Impactul cotațiilor internaționale ale țițeiului asupra consumatorilor din România

de Alexandra Pele | 13.1.2016 .

Oil-pricesPetrolul este la ora actuală cu 70% mai ieftin decât în vara anului 2014, când cotațiile internaționale ale țițeiului și-au început declinul.

Anul trecut, cotațiile internaționale au scăzut cu 46,5%, potrivit calculelor Băncii Mondiale.

Iar în 2016, petrolul ar urma să mai piardă alte 8,5 procente, în condițiile în care două mari bănci de investiții din lume, Goldman Sachs  și Stanley Morgan, întrevăd posibilitatea unui preț de 20 de dolari pe baril.

Temerile cu privire la economia chineză, a cărei creștere a alimentat explozia cererii globale de petrol din ultimul deceniu, alături de producția încă robustă din Statele Unite și de majorarea cotelor din statele OPEC au dus la prăbușirea prețului țițeiului, la niveluri similare cu cele de acum 12 ani.

Cotații scăzute înseamnă reducerea cheltuielilor de investiții, dar și concedieri pentru companiile din industrie. Gigantul britanic BP a anunțat marți concedierea a 4.000 de persoane din segmentul de explorare și producție.

Agenția americană pentru informații în domeniul energiei se așteaptă ca prețurile petrolului (indicele WTI din SUA) să scadă cu 24% în 2016, la circa 38,54 de dolari pe baril, o revenire a pieței fiind anticipată abia în 2017.

Prețul țițeiului (calculat în funcție de cotațiile din SUA, Europa și Dubai) a scăzut sub 40 de dolari pe baril spre finele anului trecut. Acesta a fost influențat de rezervele ridicate de petrol din cele mai mari economii, de oferta amplă de la nivel global și de temerile legate de încetinirea cererii, în special în statele emergente.

Producția OPEC a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, fiind antrenată de volumele mari din Arabia Saudită și Irak.

Ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului va duce la creșterea exporturilor de țiței cu 0,5-0,7 milioane de barili pe zi în 2016, reiese din cel mai recent raport al Băncii Mondiale cu privire la evoluția mondială a economie.

Scăderea cotațiilor internaționale s-a resimțit și la nivelul consumatorilor europeni. Spre exemplu, prețul ”la pompă” al benzinei a scăzut, în medie, cu 6,8% în 2015, în Uniunea Europeană. Eliminând impactul taxelor, care reprezintă mai mult de jumătate din prețul carburanților comercializați în UE, scăderea a fost de 14,8%, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro pe baza datelor Comisiei Europene.

Evoluția prețului carburanților în 2015

La nivel european, taxele reprezintă 66% din prețul de la pompă al benzinei, respectiv 61% din prețul motorinei.

În România, taxele percepute de stat reprezintă 60% din prețul benzinei și 58% din cel al motorinei.

În 2015, prețul benzinei (Euro-super 95) a scăzut, în medie și exprimat în lei, cu 5,6%, de la 5,29 lei/litru la finele lui 2014, la 5 lei/litru la sfârșitul anului trecut. Fără impactul taxelor, prețul unui litru de benzină a scăzut în același interval cu 10,7%, de la 2,2 lei/litru la 1,9 lei pe litru, reiese din datele Comisiei Europene.

Exprimat în euro, prețul benzinei fără taxe din România a scăzut în perioada analizată (15 decembrie 2014-14 decembrie 2015) cu 11,5%, sub media europeană de 14,8% și sub media statelor din regiune: -25,3% în Cehia, -20,9% în Polonia, -20,7% în Slovacia, -16,9% în Bulgaria, -13,6% în Ungaria.

benzina

Sursă: Comisia Europeană

În cazul motorinei, prețurile cerute de companii au scăzut în 2015 cu 21,1%, ușor sub media europeană de 22,1%, reiese din datele Comisiei.

Motorina diesel a consemnat cea mai abruptă scădere în Belgia, de 34,2%.

motorina

Sursă: Comisia Europeană

Specificul pieței din România

Reprezentanții companiilor petroliere au explicat în repetate rânduri că politica de prețuri este influențată de cotațiile internaționale ale țițeiului, de politica fiscală și de competiția de pe piața locală.

În România există o singură companie care extrage țiței și care este, implicit, afectată în sens negativ de evoluția cotațiilor internaționale ale țițeiului – Petrom. Ceilalți mari jucători, cum ar fi Rompetrol sau Lukoil, care au doar operațiuni downstream, de rafinare a țițeiului, ar avea, teoretic, beneficii ca urmare a scăderii prețului materiei prime (reducerea costurilor).

În trimestrul al treilea al anului trecut, prețul mediu al țițeiului Ural (luat în seamă de companiile petroliere din România, alături de cotația Brent Crude ICE) a scăzut la 48,75 de dolari pe baril, cu 51% mai puțin decât în T3/14, reiese din cel mai recent raport transmis de Petrom Bursei de Valori București.

Costurile de producție ale Grupului OMV Petrom exprimate în dolari/bep (baril echivalent petrol) au scăzut în trimestrul al treilea al anului trecut cu 20% față de T3/14, în principal datorită efectelor favorabile ale cursului de schimb valutar, costurilor mai mici cu serviciile și personalul, precum și reducerii impozitului pe construcții în România de la 1,5% la 1%.

În România, costurile de producție în dolari/bep au scăzut cu 18% la 12,86 dolari/bep, în timp ce, exprimate în lei/bep, au înregistrat valoarea de 51,23 de lei/bep, cu 3% mai mici comparativ cu nivelul din T3/14. Un baril de petrol reprezintă echivalentul a circa 159 de litri.

Producția a fost de 164,7 mii de bep/zi în România, iar la nivelul grupului de 173,6 mii de bep/zi.

Petrom și-a revizuit estimările privind prețul țițeiului, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

”În momentul de față, estimările privind prețul țițeiului Brent sunt 55 de dolari/baril pentru 2016, 70 de dolari/baril pentru 2017, 80 de dolari/baril pentru 2018 și 85 de dolari/baril începând cu 2019. Un mediu de piață cu prețuri scăzute ale țițeiului pe o perioadă prelungită ar putea determina reducerea mediei anuale de investiții în Upstream cu aproximativ 25-35% față de 2014. În consecință, pe termen mediu, producția de hidrocarburi în România ar putea scădea în medie cu până la 4% pe an”, se arată în raportul trimestrial.

În primele nouă luni din 2015, veniturile din vânzări ale OMV Petrom au fost de 13,6 miliarde de lei, în scădere cu 15,8% față de perioada similară din 2014. Cheltuielile de distribuție au fost de 699,4 milioane de lei, cele administrative de 144,3 milioane de lei, cele de explorare de 261,1 milioane de lei, iar alte cheltuieli de exploatare – 598,4 milioane de lei. Profitul companiei a fost de un miliard de lei, față de 2,3 miliarde de lei în primele 9 luni din 2014.

Evoluția cotațiilor internaționale ale țițeiului

  • Cotația țițeiului Ural (Rusia) a încheiat anul 2015 la 34,22 dolari pe baril, față de nivelul de 46 de dolari pe baril la începutul anului. Pe 11 ianuarie, cotația a scăzut la sub 30 de dolari pe baril, potrivit portalului topoilnews.

Evoluția cotației Brent Crude ICE (Europa) în ultimul an

cotatii wti

Sursă: Bloomberg

Evoluția cotației West Texas Intermediate (WTI – SUA) în ultimul an

cotatii ice

Sursă: Bloomberg

Publicat la data de 13.1.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Politico: Diviziunile de pe frontul de est al UE

Din nou, dezbaterea se poartă despre cât de rapid, sau cât de lent, ar trebui să se desfășoare procesul de integrare al statelor membre...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română