Impactul cotațiilor internaționale ale țițeiului asupra consumatorilor din România

de Alexandra Pele | 13.1.2016 .

Oil-pricesPetrolul este la ora actuală cu 70% mai ieftin decât în vara anului 2014, când cotațiile internaționale ale țițeiului și-au început declinul.

Anul trecut, cotațiile internaționale au scăzut cu 46,5%, potrivit calculelor Băncii Mondiale.

Iar în 2016, petrolul ar urma să mai piardă alte 8,5 procente, în condițiile în care două mari bănci de investiții din lume, Goldman Sachs  și Stanley Morgan, întrevăd posibilitatea unui preț de 20 de dolari pe baril.

Temerile cu privire la economia chineză, a cărei creștere a alimentat explozia cererii globale de petrol din ultimul deceniu, alături de producția încă robustă din Statele Unite și de majorarea cotelor din statele OPEC au dus la prăbușirea prețului țițeiului, la niveluri similare cu cele de acum 12 ani.

Cotații scăzute înseamnă reducerea cheltuielilor de investiții, dar și concedieri pentru companiile din industrie. Gigantul britanic BP a anunțat marți concedierea a 4.000 de persoane din segmentul de explorare și producție.

Agenția americană pentru informații în domeniul energiei se așteaptă ca prețurile petrolului (indicele WTI din SUA) să scadă cu 24% în 2016, la circa 38,54 de dolari pe baril, o revenire a pieței fiind anticipată abia în 2017.

Prețul țițeiului (calculat în funcție de cotațiile din SUA, Europa și Dubai) a scăzut sub 40 de dolari pe baril spre finele anului trecut. Acesta a fost influențat de rezervele ridicate de petrol din cele mai mari economii, de oferta amplă de la nivel global și de temerile legate de încetinirea cererii, în special în statele emergente.

Producția OPEC a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, fiind antrenată de volumele mari din Arabia Saudită și Irak.

Ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului va duce la creșterea exporturilor de țiței cu 0,5-0,7 milioane de barili pe zi în 2016, reiese din cel mai recent raport al Băncii Mondiale cu privire la evoluția mondială a economie.

Scăderea cotațiilor internaționale s-a resimțit și la nivelul consumatorilor europeni. Spre exemplu, prețul ”la pompă” al benzinei a scăzut, în medie, cu 6,8% în 2015, în Uniunea Europeană. Eliminând impactul taxelor, care reprezintă mai mult de jumătate din prețul carburanților comercializați în UE, scăderea a fost de 14,8%, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro pe baza datelor Comisiei Europene.

Evoluția prețului carburanților în 2015

La nivel european, taxele reprezintă 66% din prețul de la pompă al benzinei, respectiv 61% din prețul motorinei.

În România, taxele percepute de stat reprezintă 60% din prețul benzinei și 58% din cel al motorinei.

În 2015, prețul benzinei (Euro-super 95) a scăzut, în medie și exprimat în lei, cu 5,6%, de la 5,29 lei/litru la finele lui 2014, la 5 lei/litru la sfârșitul anului trecut. Fără impactul taxelor, prețul unui litru de benzină a scăzut în același interval cu 10,7%, de la 2,2 lei/litru la 1,9 lei pe litru, reiese din datele Comisiei Europene.

Exprimat în euro, prețul benzinei fără taxe din România a scăzut în perioada analizată (15 decembrie 2014-14 decembrie 2015) cu 11,5%, sub media europeană de 14,8% și sub media statelor din regiune: -25,3% în Cehia, -20,9% în Polonia, -20,7% în Slovacia, -16,9% în Bulgaria, -13,6% în Ungaria.

benzina

Sursă: Comisia Europeană

În cazul motorinei, prețurile cerute de companii au scăzut în 2015 cu 21,1%, ușor sub media europeană de 22,1%, reiese din datele Comisiei.

Motorina diesel a consemnat cea mai abruptă scădere în Belgia, de 34,2%.

motorina

Sursă: Comisia Europeană

Specificul pieței din România

Reprezentanții companiilor petroliere au explicat în repetate rânduri că politica de prețuri este influențată de cotațiile internaționale ale țițeiului, de politica fiscală și de competiția de pe piața locală.

În România există o singură companie care extrage țiței și care este, implicit, afectată în sens negativ de evoluția cotațiilor internaționale ale țițeiului – Petrom. Ceilalți mari jucători, cum ar fi Rompetrol sau Lukoil, care au doar operațiuni downstream, de rafinare a țițeiului, ar avea, teoretic, beneficii ca urmare a scăderii prețului materiei prime (reducerea costurilor).

În trimestrul al treilea al anului trecut, prețul mediu al țițeiului Ural (luat în seamă de companiile petroliere din România, alături de cotația Brent Crude ICE) a scăzut la 48,75 de dolari pe baril, cu 51% mai puțin decât în T3/14, reiese din cel mai recent raport transmis de Petrom Bursei de Valori București.

Costurile de producție ale Grupului OMV Petrom exprimate în dolari/bep (baril echivalent petrol) au scăzut în trimestrul al treilea al anului trecut cu 20% față de T3/14, în principal datorită efectelor favorabile ale cursului de schimb valutar, costurilor mai mici cu serviciile și personalul, precum și reducerii impozitului pe construcții în România de la 1,5% la 1%.

În România, costurile de producție în dolari/bep au scăzut cu 18% la 12,86 dolari/bep, în timp ce, exprimate în lei/bep, au înregistrat valoarea de 51,23 de lei/bep, cu 3% mai mici comparativ cu nivelul din T3/14. Un baril de petrol reprezintă echivalentul a circa 159 de litri.

Producția a fost de 164,7 mii de bep/zi în România, iar la nivelul grupului de 173,6 mii de bep/zi.

Petrom și-a revizuit estimările privind prețul țițeiului, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

”În momentul de față, estimările privind prețul țițeiului Brent sunt 55 de dolari/baril pentru 2016, 70 de dolari/baril pentru 2017, 80 de dolari/baril pentru 2018 și 85 de dolari/baril începând cu 2019. Un mediu de piață cu prețuri scăzute ale țițeiului pe o perioadă prelungită ar putea determina reducerea mediei anuale de investiții în Upstream cu aproximativ 25-35% față de 2014. În consecință, pe termen mediu, producția de hidrocarburi în România ar putea scădea în medie cu până la 4% pe an”, se arată în raportul trimestrial.

În primele nouă luni din 2015, veniturile din vânzări ale OMV Petrom au fost de 13,6 miliarde de lei, în scădere cu 15,8% față de perioada similară din 2014. Cheltuielile de distribuție au fost de 699,4 milioane de lei, cele administrative de 144,3 milioane de lei, cele de explorare de 261,1 milioane de lei, iar alte cheltuieli de exploatare – 598,4 milioane de lei. Profitul companiei a fost de un miliard de lei, față de 2,3 miliarde de lei în primele 9 luni din 2014.

Evoluția cotațiilor internaționale ale țițeiului

  • Cotația țițeiului Ural (Rusia) a încheiat anul 2015 la 34,22 dolari pe baril, față de nivelul de 46 de dolari pe baril la începutul anului. Pe 11 ianuarie, cotația a scăzut la sub 30 de dolari pe baril, potrivit portalului topoilnews.

Evoluția cotației Brent Crude ICE (Europa) în ultimul an

cotatii wti

Sursă: Bloomberg

Evoluția cotației West Texas Intermediate (WTI – SUA) în ultimul an

cotatii ice

Sursă: Bloomberg

Publicat la data de 13.1.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Institutul Molinari / România, locul 12 în topul celor mai mari rate ale fiscalităţii muncii din UE

Fiscalitatea muncii plasează România pe locul 12 în topul cu celor mai mari poveri fiscale a angajaților din Uniunea Europeană, față de statistica anterioară,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Sondaj BNR: Băncile vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare în T3 din 2017

Instituțiile de credit vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare mai ales la creditele de consum pentru populație, în trimestrul 3 al acestui an...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul comercial – în creştere de peste 50% de la un trimestru la altul: Fenomene, consecințe

Deficitul comercial pe al doilea trimestru din 2017 a fost de 3.520,7 milioane euro, potrivit datelor comunicate de INS, ce arată o creştere spectaculoasă...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România – cea mai mică rată de recuperare a creditelor de la firmele în insolvență. Lacunele legii devin obstacole ale creditării

Ușurința cu care firmele apelează la metoda insolvenței este unul dintre obstacolele structurale care stau în fața creșterii mai accelerate a creditării, potrivit analizei...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BNR: Capacitățile de producție sunt folosite la maximum, dar nu se investește în altele noi

Gradul de utilizare a capacităților de producție din România „depășește media pe termen lung în majoritatea grupelor industriale”. Totodată, exporturile de bunuri și servicii...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română