Europa

Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale

Contribuția precară a investițiilor, cea negativă a exportului net și creșterea costului muncii sunt argumentele cele mai puternice ale reducerii creșterii economice a României, în… Mai mult

16.09.2018

Europa

Summitul celor 3 Mări: 12 state semnează la București scrisoarea de intenție peuntru înființarea unui Fond comun de Investiții

Nouă șefi de stat, doi preşedinţi de parlamente naţionale, un premier şi un ministru al Afacerilor Externe, alături de Jean Claude Juncker, se vor afla… Mai mult

15.09.2018

Chestiunea

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul… Mai mult

12.09.2018

Chestiunea

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au… Mai mult

11.09.2018

Horațius Dumbravă / Conflictele de interese ale parlamentarului: român și european. Niște definiții deasupra oricărui dubiu

de Horațius Dumbravă , 7.1.2018

Anul 2017 a cunoscut o intensă activitate, o frenetică agitație parlamentară. În România, să nu avem cumva confuzii. Ca cetățean român ar trebui să te încânte intensa activitate a Parlamentului României.

Pentru că, nu-i așa?, Parlamentul României este „instituția centrală a democrației și organ reprezentativ suprem al națiunii române”, după cum adânc filosofa președintele Senatului, domnul Călin Popescu Tăriceanu, prin zilele geroase ale lui februarie 2017 (zilele alea când apărea OUG 13/2017 …, vă mai amintiți, nu?).

S-a tot vorbit, pe bună dreptate, de responsabilizarea judecătorilor și procurorilor sau a Agenției Naționale de Integritate pentru abuzurile făcute. Parte din ele, vai nouă, pe pielea fină și netedă a multor parlamentari. Câțiva dintre acești parlamentari condamnați penal definitiv sau, tot definitiv, constatându-se, tot de instanțe (tot abuzive, cum altfel?…), că au încălcat interdicțiile privind incompatibilitățile sau conflictele de interese.

Acum nu mai există dubii: președintele Comisiei speciale de modificare a legilor justiției și codurilor penal și de procedură penală, domnul Iordache, întrebat fiind de jurnaliști de depunerea unor amendamente de către unii colegi ai domniei sale, senatori și deputați, amendamente ce amputează grav activitatea autorității judecătorești, îngreunând descoperirea faptelor criminale și a infractorilor, precum și condamnarea lor, a răspuns că e dreptul acestor colegi de a depune amendamente. Pentru că sunt parlamentari români.

Fără îndoială, dacă au existat abuzuri ale unor organe judiciare, procurori sau judecători, în cauzele pe care le-au instrumentat, ele trebuie devoalate și sancționate imediat ce ele au fost constatate și dovedite.

E greu, însă, de înțeles cum de subita preocupare febrilă a unor parlamentari români se transpune în formularea de amendamente care lipsesc organele judiciare de instrumente substanțiale și procesuale în a sancționa faptele criminale, fapte care nu se reduc doar la infracţiunile de corupţie sau faptele constatate de ANI. Și e și mai dificil de înțeles cum de abuzurile pe care parte din ei le doresc a fi eliminate din corpusul codurilor penal și de procedură penală, au fost experimentate pe propria piele, a apropiaților lor (rude, prieteni etc.).

Repet ceea ce am mai spus și cu alte ocazii: generalizarea dinamicii cauzelor DNA sau ANI la toate cauzele, şi mai ales, generalizarea unor proprii experienţe ale celor care decid în Parlament, are efecte perverse, negative asupra întregii societăți. Pentru că, spre exemplu, dacă elimini din probatoriu anumite probe (cum sunt raporturile de constatare sau probele video înregistrate de terțe persoane/instituții etc.), o astfel de eliminare afectează toate cauzele instrumentate de organele judiciare. Cauzele DNA și ANI reprezintă în jur de 0,3% din totalul cauzelor aflate pe rolul instanțelor din România. Cauzele penale au o paletă mult mai largă și o cazuistică care afectează grav, prin consecințe, societatea românească, distruge destine omenești: violuri, tâlhării în formă agravată, omoruri, infracțiuni de pedofilie, trafic de persoane sau de droguri etc.

Cât de orbit poți să fii de propria experiență (să ne înțelegem la ce experiență fac referire: unii dintre ei condamnați penal definitiv pentru infracțiuni de corupție, evaziune fiscală, dar și de drept comun sau față de care s-a constatat de instanțe judecătorești că au fost în conflict de interese sau incompatibili) încât să afectezi o activitate menită să confere siguranță efectivă, chiar fizică, cetățeanului român? Pentru că asta înseamnă lupta împotriva infracționalității, în primul rând. În orice caz, nu înseamnă apărarea propriilor interese prin folosirea funcției de parlamentar.

Ajungând în această zonă, a intereselor, mass – media a reflectat în ultima vreme cum inițierea unor acte normative în materie penală sau privind ANI, amendamente sau chiar votul dat asupra unor proiecte de lege au fost făcute de parlamentari care au fost condamnați penal pentru infracțiuni a căror modificare, fie substanțială (Codul penal), fie procedurală (Codul de procedură penală) o doresc ori au fost declarați incompatibili de către instanțele judecătorești pentru încălcarea interdicțiilor privind conflictele de interese sau incompatibilitățile.

Întrebarea legitimă pe care ne-o punem, noi, cei de pe margine ce asistăm înmărmuriți la sarabanda de amendamente, proiecte de legi inițiate de astfel de parlamentari, oare aceştia nu se află în conflict de interese? Nu doresc oamenii ăştia să le fie albit CV-ul având şi pârghiile să o şi facă, că doar sunt legislatori? Lor, apropiaţilor lor (rude sau prieteni)? Aşadar, cât de morală este atitudinea faptică a unor astfel de parlamentari?

Infracțiunile și conflictul de interese ale parlamentarului european

Există un cod de conduită al deputaţilor Parlamentului European. A fost adoptat în 2014 (poate fi găsit aici), după multe discuţii, dezaberi şi critici intense ale societăţii civile europene în legătură cu lipsa de responsabilitate a unor parlamentari din PE. Unul din factorii declanşatori a fost şi cel legat de scandalurile de trafic de influenţă (lobby cum le place unora să spună) pentru iniţierea unor acte normative europene contra unor sume importante de bani (cazul Adrian Severin, unul dintre multele cazuri: am contribuit şi noi, românii, cu ceva la activitatea PE …).

Revenind la declaraţia aparent corectă a domnului Iordache cu privire la colegii săi parlamentari, vă pun întrebarea de data asta circumscrisă concret: poate un parlamentar ce are un vădit interes în declanşarea şi concretizarea unei proceduri legislative să o şi facă (iniţiere, amendamente, vot în comisii şi plen)? Adică, un parlamentar ce a fost condamnat pentru o infracţiune sau chiar este trimis în judecată pentru o infracţiune, ori este declarat definitiv ca fiind incompatibil de o instanţă judecătorească (legea ANI) să-şi exercite pe deplin mandatul de parlamentar în condiţiile în care este direct interesat? Sau dacă o face pentru un membru al familiei, pentru apropiaţi ai săi?

Iată ce spune Codul de conduită al deputaţilor Parlamentului European despre conflictul de interese (art. 3 alin. 1, teza I): `Există un conflict de interese atunci când un deputat în Parlamentul European are un interes personal care ar putea influența nepermis exercitarea funcțiilor sale de deputat`. Există şi o procedură pe care trebuie să o urmeze deputatul PE atunci când este în conflict de interese: `Fără a aduce atingere alineatului (2) (aliniatul 2 se referă la obligaţia de remediere de către deputat a situaţiei de conflict de interese în care se află, adică se dă prioritate bunei credinţe a deputatului – n.m.), înainte de a se exprima sau de a vota în plen în cadrul organelor Parlamentului, sau atunci când sunt propuşi ca raportori, deputaţii comunică orice conflict de interese, real sau potențial, în legătură cu chestiunea examinată, în cazul în care acesta nu rezultă în mod clar din informațiile declarate în conformitate cu articolul 4 (articolul 4 se referă la declaraţiile pe care trebuie să le depună deputaţii PE – n.m.). Comunicarea respectivă se adresează în scris sau oral președintelui în cursul dezbaterilor parlamentare în cauză`.

Da, ne place să ne referim la faptul că România este parte a Uniunii Europene şi să profităm de beneficiile apartenenţei noastre la societatea occidentală, bazată pe bun simţ, responsabilitate şi respectul datorat comunităţii.

Şi da, Parlamentul European asta a făcut: a adoptat propriul Cod de conduită tocmai pentru că deputaţii Parlamentului UE au fost aleşi să servească comunitatea, cetăţenii europeni, interesele acestora şi nici într-un caz funcţia de parlamentar să fie vehicul pentru propriile interese personale sau de grup.

Întorcându-ne la Parlamentul de pe Dâmboviţa: atunci când parlamentarii români sunt implicaţi în procese penale sau cele declanşate ca urmare a constatărilor făcute de ANI, nu ar fi o dovadă de bun simţ ca aceştia să-şi facă o examinare a propriei conştiinţe dacă nu cumva se află într-un evident conflict de interese? Pentru că dincolo de posibilul conflict de interese, pericolul generalizării propriilor experienţe în cauze punctuale poate fi dăunător. Poate o poziţie echilibrată în astfel de situaţii ar fi de dorit pentru acei parlamentari care se află în astfel de situaţii: fie să realizeze existenţa conflictului de interese şi să se retragă din procesul legislativ al unor astfel de acte normative, fie să asculte şi vocea profesioniştilor, a celor care vor fi afectaţi în munca pe care o desfăşoară în lupta împotriva criminalităţii (care e mult mai vastă decât cea împotriva corupţiei).

În fine, trebuie remarcat că şi Parlamentul României a adoptat recent propriul Cod de conduită, în octombrie 2017, la presiunea Comisiei Europene prin rapoartele MCV (aici). Nu veţi găsi tratat conflictul de interese, după cum au făcut colegii lor din PE. Dar există un articol, 11, care se referă laconic la conflictul de interese: se face trimitere la legea statutului deputaţilor şi al senatorilor.

Aşa cum este frumos în legislaţia românească, ameţeşti căutând definiţia conflictului de interese al parlamentarului român: art. 19 alin. 1 din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor vorbeşte de fapta parlamentarului de a încălca legislaţia în materie de conflict de interese.

Unde o fi conflictul ăsta la parlamentarul român, vă întrebaţi, pe bună dreptate? Păi, e o circumscriere limitată la art. 15 din aceeaşi lege 96/2006 (nu poţi fi senator şi deputat în acelaşi timp, nu poţi fi în acelaşi timp parlamentar UE, şi nici să exerciţi o funcţie publică de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului).

Mai găsim o definiţie a conflictului de interese în Legea nr. 161/2003, care spune la art. 70 că prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.

Observaţi plasa de siguranţă asigurată demnitarilor publici din România, inclusiv parlamentarilor, prin circumscrierea limitată a conflictului de interese doar la interesul personal de natură patrimonială. Adică, spre exemplu, dacă un parlamentar român, condamnat penal sau constatat ca fiind incompatibil de către o instanţă judecătorească iniţiază un proiect de lege, propune amendamente la un proiect de lege sau votează în comisii sau în plen un proiect de lege prin care se înlătură, printre altele, consecinţele faptei/faptelor sale nu este în conflict de interese pentru că, nu-i aşa?, ce interes patrimonial să aibă parlamentarul român aflat într-o astfel de situaţie?

***

Horațius Dumbravă este judecător, fost președinte al CSM și fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană în perioada 2011 – 2016

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.1.2018

2 comentarii

  1. Ghita Bizonu'
    1.2.2018, 2:20 pm

    Ceva exemplu concrete ?!~ Ca de la un judecator am pretentii mai mari decat de un gazetaras

  2. Ghita Bizonu'
    1.2.2018, 2:24 pm

    A .. era sa uit – intre timp ati mai invata p;rocedura?
    Horațius Dumbravă, judecător CSM, A PICAT cu 4,70 la examenul de Drept Procesual civil
    Suesaeste revista 22 nu Antena 3 : https://www.revista22.ro/horatius-dumbrava-judecator-csm-a-picat-cu-470-la-examenul-de-drept-procesual-civil-32233.html

Lăsați un comentariu


Stiri

Sondaj în PSD, prezentat de aripa anti-Dragnea. Popularitatea Dragnea & PSD: 4%, respectiv sub pragul critic de 30%

Vladimir Ionescu

Liviu Dragnea nu ar obține decât 4% din voturi dacă ar candida duminica viitoare la alegerile prezidențiale, potrivit sondajului prezentat de Adrian Țuțuianu la forul… Mai mult

Europa

Atentat în Iran cel puțin 29 de morți, în principal din Gărzile Revoluționare: Implicațiile în ecuația de putere din regiune

Adrian N Ionescu

Un atentat a ucis, sâmbătă, în Iran cel puțin 29 de oameni, din care jumătate erau membri ai Gărzilor Revoluționare, cea mai puternică forță militară… Mai mult

Stiri

Anunț al PSD: Fostul judecător CCR Toni Greblă va deveni secretarul general al Guvernului

Vladimir Ionescu

Fostul judecător al Curții Constituționale a României (CCR), Toni Greblă, va fi numit în funcţia de secretar general al Guvernului , a declarat secretarul general… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete dintre Parchetul General și SRI, formulată de Flore Mircea Călin şi Benyatov Vadim… Mai mult

Stiri

WSJ: China repetă la coordonate moderne ”imperialismul” care a dus la conflictele secolului 20

Iulian Soare

Încercarea Chinei de exportare a excedentului de producţie pentru a evita blocarea sistemului economic intern este similară expansiunii imperialiste din secolele 19 și 20 și… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei finanțează cu 348 mil. lei achizițiile a 3 dintre controversatele companii municipale

Vladimir Ionescu

Majorarea de capital social a trei dintre companiile municipale ale Primăriei Bucureștiului, cu 348 de milioane de lei,  urmează să fie supuse aprobării în şedinţa din 26… Mai mult

Stiri

Decizie majoritară a CEx PSD: Liviu Dragnea a primit votul de încredere. Tabăra contestatarilor a adunat 10 voturi și o abținere

Victor Bratu

Comitetului Executiv al PSD de vineri s-a încheiat cu un vot de încredere pentru Liviu Dragnea, scrutin la care majoritatea a votat pentru susţinerea preşedintelui… Mai mult