Impactul cotațiilor internaționale ale țițeiului asupra consumatorilor din România

de Alexandra Pele | 13.1.2016 .

Oil-pricesPetrolul este la ora actuală cu 70% mai ieftin decât în vara anului 2014, când cotațiile internaționale ale țițeiului și-au început declinul.

Anul trecut, cotațiile internaționale au scăzut cu 46,5%, potrivit calculelor Băncii Mondiale.

Iar în 2016, petrolul ar urma să mai piardă alte 8,5 procente, în condițiile în care două mari bănci de investiții din lume, Goldman Sachs  și Stanley Morgan, întrevăd posibilitatea unui preț de 20 de dolari pe baril.

Temerile cu privire la economia chineză, a cărei creștere a alimentat explozia cererii globale de petrol din ultimul deceniu, alături de producția încă robustă din Statele Unite și de majorarea cotelor din statele OPEC au dus la prăbușirea prețului țițeiului, la niveluri similare cu cele de acum 12 ani.

Cotații scăzute înseamnă reducerea cheltuielilor de investiții, dar și concedieri pentru companiile din industrie. Gigantul britanic BP a anunțat marți concedierea a 4.000 de persoane din segmentul de explorare și producție.

Agenția americană pentru informații în domeniul energiei se așteaptă ca prețurile petrolului (indicele WTI din SUA) să scadă cu 24% în 2016, la circa 38,54 de dolari pe baril, o revenire a pieței fiind anticipată abia în 2017.

Prețul țițeiului (calculat în funcție de cotațiile din SUA, Europa și Dubai) a scăzut sub 40 de dolari pe baril spre finele anului trecut. Acesta a fost influențat de rezervele ridicate de petrol din cele mai mari economii, de oferta amplă de la nivel global și de temerile legate de încetinirea cererii, în special în statele emergente.

Producția OPEC a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, fiind antrenată de volumele mari din Arabia Saudită și Irak.

Ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului va duce la creșterea exporturilor de țiței cu 0,5-0,7 milioane de barili pe zi în 2016, reiese din cel mai recent raport al Băncii Mondiale cu privire la evoluția mondială a economie.

Scăderea cotațiilor internaționale s-a resimțit și la nivelul consumatorilor europeni. Spre exemplu, prețul ”la pompă” al benzinei a scăzut, în medie, cu 6,8% în 2015, în Uniunea Europeană. Eliminând impactul taxelor, care reprezintă mai mult de jumătate din prețul carburanților comercializați în UE, scăderea a fost de 14,8%, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro pe baza datelor Comisiei Europene.

Evoluția prețului carburanților în 2015

La nivel european, taxele reprezintă 66% din prețul de la pompă al benzinei, respectiv 61% din prețul motorinei.

În România, taxele percepute de stat reprezintă 60% din prețul benzinei și 58% din cel al motorinei.

În 2015, prețul benzinei (Euro-super 95) a scăzut, în medie și exprimat în lei, cu 5,6%, de la 5,29 lei/litru la finele lui 2014, la 5 lei/litru la sfârșitul anului trecut. Fără impactul taxelor, prețul unui litru de benzină a scăzut în același interval cu 10,7%, de la 2,2 lei/litru la 1,9 lei pe litru, reiese din datele Comisiei Europene.

Exprimat în euro, prețul benzinei fără taxe din România a scăzut în perioada analizată (15 decembrie 2014-14 decembrie 2015) cu 11,5%, sub media europeană de 14,8% și sub media statelor din regiune: -25,3% în Cehia, -20,9% în Polonia, -20,7% în Slovacia, -16,9% în Bulgaria, -13,6% în Ungaria.

benzina

Sursă: Comisia Europeană

În cazul motorinei, prețurile cerute de companii au scăzut în 2015 cu 21,1%, ușor sub media europeană de 22,1%, reiese din datele Comisiei.

Motorina diesel a consemnat cea mai abruptă scădere în Belgia, de 34,2%.

motorina

Sursă: Comisia Europeană

Specificul pieței din România

Reprezentanții companiilor petroliere au explicat în repetate rânduri că politica de prețuri este influențată de cotațiile internaționale ale țițeiului, de politica fiscală și de competiția de pe piața locală.

În România există o singură companie care extrage țiței și care este, implicit, afectată în sens negativ de evoluția cotațiilor internaționale ale țițeiului – Petrom. Ceilalți mari jucători, cum ar fi Rompetrol sau Lukoil, care au doar operațiuni downstream, de rafinare a țițeiului, ar avea, teoretic, beneficii ca urmare a scăderii prețului materiei prime (reducerea costurilor).

În trimestrul al treilea al anului trecut, prețul mediu al țițeiului Ural (luat în seamă de companiile petroliere din România, alături de cotația Brent Crude ICE) a scăzut la 48,75 de dolari pe baril, cu 51% mai puțin decât în T3/14, reiese din cel mai recent raport transmis de Petrom Bursei de Valori București.

Costurile de producție ale Grupului OMV Petrom exprimate în dolari/bep (baril echivalent petrol) au scăzut în trimestrul al treilea al anului trecut cu 20% față de T3/14, în principal datorită efectelor favorabile ale cursului de schimb valutar, costurilor mai mici cu serviciile și personalul, precum și reducerii impozitului pe construcții în România de la 1,5% la 1%.

În România, costurile de producție în dolari/bep au scăzut cu 18% la 12,86 dolari/bep, în timp ce, exprimate în lei/bep, au înregistrat valoarea de 51,23 de lei/bep, cu 3% mai mici comparativ cu nivelul din T3/14. Un baril de petrol reprezintă echivalentul a circa 159 de litri.

Producția a fost de 164,7 mii de bep/zi în România, iar la nivelul grupului de 173,6 mii de bep/zi.

Petrom și-a revizuit estimările privind prețul țițeiului, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

”În momentul de față, estimările privind prețul țițeiului Brent sunt 55 de dolari/baril pentru 2016, 70 de dolari/baril pentru 2017, 80 de dolari/baril pentru 2018 și 85 de dolari/baril începând cu 2019. Un mediu de piață cu prețuri scăzute ale țițeiului pe o perioadă prelungită ar putea determina reducerea mediei anuale de investiții în Upstream cu aproximativ 25-35% față de 2014. În consecință, pe termen mediu, producția de hidrocarburi în România ar putea scădea în medie cu până la 4% pe an”, se arată în raportul trimestrial.

În primele nouă luni din 2015, veniturile din vânzări ale OMV Petrom au fost de 13,6 miliarde de lei, în scădere cu 15,8% față de perioada similară din 2014. Cheltuielile de distribuție au fost de 699,4 milioane de lei, cele administrative de 144,3 milioane de lei, cele de explorare de 261,1 milioane de lei, iar alte cheltuieli de exploatare – 598,4 milioane de lei. Profitul companiei a fost de un miliard de lei, față de 2,3 miliarde de lei în primele 9 luni din 2014.

Evoluția cotațiilor internaționale ale țițeiului

  • Cotația țițeiului Ural (Rusia) a încheiat anul 2015 la 34,22 dolari pe baril, față de nivelul de 46 de dolari pe baril la începutul anului. Pe 11 ianuarie, cotația a scăzut la sub 30 de dolari pe baril, potrivit portalului topoilnews.

Evoluția cotației Brent Crude ICE (Europa) în ultimul an

cotatii wti

Sursă: Bloomberg

Evoluția cotației West Texas Intermediate (WTI – SUA) în ultimul an

cotatii ice

Sursă: Bloomberg

Publicat la data de 13.1.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cum e distorsionată corelația dintre pensie și salariu

Pentru a înțelege mecanismul prin care s-a manifestat nemulțumirea populară față de anumite guvernări și motivația votului dat, este esențială urmărirea corelațiilor și în...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

S-a ajuns și aici: Universitatea de Drept din București renunță la lucrările de licență din cauza industriei plagiatului

Facultatea de Drept din cadrul Universității București renunță la lucrările de licență realizate pentru absolvirea studiilor. Controlul antiplagiat este prea scump (softuri și baze...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Noul proiect pe Justiție: Lupta cu grațierea. Motivul oficial: suprapopularea din închisori. Nimic despre prioritatea recuperării prejudiciilor

UPDATE: 2-CLICK – Draftul horror al noii lupte anticorupție: Grațiere pentru condamnați, amnistie mascată pentru anchetați. O mică listă de beneficiari celebri 1- Klaus...Citeste mai departe »

Marin Pana

Securitatea socială și cheltuielile bugetare după 10 ani în UE

Cheltuielile pentru securitate socială au crescut în cei zece ani de apartenență la UE cu ceva mai mult de două procente din PIB și...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum arată, în țara Crivățului, Programul de prevenire a înzăpezirii șoselelor: 0,45% realizare, după ce a fost plimbat 15 ani prin 5 legi

Deși în fiecare iarnă viscolul blochează aceleași tronsoane din infrastructura rutieră, România evită cea mai ieftină și mai eficientă metodă de protecție a șoselelor...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română