La obiect

Inflaţia anuală a urcat înapoi spre 4%. Spaţiul rămas pentru creşterea preţurilor pe 2019, îngustat semnificativ

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna ianuarie 2019 cu  0,79%, valoare ceva mai mică decât în luna precedentă dar semnificativ mai mare… Mai mult

12.03.2019

La obiect

O oportunitate ratată: ”Dezvoltare la dobânzi mici”. Cauzele externe şi cauzele interne

Sfârșitul programelor de relaxare monetară din SUA și din UE reduce și mai mult șansele României de dezvoltare economică bazată pe împrumuturi avantajoase, după ce… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Atenție la comerțul exterior: Deficit comerial expandat cu 62% în ianuarie! Cel mai mic ritm de creștere a exporturilor din ultimii 3 ani

Deficitul comercial pe ianuarie 2018 a fost de 1,2593 miliarde de euro, în creştere puternică (+62%) faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Mai mult,… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Trei proiecte majore de transformare digitală, sprijinite de Comisia Europeană, așteaptă de peste un an mobilizarea autorităților de la București

  Centrele de inovare digitală (Digital Innovation Hubs – DIH), create și sprijinite de Comisia Europeană au nevoie, pentru a putea funcționa și a avea… Mai mult

11.03.2019

Cronicile

Horațius Dumbravă / Conflictele de interese ale parlamentarului: român și european. Niște definiții deasupra oricărui dubiu

de Horațius Dumbravă , 7.1.2018

Anul 2017 a cunoscut o intensă activitate, o frenetică agitație parlamentară. În România, să nu avem cumva confuzii. Ca cetățean român ar trebui să te încânte intensa activitate a Parlamentului României.

Pentru că, nu-i așa?, Parlamentul României este „instituția centrală a democrației și organ reprezentativ suprem al națiunii române”, după cum adânc filosofa președintele Senatului, domnul Călin Popescu Tăriceanu, prin zilele geroase ale lui februarie 2017 (zilele alea când apărea OUG 13/2017 …, vă mai amintiți, nu?).

S-a tot vorbit, pe bună dreptate, de responsabilizarea judecătorilor și procurorilor sau a Agenției Naționale de Integritate pentru abuzurile făcute. Parte din ele, vai nouă, pe pielea fină și netedă a multor parlamentari. Câțiva dintre acești parlamentari condamnați penal definitiv sau, tot definitiv, constatându-se, tot de instanțe (tot abuzive, cum altfel?…), că au încălcat interdicțiile privind incompatibilitățile sau conflictele de interese.

Acum nu mai există dubii: președintele Comisiei speciale de modificare a legilor justiției și codurilor penal și de procedură penală, domnul Iordache, întrebat fiind de jurnaliști de depunerea unor amendamente de către unii colegi ai domniei sale, senatori și deputați, amendamente ce amputează grav activitatea autorității judecătorești, îngreunând descoperirea faptelor criminale și a infractorilor, precum și condamnarea lor, a răspuns că e dreptul acestor colegi de a depune amendamente. Pentru că sunt parlamentari români.

Fără îndoială, dacă au existat abuzuri ale unor organe judiciare, procurori sau judecători, în cauzele pe care le-au instrumentat, ele trebuie devoalate și sancționate imediat ce ele au fost constatate și dovedite.

E greu, însă, de înțeles cum de subita preocupare febrilă a unor parlamentari români se transpune în formularea de amendamente care lipsesc organele judiciare de instrumente substanțiale și procesuale în a sancționa faptele criminale, fapte care nu se reduc doar la infracţiunile de corupţie sau faptele constatate de ANI. Și e și mai dificil de înțeles cum de abuzurile pe care parte din ei le doresc a fi eliminate din corpusul codurilor penal și de procedură penală, au fost experimentate pe propria piele, a apropiaților lor (rude, prieteni etc.).

Repet ceea ce am mai spus și cu alte ocazii: generalizarea dinamicii cauzelor DNA sau ANI la toate cauzele, şi mai ales, generalizarea unor proprii experienţe ale celor care decid în Parlament, are efecte perverse, negative asupra întregii societăți. Pentru că, spre exemplu, dacă elimini din probatoriu anumite probe (cum sunt raporturile de constatare sau probele video înregistrate de terțe persoane/instituții etc.), o astfel de eliminare afectează toate cauzele instrumentate de organele judiciare. Cauzele DNA și ANI reprezintă în jur de 0,3% din totalul cauzelor aflate pe rolul instanțelor din România. Cauzele penale au o paletă mult mai largă și o cazuistică care afectează grav, prin consecințe, societatea românească, distruge destine omenești: violuri, tâlhării în formă agravată, omoruri, infracțiuni de pedofilie, trafic de persoane sau de droguri etc.

Cât de orbit poți să fii de propria experiență (să ne înțelegem la ce experiență fac referire: unii dintre ei condamnați penal definitiv pentru infracțiuni de corupție, evaziune fiscală, dar și de drept comun sau față de care s-a constatat de instanțe judecătorești că au fost în conflict de interese sau incompatibili) încât să afectezi o activitate menită să confere siguranță efectivă, chiar fizică, cetățeanului român? Pentru că asta înseamnă lupta împotriva infracționalității, în primul rând. În orice caz, nu înseamnă apărarea propriilor interese prin folosirea funcției de parlamentar.

Ajungând în această zonă, a intereselor, mass – media a reflectat în ultima vreme cum inițierea unor acte normative în materie penală sau privind ANI, amendamente sau chiar votul dat asupra unor proiecte de lege au fost făcute de parlamentari care au fost condamnați penal pentru infracțiuni a căror modificare, fie substanțială (Codul penal), fie procedurală (Codul de procedură penală) o doresc ori au fost declarați incompatibili de către instanțele judecătorești pentru încălcarea interdicțiilor privind conflictele de interese sau incompatibilitățile.

Întrebarea legitimă pe care ne-o punem, noi, cei de pe margine ce asistăm înmărmuriți la sarabanda de amendamente, proiecte de legi inițiate de astfel de parlamentari, oare aceştia nu se află în conflict de interese? Nu doresc oamenii ăştia să le fie albit CV-ul având şi pârghiile să o şi facă, că doar sunt legislatori? Lor, apropiaţilor lor (rude sau prieteni)? Aşadar, cât de morală este atitudinea faptică a unor astfel de parlamentari?

Infracțiunile și conflictul de interese ale parlamentarului european

Există un cod de conduită al deputaţilor Parlamentului European. A fost adoptat în 2014 (poate fi găsit aici), după multe discuţii, dezaberi şi critici intense ale societăţii civile europene în legătură cu lipsa de responsabilitate a unor parlamentari din PE. Unul din factorii declanşatori a fost şi cel legat de scandalurile de trafic de influenţă (lobby cum le place unora să spună) pentru iniţierea unor acte normative europene contra unor sume importante de bani (cazul Adrian Severin, unul dintre multele cazuri: am contribuit şi noi, românii, cu ceva la activitatea PE …).

Revenind la declaraţia aparent corectă a domnului Iordache cu privire la colegii săi parlamentari, vă pun întrebarea de data asta circumscrisă concret: poate un parlamentar ce are un vădit interes în declanşarea şi concretizarea unei proceduri legislative să o şi facă (iniţiere, amendamente, vot în comisii şi plen)? Adică, un parlamentar ce a fost condamnat pentru o infracţiune sau chiar este trimis în judecată pentru o infracţiune, ori este declarat definitiv ca fiind incompatibil de o instanţă judecătorească (legea ANI) să-şi exercite pe deplin mandatul de parlamentar în condiţiile în care este direct interesat? Sau dacă o face pentru un membru al familiei, pentru apropiaţi ai săi?

Iată ce spune Codul de conduită al deputaţilor Parlamentului European despre conflictul de interese (art. 3 alin. 1, teza I): `Există un conflict de interese atunci când un deputat în Parlamentul European are un interes personal care ar putea influența nepermis exercitarea funcțiilor sale de deputat`. Există şi o procedură pe care trebuie să o urmeze deputatul PE atunci când este în conflict de interese: `Fără a aduce atingere alineatului (2) (aliniatul 2 se referă la obligaţia de remediere de către deputat a situaţiei de conflict de interese în care se află, adică se dă prioritate bunei credinţe a deputatului – n.m.), înainte de a se exprima sau de a vota în plen în cadrul organelor Parlamentului, sau atunci când sunt propuşi ca raportori, deputaţii comunică orice conflict de interese, real sau potențial, în legătură cu chestiunea examinată, în cazul în care acesta nu rezultă în mod clar din informațiile declarate în conformitate cu articolul 4 (articolul 4 se referă la declaraţiile pe care trebuie să le depună deputaţii PE – n.m.). Comunicarea respectivă se adresează în scris sau oral președintelui în cursul dezbaterilor parlamentare în cauză`.

Da, ne place să ne referim la faptul că România este parte a Uniunii Europene şi să profităm de beneficiile apartenenţei noastre la societatea occidentală, bazată pe bun simţ, responsabilitate şi respectul datorat comunităţii.

Şi da, Parlamentul European asta a făcut: a adoptat propriul Cod de conduită tocmai pentru că deputaţii Parlamentului UE au fost aleşi să servească comunitatea, cetăţenii europeni, interesele acestora şi nici într-un caz funcţia de parlamentar să fie vehicul pentru propriile interese personale sau de grup.

Întorcându-ne la Parlamentul de pe Dâmboviţa: atunci când parlamentarii români sunt implicaţi în procese penale sau cele declanşate ca urmare a constatărilor făcute de ANI, nu ar fi o dovadă de bun simţ ca aceştia să-şi facă o examinare a propriei conştiinţe dacă nu cumva se află într-un evident conflict de interese? Pentru că dincolo de posibilul conflict de interese, pericolul generalizării propriilor experienţe în cauze punctuale poate fi dăunător. Poate o poziţie echilibrată în astfel de situaţii ar fi de dorit pentru acei parlamentari care se află în astfel de situaţii: fie să realizeze existenţa conflictului de interese şi să se retragă din procesul legislativ al unor astfel de acte normative, fie să asculte şi vocea profesioniştilor, a celor care vor fi afectaţi în munca pe care o desfăşoară în lupta împotriva criminalităţii (care e mult mai vastă decât cea împotriva corupţiei).

În fine, trebuie remarcat că şi Parlamentul României a adoptat recent propriul Cod de conduită, în octombrie 2017, la presiunea Comisiei Europene prin rapoartele MCV (aici). Nu veţi găsi tratat conflictul de interese, după cum au făcut colegii lor din PE. Dar există un articol, 11, care se referă laconic la conflictul de interese: se face trimitere la legea statutului deputaţilor şi al senatorilor.

Aşa cum este frumos în legislaţia românească, ameţeşti căutând definiţia conflictului de interese al parlamentarului român: art. 19 alin. 1 din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor vorbeşte de fapta parlamentarului de a încălca legislaţia în materie de conflict de interese.

Unde o fi conflictul ăsta la parlamentarul român, vă întrebaţi, pe bună dreptate? Păi, e o circumscriere limitată la art. 15 din aceeaşi lege 96/2006 (nu poţi fi senator şi deputat în acelaşi timp, nu poţi fi în acelaşi timp parlamentar UE, şi nici să exerciţi o funcţie publică de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului).

Mai găsim o definiţie a conflictului de interese în Legea nr. 161/2003, care spune la art. 70 că prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.

Observaţi plasa de siguranţă asigurată demnitarilor publici din România, inclusiv parlamentarilor, prin circumscrierea limitată a conflictului de interese doar la interesul personal de natură patrimonială. Adică, spre exemplu, dacă un parlamentar român, condamnat penal sau constatat ca fiind incompatibil de către o instanţă judecătorească iniţiază un proiect de lege, propune amendamente la un proiect de lege sau votează în comisii sau în plen un proiect de lege prin care se înlătură, printre altele, consecinţele faptei/faptelor sale nu este în conflict de interese pentru că, nu-i aşa?, ce interes patrimonial să aibă parlamentarul român aflat într-o astfel de situaţie?

***

Horațius Dumbravă este judecător, fost președinte al CSM și fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană în perioada 2011 – 2016

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.1.2018

2 comentarii

  1. Ghita Bizonu'
    1.2.2018, 2:20 pm

    Ceva exemplu concrete ?!~ Ca de la un judecator am pretentii mai mari decat de un gazetaras

  2. Ghita Bizonu'
    1.2.2018, 2:24 pm

    A .. era sa uit – intre timp ati mai invata p;rocedura?
    Horațius Dumbravă, judecător CSM, A PICAT cu 4,70 la examenul de Drept Procesual civil
    Suesaeste revista 22 nu Antena 3 : https://www.revista22.ro/horatius-dumbrava-judecator-csm-a-picat-cu-470-la-examenul-de-drept-procesual-civil-32233.html

Lăsați un comentariu


Europa

Reacția Comisiei Europene față de intenția Guvernului de a schimba codurile penale prin OUG

Iulian Soare

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat, la solicitarea și potrivit G4Media.ro, că nu va specula în legătura cu posibilitatea ca Guvernul României… Mai mult

Stiri

Ministrul de finanțe explică lipsa de credibilitate a României: Previziunile economice pesimiste ale Comisiei influențează piețele, efectul confirmă prognoza

Alexandra Pele

Raportul de țară al Comisiei Europene este nefavorabil României, iar prognozele pesimiste ”tind să se confirme”, a acuzat Eugen Teodorovici, vineri, în cadrul conferinței de… Mai mult

Stiri

Selecție pentru naționala României la Campionatul European de Securitate Cibernetică

Vladimir Ionescu

Tinerii cu talent la calculatoare se pot înscrie la preselecțiile pentru echipa națională a României care va participa la Campionatul European de Securitate Cibernetică 2019,… Mai mult

Stiri

Neuroleptice administrate copiilor – CRJ cere explicații pentru unul dintre abuzurile din sistemul de protecție specială

Vladimir Ionescu

Neuroleptice în cantități alarmante și de cele mai multe ori la cererea îngrijitorilor acestora, nu a reprezentantului lor legal, au fost administrate anul trecut, în… Mai mult

Stiri

Reacții furioase ale Siriei după afirmația lui Donald Trump că ”a venit vremea ca SUA să recunoscă suveranitatea Israel în Golan”

Razvan Diaconu

”După 52 de ani, a venit vremea ca Statele Unite să recunoască deplin suveranitatea Israelului în Golan, care are o importanţă strategică pentru statul Israel… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis cheamă reprezentanții societății civile la consultări privind referendumul pe justiţie

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis invitaţii reprezentanţilor unor organizaţii neguvernamentale pentru consultări privind referendumul pe justiţie, care vor avea loc marţi. Anunţul, potrivit News.ro, a… Mai mult

Stiri

Taxa pe activele bancare va fi modificată săptămână viitoare. Impactul asupra băncilor ar urma să scadă la sub un miliard de lei

Alexandra Pele

Taxa pe activele bancare va fi modificată săptămână viitoare, printr-un OUG care ar urma să fie pus în dezbatere publică vineri, după o nouă discuție… Mai mult