Europa

Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale

Contribuția precară a investițiilor, cea negativă a exportului net și creșterea costului muncii sunt argumentele cele mai puternice ale reducerii creșterii economice a României, în… Mai mult

16.09.2018

Europa

Summitul celor 3 Mări: 12 state semnează la București scrisoarea de intenție peuntru înființarea unui Fond comun de Investiții

Nouă șefi de stat, doi preşedinţi de parlamente naţionale, un premier şi un ministru al Afacerilor Externe, alături de Jean Claude Juncker, se vor afla… Mai mult

15.09.2018

Chestiunea

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul… Mai mult

12.09.2018

Chestiunea

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au… Mai mult

11.09.2018

Începe școala: Rata mare de abandon educaţional și problemele economiei pe termen lung

de Marin Pana , 9.9.2018

Proporţia celor care au părăsit timpuriu procesul de şcolarizare sau de formare profesională a scăzut puternic pe ansamblul Uniuni Europene, de la 17,0% în anul 2002 până la doar 10,6% în anul 2017, a anunţat Eurostat, cu ocazia Zilei Internaţionale a Alfabetizării (8 septembrie). Proporţia a fost semnificativ mai mare în rândul bărbaţilor (12,1%) decât în rândul femeilor (8,9%).

În nedoritul top de profil la nivelul UE, România figurează pe locul al treilea cu un procentaj de 18,1%, imediat după Malta (18,6%) şi Spania (18,3%). De reţinut, însă, acestea sunt pe un trend puternic de scădere în intervalul 2012 – 2017, în timp ce noi figurăm în creştere pe ultimii cinci ani şi riscăm preluarea primului loc în viitorul apropiat.


Notă:

Procentajul celor care au părăsit timpuriu o formă de şcolarizare sau pregătire profesională ( numită în lb. engleză ”early school leavers”)  se referă la tinerii cu vârsta între 18 ani şi 24 de ani care nu s-au aflat într-o formă de învăţămînt la momentul cercetării efectuate sub egida Eurostat în cele patru săptămâni de dinaintea anchetei statistice.Obiectivul fixat în general prin programul Europa 2020 este de reducere a acestui indicator sub pragul de 10% (ceva mai mare în cazul României, vezi linia albastră).

Dacă analizăm evoluţia pe ultimii zece ani, constatăm că diferenţa dintre România şi media UE s-a majorat considerabil, de la numai 1,2 puncte procentuale în 2008 la 7,5 pp în 2017. În timp ce situaţia abandonului educaţional s-a ameliorat semnificativ în UE şi se îndreaptă spre obiectivul fixat pentru finele deceniului în curs, noi am regresat spre un nivel aproape dublu în 2015 şi de-abia în ultimii doi ani am mai îmbunătăţit întrucâtva situaţia.

Practic, pentru o parte tot mai mare a tineretului, pregătirea profesională tot mai slabă şi pretenţiile salariale tot mai ridicate merg mână în mână, ceea ce va avea consecinţe pe termen lung în privinţa perspectivelor de a trece la un nivel de dezvoltare superior şi a depăşi faza mulţumirii de a ne fi apropiat la o distanţă acceptabilă de standardul de viaţă occidental.

De aceea, nici nu are rost să ne mai mirăm de ce suntem campionii sărăciei relative în UE ( proporţia persoanelor care lucrează dar obţin un venit sub 60% faţă de media naţională) cu aproape un salariat din cinci în această situaţie, mai ales că proporţia abandonului educaţional este foarte apropiată de cea a sărăciei.

Pentru referinţă, menţionăm că cele mai reduse rate de abandon al pregătirii pentru desfăşurarea unei activităţi utile s-au consemnat în Croaţia (3,1%, de şase ori  mai puţin decât la noi !), Slovenia (4,3%), Polonia (5,0%), Irlanda (5,1%), Lituania (5,4%). Adică se poate şi altfel iar patru din cele mai performante cinci state sunt foste colege de bloc socialist şi competitoarele nostre directe în tentativa de reducere a decalajelor faţă de Occident.

De asemeni, trebuie subliniat că majoritatea statelor UE şi-au îndeplinit propriile ţinte naţionale stabilite pentru anul 2020 (16 din 28, respectiv Germania, Belgia, Danemarca, Irlanda, Grecia, Franţa, Croaţia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Austria, Slovenia şi Finlanda). Interesant, Germania a reuşit ajustarea la 10% de-abia anul trecut.

Statele care mai serios de lucrat în această direcţie sunt vecinele Ungaria şi Bulgaria, precum şi verişoarele latine Spania, Italia şi Portugalia. Ceea ce ar trebui să ne pună pe gânduri, cel puţin la nivel de combinaţie nefavorabilă socio-economică dacă nu şi de mentalitate. Modelul care ne-ar fi mai la îndemână este Franţa, care a coborât de la 12,7% în 2010 la 8,9% anul trecut.

Ca o caracteristică specială, anul trecut rata de părăsire a procesului de educaţie a fost mai mică pentru femei cu excepţia notabilă a patru state: Bulgaria, Ungaria, Slovacia şi România (fără comentarii legate de motive !). În cazul nostru, inversiunea s-a produs în 2016, după şase ani consecutivi în care se părea că ne-am aliniat la situaţia din majoritatea statelor UE.

Dar cel mai important aspect al acestei probleme, care se reflectă în capacitatea de a găsi forţă de muncă cu o calificare satisfăcătoare, este creşterea masivă a ecartului între noi şi media UE, de la doar 8% în anul 2008 până la 71% în 2017.

Practic, ne vom confrunta pe termen lung cu un număr membri inerent mai puţin productivi ai societăţii, fiind greu de suplinit lipsa lor de pregătire.

Este un aspect important care ne penaliza în tentativa de a avea o economie din ce în ce mai competitivă, bazată pe inovare şi cunoaştere, care să majoreze ponderea activităţilor cu valoare adăugată ridicată. Adică singura variantă care ne-ar permite apropierea nivelui de trai de media UE, odată ce vom pierde avantajul nivelului relativ scăzut al salariilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.9.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Anunț al PSD: Fostul judecător CCR Toni Greblă va deveni secretarul general al Guvernului

Vladimir Ionescu

Fostul judecător al Curții Constituționale a României (CCR), Toni Greblă, va fi numit în funcţia de secretar general al Guvernului , a declarat secretarul general… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete dintre Parchetul General și SRI, formulată de Flore Mircea Călin şi Benyatov Vadim… Mai mult

Stiri

WSJ: China repetă la coordonate moderne ”imperialismul” care a dus la conflictele secolului 20

Iulian Soare

Încercarea Chinei de exportare a excedentului de producţie pentru a evita blocarea sistemului economic intern este similară expansiunii imperialiste din secolele 19 și 20 și… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei finanțează cu 348 mil. lei achizițiile a 3 dintre controversatele companii municipale

Vladimir Ionescu

Majorarea de capital social a trei dintre companiile municipale ale Primăriei Bucureștiului, cu 348 de milioane de lei,  urmează să fie supuse aprobării în şedinţa din 26… Mai mult

Stiri

Decizie majoritară a CEx PSD: Liviu Dragnea a primit votul de încredere. Tabăra contestatarilor a adunat 10 voturi și o abținere

Victor Bratu

Comitetului Executiv al PSD de vineri s-a încheiat cu un vot de încredere pentru Liviu Dragnea, scrutin la care majoritatea a votat pentru susţinerea preşedintelui… Mai mult

Stiri

CEx PSD / Liviu Dragnea, pe cale să câștige bătălia internă cu contestatarii

Razvan Diaconu

De la anunțul deciziei de convocare a CEx și până la data organizării acestuia, Liviu Dragnea a negociat ”cu funcțiile pe masă” cu unii dintre… Mai mult

Stiri

Ritmul creșterii salariului minim brut încetinește față de programul de guvernare: câte 150 de lei, anual, până în 2022

Mariana Bechir

Salariul minim garantat pe economie va crește anul viitor cu 150 de lei, până la 2.050 de lei, a anunțat joi premierul Viorica Dăncilă, la… Mai mult