Chestiunea

Două fotografii în deșertul de după emigrație – pentru ministrul Finanțelor

Cele două fotografii sunt, de fapt, două grafice: ”Vă avertizăm că urmeză imagini cu un puternic impact emoțional” – cum ar spune crainicii de tv.… Mai mult

31.10.2018

La obiect

Creșterea productivității – la jumătate din creșterea salariilor: Unde se decontează diferența

De patru ani încoace, creșterea salariului net este mult mai mare decât cea a productivității și, pentru că veniturile angajatorilor nu au crescut pe măsura… Mai mult

30.10.2018

Analiză

Execuția la 9 luni: Pe ce s-a dus deficitul – cu 10 miliarde mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2017

Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2018 a crescut cu aproape 10 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut… Mai mult

30.10.2018

La obiect

Exportul de plagiat: România conduce în topurile imposturii științifice

România este țara cu cele mai multe lucrări științifice eliminate din publicații din cauza încălcării normelor de bună conduită în cercetare, raportat la totalul fondurilor alocate cercetării într-o… Mai mult

30.10.2018

Cronicile

Începe școala: Rata mare de abandon educaţional și problemele economiei pe termen lung

de Marin Pana , 9.9.2018

Proporţia celor care au părăsit timpuriu procesul de şcolarizare sau de formare profesională a scăzut puternic pe ansamblul Uniuni Europene, de la 17,0% în anul 2002 până la doar 10,6% în anul 2017, a anunţat Eurostat, cu ocazia Zilei Internaţionale a Alfabetizării (8 septembrie). Proporţia a fost semnificativ mai mare în rândul bărbaţilor (12,1%) decât în rândul femeilor (8,9%).

În nedoritul top de profil la nivelul UE, România figurează pe locul al treilea cu un procentaj de 18,1%, imediat după Malta (18,6%) şi Spania (18,3%). De reţinut, însă, acestea sunt pe un trend puternic de scădere în intervalul 2012 – 2017, în timp ce noi figurăm în creştere pe ultimii cinci ani şi riscăm preluarea primului loc în viitorul apropiat.


Notă:

Procentajul celor care au părăsit timpuriu o formă de şcolarizare sau pregătire profesională ( numită în lb. engleză ”early school leavers”)  se referă la tinerii cu vârsta între 18 ani şi 24 de ani care nu s-au aflat într-o formă de învăţămînt la momentul cercetării efectuate sub egida Eurostat în cele patru săptămâni de dinaintea anchetei statistice.Obiectivul fixat în general prin programul Europa 2020 este de reducere a acestui indicator sub pragul de 10% (ceva mai mare în cazul României, vezi linia albastră).

Dacă analizăm evoluţia pe ultimii zece ani, constatăm că diferenţa dintre România şi media UE s-a majorat considerabil, de la numai 1,2 puncte procentuale în 2008 la 7,5 pp în 2017. În timp ce situaţia abandonului educaţional s-a ameliorat semnificativ în UE şi se îndreaptă spre obiectivul fixat pentru finele deceniului în curs, noi am regresat spre un nivel aproape dublu în 2015 şi de-abia în ultimii doi ani am mai îmbunătăţit întrucâtva situaţia.

Practic, pentru o parte tot mai mare a tineretului, pregătirea profesională tot mai slabă şi pretenţiile salariale tot mai ridicate merg mână în mână, ceea ce va avea consecinţe pe termen lung în privinţa perspectivelor de a trece la un nivel de dezvoltare superior şi a depăşi faza mulţumirii de a ne fi apropiat la o distanţă acceptabilă de standardul de viaţă occidental.

De aceea, nici nu are rost să ne mai mirăm de ce suntem campionii sărăciei relative în UE ( proporţia persoanelor care lucrează dar obţin un venit sub 60% faţă de media naţională) cu aproape un salariat din cinci în această situaţie, mai ales că proporţia abandonului educaţional este foarte apropiată de cea a sărăciei.

Pentru referinţă, menţionăm că cele mai reduse rate de abandon al pregătirii pentru desfăşurarea unei activităţi utile s-au consemnat în Croaţia (3,1%, de şase ori  mai puţin decât la noi !), Slovenia (4,3%), Polonia (5,0%), Irlanda (5,1%), Lituania (5,4%). Adică se poate şi altfel iar patru din cele mai performante cinci state sunt foste colege de bloc socialist şi competitoarele nostre directe în tentativa de reducere a decalajelor faţă de Occident.

De asemeni, trebuie subliniat că majoritatea statelor UE şi-au îndeplinit propriile ţinte naţionale stabilite pentru anul 2020 (16 din 28, respectiv Germania, Belgia, Danemarca, Irlanda, Grecia, Franţa, Croaţia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Austria, Slovenia şi Finlanda). Interesant, Germania a reuşit ajustarea la 10% de-abia anul trecut.

Statele care mai serios de lucrat în această direcţie sunt vecinele Ungaria şi Bulgaria, precum şi verişoarele latine Spania, Italia şi Portugalia. Ceea ce ar trebui să ne pună pe gânduri, cel puţin la nivel de combinaţie nefavorabilă socio-economică dacă nu şi de mentalitate. Modelul care ne-ar fi mai la îndemână este Franţa, care a coborât de la 12,7% în 2010 la 8,9% anul trecut.

Ca o caracteristică specială, anul trecut rata de părăsire a procesului de educaţie a fost mai mică pentru femei cu excepţia notabilă a patru state: Bulgaria, Ungaria, Slovacia şi România (fără comentarii legate de motive !). În cazul nostru, inversiunea s-a produs în 2016, după şase ani consecutivi în care se părea că ne-am aliniat la situaţia din majoritatea statelor UE.

Dar cel mai important aspect al acestei probleme, care se reflectă în capacitatea de a găsi forţă de muncă cu o calificare satisfăcătoare, este creşterea masivă a ecartului între noi şi media UE, de la doar 8% în anul 2008 până la 71% în 2017.

Practic, ne vom confrunta pe termen lung cu un număr membri inerent mai puţin productivi ai societăţii, fiind greu de suplinit lipsa lor de pregătire.

Este un aspect important care ne penaliza în tentativa de a avea o economie din ce în ce mai competitivă, bazată pe inovare şi cunoaştere, care să majoreze ponderea activităţilor cu valoare adăugată ridicată. Adică singura variantă care ne-ar permite apropierea nivelui de trai de media UE, odată ce vom pierde avantajul nivelului relativ scăzut al salariilor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.9.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Confirmare: OUG 13 a fost redactată în Cancelaria președintelui Camerei Deputaților. Inițiativa România, plângere penală împotriva lui Liviu Dragnea:

Mariana Bechir

Mișcarea civică Inițiativa România (IR) a anunțat, luni, că a sesizat Parchetul General în legătură cu „posibila comitere a infracțiunii de conflict de interese de… Mai mult

Stiri

Un singur proiect, și acela greșit: Guvernul pierde jumătate din finanţarea europeană a metroului până la Otopeni

Vladimir Ionescu

Autorităţile de la Bucureşti au eşuat în încercarea de a lămuri îngrijorările Comisiei Europene privind proiectul magistralei de metrou M6, până la Aeroportul Henri Condă… Mai mult

Stiri

George Ciamba – nominalizat pentru Ministerul Afacerilor Europene

Vladimir Ionescu

George Ciamba (foto), secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, a fost nominalizat de premierul Viorica Dăncilă pentru postul de  ministru delegat al Afacerilor Europene. El… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a promulgat Legea offshore

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul pentru promulgarea Legii offshore. Potrivit noii legi, sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore… Mai mult

Stiri

Finanţele au semnat nouă ajutoare de stat pentru investiţii în valoare de 1,3 miliarde de lei

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a semnat primele nouă acorduri de finanţare acordate în baza schemei de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor majore. “Sunt foarte… Mai mult

Stiri

FMI, la final de vizită în România: Ținta de deficit bugetar din acest an riscă să nu fie atinsă

Alexandra Pele

Guvernul nu a profitat de anii de creştere economică susţinută pentru a reduce nivelul deficitelor, reiese din comunicatul de presă transmis de misiunea FMI la… Mai mult

Stiri

Textul Rezoluţiei PE privind statul de drept din România / Parlamentul și Guvernul, somate să aplice integral recomandările europene

Vladimir Ionescu

Textul rezoluţiei Parlamentului European, ce va fi dezbătută şi votată marți (13 noiembrie), exprimă îngrijorarea față de modul în care au fost modificate legile Justiției… Mai mult