Potrivit recomandărilor europene, accizele au drept bază de calcul cursul de schimb publicat de Banca Centrala Europeana (BCE) la data de 1 octombrie a anului precedent. Anul trecut, însă, România a găsit de cuviință să indexeze acest curs cu rata medie anuală a inflației. Asta deoarece creșterea nominală a cursului de schimb a fost aproape nulă, ceea ce ar fi dus la încasări bugetare mai mici în termeni reali.
Artificiul legislativ din 2013 a majorat încasările din accize cu 6,3% față de nivelul ce ar fi rezultat dacă nu s-ar fi modificat modul de stabilire a cursului euro/leu de referință, fapt din care pe primele șapte luni din acest an a rezultat în plus la buget suma de 786 milioane lei. Extrapolarea acestui rezultat indică un avantaj de aproape 0,2% din PIB pentru încasările bugetare în raport cu legislația anterioară.
Doar că manevra nu mai poate fi repetată pentru a păstra trendul crescător al reperului de calcul. Chiar în noile condițiile de amplificare artificial-legislativă a cursului de schimb utilizat pentru calculul accizelor, de-abia se va atinge nivelul de 4,50 lei/euro. Ceea ce ar duce o valoare situată sub cea din 2013-2014 și la diminuarea cu aproximativ cinci procente a sumelor percepute în contul acestui impozit indirect.
Curs valutar – Pentru calculul accizelor
Potrivit prevederilor art. 218 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,
„(1) Valoarea în lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, datorate bugetului de stat, stabilite potrivit prezentului titlu în echivalent euro pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în situaţia în care cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, este mai mic decât cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, valoarea în lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, datorate bugetului de stat, stabilite potrivit prezentului titlu în echivalent euro pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, valoare care se actualizează cu media anuală a indicelui preţurilor de consum calculată în luna septembrie din anul precedent, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică, până la data de 15 octombrie.
(3) Pentru anul 2014, media anuală a indicelui preţurilor de consum calculată în luna septembrie a anului 2013 prevăzută la alin. (2) este de 104,77%.”
Sursa: ANAF, Direcția Generală a Vămilor
Concret, cursul euro/leu de la care se pleacă ar fi cel de la 1 octombrie 2013, respectiv 4,4560 lei/euro, la care se va putea adăuga procentajul de cel mult 1,2% ( creșterea medie anuală a prețurilor potrivit indicelui rezultat din utilizarea metodologiei naționale, IPC), rezultând o valoare ceva mai mare decât 4,50 lei/euro.
Cel mult, pentru că datele pe septembrie vor aduce, cel mai probabil, o nouă scădere a acestui indice după înlocuirea în structura lui de calcul a valorii anuale din septembrie 2013 cu cea din septembrie 2014 (a fost 1,88% în septembrie 2013 și este practic imposibil să se ajungă la acest nivel de la o lună la alta, după o valoare de numai 0,84% în august 2014).
Vestea bună ar fi că, dată fiind ponderea de circa 30% a accizei în costul carburanților, de exemplu, sau al altor produse accizabile, prețul acestora ar urma să scadă cam cu 1,5%, ceea ce ar avea și o influență favorabilă directă de 0,1% pe indicele general de inflație ( indirect, ar putea scade ușor și prețurile altor mărfuri prin diminuarea costurilor de transport).
Vestea proastă, chiar dacă și Produsul Intern Brut va crește până la valorile estimate, din revizuirea cursului de schimb utilizat pentru calculul accizei, va apărea o scădere de încasări la bugetul statului de circa o jumătate de punct procentual sau aproximativ 0,15% din PIB. Care se va adăuga la celelalte provocări pentru angajamentul de comprimare treptată pe termen mediu a deficitului bugetar.
