Impactul cotațiilor internaționale ale țițeiului asupra consumatorilor din România

De Alexandra Pele | 13.1.2016 .

Oil-pricesPetrolul este la ora actuală cu 70% mai ieftin decât în vara anului 2014, când cotațiile internaționale ale țițeiului și-au început declinul.

Anul trecut, cotațiile internaționale au scăzut cu 46,5%, potrivit calculelor Băncii Mondiale.

Iar în 2016, petrolul ar urma să mai piardă alte 8,5 procente, în condițiile în care două mari bănci de investiții din lume, Goldman Sachs  și Stanley Morgan, întrevăd posibilitatea unui preț de 20 de dolari pe baril.

Temerile cu privire la economia chineză, a cărei creștere a alimentat explozia cererii globale de petrol din ultimul deceniu, alături de producția încă robustă din Statele Unite și de majorarea cotelor din statele OPEC au dus la prăbușirea prețului țițeiului, la niveluri similare cu cele de acum 12 ani.

Cotații scăzute înseamnă reducerea cheltuielilor de investiții, dar și concedieri pentru companiile din industrie. Gigantul britanic BP a anunțat marți concedierea a 4.000 de persoane din segmentul de explorare și producție.

Agenția americană pentru informații în domeniul energiei se așteaptă ca prețurile petrolului (indicele WTI din SUA) să scadă cu 24% în 2016, la circa 38,54 de dolari pe baril, o revenire a pieței fiind anticipată abia în 2017.

Prețul țițeiului (calculat în funcție de cotațiile din SUA, Europa și Dubai) a scăzut sub 40 de dolari pe baril spre finele anului trecut. Acesta a fost influențat de rezervele ridicate de petrol din cele mai mari economii, de oferta amplă de la nivel global și de temerile legate de încetinirea cererii, în special în statele emergente.

Producția OPEC a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, fiind antrenată de volumele mari din Arabia Saudită și Irak.

Ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului va duce la creșterea exporturilor de țiței cu 0,5-0,7 milioane de barili pe zi în 2016, reiese din cel mai recent raport al Băncii Mondiale cu privire la evoluția mondială a economie.

Scăderea cotațiilor internaționale s-a resimțit și la nivelul consumatorilor europeni. Spre exemplu, prețul ”la pompă” al benzinei a scăzut, în medie, cu 6,8% în 2015, în Uniunea Europeană. Eliminând impactul taxelor, care reprezintă mai mult de jumătate din prețul carburanților comercializați în UE, scăderea a fost de 14,8%, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro pe baza datelor Comisiei Europene.

Evoluția prețului carburanților în 2015

La nivel european, taxele reprezintă 66% din prețul de la pompă al benzinei, respectiv 61% din prețul motorinei.

În România, taxele percepute de stat reprezintă 60% din prețul benzinei și 58% din cel al motorinei.

În 2015, prețul benzinei (Euro-super 95) a scăzut, în medie și exprimat în lei, cu 5,6%, de la 5,29 lei/litru la finele lui 2014, la 5 lei/litru la sfârșitul anului trecut. Fără impactul taxelor, prețul unui litru de benzină a scăzut în același interval cu 10,7%, de la 2,2 lei/litru la 1,9 lei pe litru, reiese din datele Comisiei Europene.

Exprimat în euro, prețul benzinei fără taxe din România a scăzut în perioada analizată (15 decembrie 2014-14 decembrie 2015) cu 11,5%, sub media europeană de 14,8% și sub media statelor din regiune: -25,3% în Cehia, -20,9% în Polonia, -20,7% în Slovacia, -16,9% în Bulgaria, -13,6% în Ungaria.

benzina

Sursă: Comisia Europeană

În cazul motorinei, prețurile cerute de companii au scăzut în 2015 cu 21,1%, ușor sub media europeană de 22,1%, reiese din datele Comisiei.

Motorina diesel a consemnat cea mai abruptă scădere în Belgia, de 34,2%.

motorina

Sursă: Comisia Europeană

Specificul pieței din România

Reprezentanții companiilor petroliere au explicat în repetate rânduri că politica de prețuri este influențată de cotațiile internaționale ale țițeiului, de politica fiscală și de competiția de pe piața locală.

În România există o singură companie care extrage țiței și care este, implicit, afectată în sens negativ de evoluția cotațiilor internaționale ale țițeiului – Petrom. Ceilalți mari jucători, cum ar fi Rompetrol sau Lukoil, care au doar operațiuni downstream, de rafinare a țițeiului, ar avea, teoretic, beneficii ca urmare a scăderii prețului materiei prime (reducerea costurilor).

În trimestrul al treilea al anului trecut, prețul mediu al țițeiului Ural (luat în seamă de companiile petroliere din România, alături de cotația Brent Crude ICE) a scăzut la 48,75 de dolari pe baril, cu 51% mai puțin decât în T3/14, reiese din cel mai recent raport transmis de Petrom Bursei de Valori București.

Costurile de producție ale Grupului OMV Petrom exprimate în dolari/bep (baril echivalent petrol) au scăzut în trimestrul al treilea al anului trecut cu 20% față de T3/14, în principal datorită efectelor favorabile ale cursului de schimb valutar, costurilor mai mici cu serviciile și personalul, precum și reducerii impozitului pe construcții în România de la 1,5% la 1%.

În România, costurile de producție în dolari/bep au scăzut cu 18% la 12,86 dolari/bep, în timp ce, exprimate în lei/bep, au înregistrat valoarea de 51,23 de lei/bep, cu 3% mai mici comparativ cu nivelul din T3/14. Un baril de petrol reprezintă echivalentul a circa 159 de litri.

Producția a fost de 164,7 mii de bep/zi în România, iar la nivelul grupului de 173,6 mii de bep/zi.

Petrom și-a revizuit estimările privind prețul țițeiului, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

”În momentul de față, estimările privind prețul țițeiului Brent sunt 55 de dolari/baril pentru 2016, 70 de dolari/baril pentru 2017, 80 de dolari/baril pentru 2018 și 85 de dolari/baril începând cu 2019. Un mediu de piață cu prețuri scăzute ale țițeiului pe o perioadă prelungită ar putea determina reducerea mediei anuale de investiții în Upstream cu aproximativ 25-35% față de 2014. În consecință, pe termen mediu, producția de hidrocarburi în România ar putea scădea în medie cu până la 4% pe an”, se arată în raportul trimestrial.

În primele nouă luni din 2015, veniturile din vânzări ale OMV Petrom au fost de 13,6 miliarde de lei, în scădere cu 15,8% față de perioada similară din 2014. Cheltuielile de distribuție au fost de 699,4 milioane de lei, cele administrative de 144,3 milioane de lei, cele de explorare de 261,1 milioane de lei, iar alte cheltuieli de exploatare – 598,4 milioane de lei. Profitul companiei a fost de un miliard de lei, față de 2,3 miliarde de lei în primele 9 luni din 2014.

Evoluția cotațiilor internaționale ale țițeiului

  • Cotația țițeiului Ural (Rusia) a încheiat anul 2015 la 34,22 dolari pe baril, față de nivelul de 46 de dolari pe baril la începutul anului. Pe 11 ianuarie, cotația a scăzut la sub 30 de dolari pe baril, potrivit portalului topoilnews.

Evoluția cotației Brent Crude ICE (Europa) în ultimul an

cotatii wti

Sursă: Bloomberg

Evoluția cotației West Texas Intermediate (WTI – SUA) în ultimul an

cotatii ice

Sursă: Bloomberg

Publicat la data de 13.1.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Principiul solidarității și problema lui de azi: De ce nu se poate acorda 45% punct de pensie față de salariul brut

punct de pensie Dacă forța de muncă plecată în străinătate ar fi contribuit acum la sistemul de asigurări sociale, atunci prevederea legală privind raportul de 45% dintre...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Timeline-ul crizei: Strategia economică a Europei, din 2008 până în prezent

criza financiara Europa a încercat diferite modalități să iasă din criza care a debutat în urmă cu 8 ani. Bailout-ul Greciei din 2010, măsuri de austeritate...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

cercetaare Discuțiile pentru noi facilităţi fiscale acordate cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) și pentru operaționalizare celor deja existente au fost demarate de Ministerul Educației. Săptămâna trecută...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Securitate cibernetică / Proiect pentru scanarea automată a tuturor site-urilor românești

cyber security Ministerul Comunicațiilor scoate la licitație săptămâna viitoare realizarea unui sistem de scanare a tuturor website-urilor găzduite în România, sistem care să ofere CERT-RO posibilitatea...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Graficele Sănătății europene: România contribuie cu 10% din morțile evitabile din UE 28

spital 1 În 2013, 54.827 de români cu vârste sub 75 de ani au murit din cauza deficiențelor sistemului de sănătate. Asta înseamnă aproape jumătate (49,4%)...Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română