Majorarea prețurilor la carburanți, pe calea accizei suplimentare, și la gaze, potrivit calendarului de apropiere de nivelurile practicate în Occident, va alimenta inflația și va afecta competivitatea produselor românești. Vă prezentăm miza bugetară, efectele asupra indicelui prețurilor de consum și pe indicele prețurilor produselor industriale și situația la pompă.
Miza contabilă
De la 1 aprilie, acciza pentru benzină va crește de la 0,36 euro/litru la 0,43 euro/litru, iar acciza la motorină se va majora și ea de la 0,33 euro/litru până la 0,40 euro/litru. Practic, valorile oficiale sunt date în euro pe tonă și cu virgulă dar am simplificat calculele pentru a prezenta simplu ce se va întâmpla de luna viitoare.
Procentual, accizele la benzina se vor majora cu 19,5%, iar cele pentru motorina vor fi mai mari cu circa 21%. În urma accizei suplimentare de șapte cenți, al cărei efect este amplificat la pompă de aplicarea în cascadă a TVA, Guvernul contează pe strângerea suplimentară la buget a unei sume de 810 milioane lei din benzină și 1.867 milioane lei din motorină, în total aproape 2,7 miliarde lei.
Raportat la PIB-ul estimat de Comisia Națională de Prognoză în acest an la 664,4 miliarde lei, asta înseamnă 0,12% din PIB la benzină și 0,28% din PIB la motorină. Adică 0,4% din PIB în total sau un spor de 1,2% din încasările totale ale bugetului general consolidat. Aceasta este miza contabilă a unei măsuri luate pentru creșterea veniturilor statului.
Influența statistică, directă și indirectă
Din pură coincidență, majorarea prețurilor la carburanți va avea un efect statistic direct exprimat tot prin 0,4% în plus, dar aplicat la indicele prețurilor de consum pentru populație. Asta la o pondere de circa 5,5% a carburanților în coșul de consum (diferența până la ponderea de 8,29% a combustibililor o constituie lemnele de foc, gazul petrolier etc.) și la un plus estimat în primă instanță de circa 40 de bani pe litru.
Pe lângă efectele directe, se vor vedea și efectele indirecte în prețul tuturor produselor care trebuie transportate către consumator ( după ponderea cheltuielilor de distribuție pentru fiecare) și în tariful aplicat pentru serviciile de transport, unde combustibilul constituie o parte importantă din cheltuielile curente.
O comparație destul de sugestivă ar fi un efect exact pe dos și cel puțin de aceeași amplitudine față de scăderea TVA la pâine, produs cu pondere similară în coșul de cosum, care a produs un efect total estimat la circa -0,6% pe inflația generală consemnată oficial. Din păcate, tot de la 1 aprilie se va aplica și majorarea prețurilor la gaze cu 2% pentru consumatorii casnici și 5% pentru cei industriali.
Respectiv alte 0,07% în plus efect direct la inflația pentru populație ( pentru care gazele naturale ocupă 3,35% din coșul de consum) și undeva la nivel de procente pentru inflația măsurată prin indicele prețurilor producției industriale. Ceea ce va anula performanța din ultimul trimestru al anului trecut, când reducerea acestui indice a amplificat rezultatele industriei până la +12,6% în termeni reali.
Or, pe lângă faptul că dă tonul în activitatea economică, industria a avut o pondere de 30% în PIB și a jucat un rol decisiv în rezultatul surpriză de 3,5% creștere consemnat cu titlu preliminar pentru anul 2013 de INS. Prețurile reduse nu au asigurat doar competitivitatea, îndeosebi la export, dar explică și discrepanța dintre valorile consemnate în volumul brut produs și rezultatul real.
Simetric, creșterea costurilor cu carburanții și gazele va crește costurile de producție, punând presiune pe prețul de livrare și pe competitivitatea ofertei. Efectele sunt greu de calculat, deoarece modificări relativ mici de prețuri pot transforma o o ofertă competitivă într-una care să nu mai fie preferată de clienți, mai ales într-un context internațional dificil.
Nu trebuie uitat nici faptul că majorarea prețurilor în industrie va acționa în sensul majorării indicelui cu care se vor ajusta rezultatele economice din 2014, așa-numitul deflator al PIB. Cu cât efectul va fi mai puternic, cu atât creșterea economică va fi mai redusă. Este și motivul pentru care introducerea de noi taxe trebuie bine cumpănită în balanța dintre protecția socială și cerințele de dezvoltare.
Efectul la pompă – comparație cu alte țări. Soluția Germaniei
Am păstrat pentru final considerațiile privind efectul la pompa de carburant. Pentru a ne poziționa în context european, am luat în calcul valorile consemnate pentru data de 21 martie 2014 de site-ul oficial al UE, energy.eu. Se poate observa că România avea deja cele mai mari prețuri la carburanți din regiune. Majorarea lor ne va plasa semnificativ peste nivelul regional.
În aceste condiții, alimentarea cu carburant se va face ori de câte ori va fi posibil, din alte țări, ceea ce riscă să compromită rezultatul scontat pe încasările bugetare printr-o probabilă reducere a cantităților cumpărate din țară, îndeosebi în cazul transporturilor internaționale. Mai mult, motorina va deveni mai scumpă chiar decât în Germania sau Franța.
Iar asta în condițiile în care accizele percepute de aceste țări sunt cu mult mai mari decât la noi, fapt ce reclamă o analiză a compunerii prețului la carburant (vezi tabelul). Se poate observa că România și Bulgaria fac notă aparte prin adaosurile excesiv de mari în raport cu cele practicate în Ungaria, Polonia sau Cehia ( se vede ușor ”cartelarea” pe piața româno-bulgară, diferența de preț provenind aproape exclusiv din nivelul diferit al TVA).
Totuși, tabelul ne dă și o rază de speranță. Cu majorarea de acciză de la 1 aprilie, România se va apropia de Ungaria ca nivel al accizelor. Teoretic, pentru a păstra prețurile neschimbate, sporul de șapte cenți s-ar putea compensa prin diminuarea adaosului spre nivelurile din Ungaria, Cehia, Polonia sau Franța. Sintetic, banii s-ar muta dinspre profiturile distribuitorilor (și ele taxate) spre bugetul statului.
De remarcat situația cu totul specială din Germania, care merge pe taxarea sporită a benzinei, utilizată mai mult de populație, dar unde adaosul practicat la motorină este extrem de scăzut, de aproape patru ori mai mic decât în Franța, de trei ori mai mic decât în Ungaria și de șase ori mai mic decât în România. România care, dacă ar semăna cu Polonia, ar trebui să vedem încasări mai mari la buget la un preț cu 40 de bani mai mic și nu 40 de bani mai mare. Chestiune la care merită să reflectăm.
5 răspunsuri
Numai la preturi si la accize sinteti in stare sa faceti comparatie cu alte state, respectiv cu Germania ? De ce nu faceti,in pararel,o comparatie si cu nivelul de trai si salariile care le au oamenii de rind, sau mai bine zis cu salariile minime pe economie, tot din aceleasi state, respectiv Germania ? Toti sintem buni la scumpiri si la majorari, la ce altceva e buna clasa politica de la noi din Romania ? Uitasem, a noastra clasa politica n-are nici un interes pentru poporul care i-a ales sa-i conduca si sa-l reprezinte peste tot in lume,se zbat doar pentru interesele lor si atit !!! De ce nu v-ati gindit sa mariti alocatiile copiilor, salariile, pensiile, sa creati noi locuri de munca platite decent, in acest fel sint multi mai multi bani care intra la buget prin diferite TAXE, NU !?! Ce ziceti de aceasta propunere ???
Nu stiu ce te mira, e o epidemie de meningita morala in guvern. Eu sincer, i-as exila pe toti, de la primul pana la ultimul, oricum nu e nici macar unul dintre ei bun de ceva!
Ca bine zice dl Tatu.Oricum banii se vor evapora pe tot felul de „smecherii” gen plecari in grup in diferite tari,majorari de saarii (TOT LA CEI CARE LE AU MARI ) la bugetari si pensii.La pensionarii care lucrau sezonier le-ati dat o gramada de bani si le tot mariti,de ce ??? Am o cunostinta care a lucrat 40 de ani si a facut naveta si are pnsie de 800 ron iar cei care au fost sezonieri au aproape 500 ron si au lucrat in cel mai bun caz 6 luni pe an si cat a trait Ceausescu ca dupa ce a murit s-au dus de rapa toate si nu au mai putut lucra la camp.CEI CARE LUCREAZA LA PATRON CE FAC ?LA BUGETARI LE TOT MARITI DAR PATRONII NU TIN PASUL CU SCUMPIRILE SI MAI ALES CU MARIRILE DE LA STAT .
stimata doamna, cum dumneata ai pretentii si noi pensionarii, avem aceleasi cerinte.am lucrat 33 de ani cu toate ca sunt mai multi,caci am avut si 4 copii dar am o pensie de rahat.asa ca nu mai spune mata ca pensionarii au bani multi.momentan sunt la pensie anticipata,avand varsta necesara,dar oricum nemultumirea este mare.fii mai putin dura cu pensionarii ,caci iti va veni si dumitale randul.CU RESPECT SI NU UITA TOTI VOM FI SCLAVII ORICARUI SISTEM.
Costurile de productie sunt egale in toate statele? De unde ati scos-o? Faceti altfel socoteala: In Germania un salariu mediu este egal cu 3 tone de carburant, in Romania cu 3 tone se platesc 3 salarii. Tot in Romania ai paradoxul industriei: 2 firme, cifre de afaceri comparabile, una profit jumatate de miliard, una pierderi jumatate de miliard. Amandoua exista de ani buni in piata.