativă este sau nu adecvată…

cursdeguvernare.ro: Noutatea este că ne confruntăm cu nevoia de a mișca rapid trupe în interiorul UE.

Cristian Diaconescu: De acord, într-o formă sau alta chestiunea aceasta trebuie rezolvată. După cum trebuie rezolvată și duplicarea deciziei militare.

Pare individualist, dar cred că merită discutată chestiunea și din perspectivă națională: deocamdată nu avem o istorie extrem de pozitivă în ceea ce privește raportarea, alta decât cea politic generală, a unor state europene la problemele de securitate cu care se confruntă direct România.

Un foarte bun semnal ar fi, iată, ca Franța și Germania să dorească să participe la constituirea Brigăzii Multinaționale din România.

Sau să joace un rol cât se poate de clar în ceea ce privește comandamentele din România.

Sau să se alăture României în ceea ce privește răspunsurile și clarificările necesare în ceea ce privește caracterul defensiv al scutului.

Vorbim de atitudini care au lipsit total până astăzi.

*
Cristian Diaconescu este fost ministru de externe în trei guverne și fost consilier prezidențial

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.9.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Avocatul Poporului apără dreptul deținuților la viață intimă

Razvan Diaconu

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională (CCR) în legătură cu un articol din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor, care prevede posibilitatea suspendării dreptului deţinuţilor de… Mai mult

Stiri

Întâlnire Klaus Iohannis – Angela Merkel la Bruxelles. ”Suntem recunoscători pentru sprijinul Germaniei”

Razvan Diaconu

Germania va oferi României susținere deplină pe perioada exercitării Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, a transmis cancelarul Angela Merkel la întâlnirea avută joi cu… Mai mult

Stiri

Codul Fiscal va fi modificat din nou. Cele mai importante cinci măsuri

Vladimir Ionescu

O serie de modificări importante vor fi aduse Codului Fiscal, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă aflată în lucru în Comisia de buget-finanţe din cadrul Camerei… Mai mult

Stiri

Numărul copiilor infectați cu stafilococ auriu a ajuns la 45. Maternitatea Giulești rămâne închisă

Vladimir Ionescu

Numărul bebelușilor născuți la Maternitatea Giuleşti care au contractat în această unitate stafilococul auriu meticilino rezistent a ajuns la 45. Dintre aceștia, unul a murit și 15 sunt… Mai mult

Europa

BCE menţine dobânzile din zona euro

Alexandra Pele

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis menţinerea dobânzilor la nivelul actual, de 0% pentru principalele operaţiuni de refinanţare, 0,25% la facilitatea de creditare marginală şi… Mai mult

Stiri

UDMR nu susţine modificarea legislaţiei penale prin Ordonanţă de Urgenţă

Razvan Diaconu

UDMR nu susţine modificarea legislaţiei penale prin Ordonanţă de Urgenţă, declară la RFI liderul senatorilor Uniunii, Cseke Attila (foto). Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că… Mai mult

Stiri

24 și 31 decembrie, zile libere acordate bugetarilor de către Guvern

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat joi, la începutul şedinţei de Guvern, că angajaţii din sectorul bugetar vor avea două zile libere în plus de sărbători,… Mai mult