Harta emigrării: Câți locuitori au pierdut județele României. Ar putea piața muncii absorbi cele 3,4 milioane de emigranți? Exemplul Irlandei

de Mariana Bechir | 29.9.2016 .

aeroport_otopeni1Este ca și cum în 4 ani ar fi dispărut toată populația județului Timiș sau cea din Alba și Gorj – aceasta este dimensiunea aproximativă a migrației din intervalul 2012 – 2015, potrivit datelor INS.

La recensământul din 2011, România avea 727.500 de români plecați din țară pentru o perioadă mai lungă de 12 luni, categoria în care intră plecați la muncă peste hotare. Numărul era mult sub realitate, fiindcă INS nu a reușit recenzarea aproximativ un milion de persoane.

(Citiți și: ”România a intrat în Top 20 al statelor cu cele mai mari diaspore – potrivit Raportului ONU pe migrație”)

În plus, la data data recensământului, adică la 4 ani de la aderare, România figura în statisticile internaționale cu peste două milioane de emigranți.

Acum, la 4 ani după recensământ, statistica INS arată că alte aproape 700.000 de persoane au plecat afară în intervalul 2012 – 2015, ceea ce înseamnă că autoritățile au contabilizat în total, înainte de recensământ plus ulterior, mai puțin de 1,5 milioane de români la muncă în străinătate:

plecati

Cifrele pe care INS Nu le stăpânește

Pe județe, în cifre absolute, cei mai mulți locuitori au pierdut, în favoarea unor state cu mai multe joburi disponibile și salarii mai mari:

  • Bucureștiul – aproape 90.000 de persoane,
  • Bacău – 78.155 persoane,
  • Suceava – peste 70.000
  • Neamț – aproape 70.000.

Potrivit datelor INS, care par a avea, însă, foarte puțină legătură cu realitatea.

Calculul arată că fiecare județ a pierdut din cauza migrației, în anii 2012 – 2015, 3,5% din populația stabilă existentă la 1 ianuarie 2012.

Ceea ce este o aberație statistică. Dacă ne uităm la rezultatele recensământului, la ecensământul din 2011 în Bacău figurau ca plecați pentru mai mult de 12 luni peste 57.000 de locuitori. Din Capitală, care avea de trei ori mai mulți locuitori, emigraseră numai 26.000 de persoane.

În ultimii patru ani avem aproape 63.000 de emigranți din Capitală și doar 20.815 din Bacău, ca și cum brusc bucureștenii au fost loviți de criză, iar băcăuanii s-au trezit cu ofertă generoasă de locuri de muncă și au decis că nu mai merită plecarea în străinătate.

eugenia-harjaProfesorul universitar Eugenia Harja (foto), director executiv al Direcției Județene de Statistică Bacău, a explicat pentru cursdeguvernare.ro că se folosește o estimare la nivel de țară, nu sunt colectate date la nivel județean.

“La nivel de țară, poți să estimezi un pic mai bine folosind surse din străinătate. Acești cetățeni români sunt înregistrați administrativ în alte surse de afară, care permit o estimare a celor plecați”, a spus Eugenia Harja.

Aceste surse externe nu știu însă din ce județe provin respectivii români, așa încât se aplică procentul uniform rezultat din datele statelor de destinație.

Cei plecați versus rămașii salariați

Se folosește un model econometric, au declarat pentru cursdeguvernare.ro surse din INS.

tabel-plecati-judete-numar-mediu-salariati

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIREA EI)

În realitate, numărul plecaților este mai mare. La Bacău, de exemplu, existență o diferență de aproape 150.000 de persoane între populația stabilă (care lcouiește efectiv acolo) și cea legală (rezultată din actele locale). Diferența este dată de cei care au domiciliul acolo, și-au păstrat actele, dar ei, în realitate, sunt plecați afară, la muncă, de mai bine de un an.

La 1 ianuarie 2016, populația stabilă era de puțin peste 600.000, în timp ce legala “legala este aproape de 750.000″. “Suntem un pic de campioni la diferență”, spune profesorul universitar Eugenia Harja.

Cătălin Ghinăraru: Se vor întoarce atunci când se vor genera masiv locuri de muncă

harta-plecati-judete-1

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIREA EI). Sursă date: INS

De fiecare dată când se vorbește despre exodul românilor se prezintă pierderile de productivitate, la fondul de pensii sau la cel de sănătate provocate de plecarea în străinătate a celor aproximativ 3,4 milioane de persoane, numărul emigranților români calculat de ONU folosind datele din toate statele.

Se pune însă întrebarea dacă piața muncii din România ar fi avut capacitatea să absoarbă această mână de lucru.

catalin-ghinararuCătălin Ghinăraru (foto), doctor în economie și secretar general al Institutului Național pentru Cercetare Științifică a Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS), a declarat pentru cursdeguvernare.ro că “potențial, fiecare român este o pierdere pentru productivitate, dar, pe de altă parte, trebuie să luăm în considerare condițiile reale – nu sunt generate suficiente locuri de muncă”.

Orice individ care pleacă este o pierdere potențială pentru că el nu va mai contribui la formarea PIB, ci va ajunge într-o altă economie, spune cercetătorul.

“Pe de altă parte, este adevărat că există o supraofertă de forță de muncă. Economia românească nu poate genera atât de multe locuri de muncă încât să absoarbă măcar întreaga populație calificată și cu disponibilitate pentru muncă din categoria de vârstă 20 – 64 de ani. Supraoferta se manifestă nu numai la calificările joase și medii, ci și la cele ridicate”, a explicat Cătălin Ghinăraru.

(Citiți și: ”Cum ar arăta PIB și bugetele dacă românii din străinătate ar munci în țară”)

În ceea ce privește afirmațiile unor angajatori că nu reușesc să găsească forța de muncă necesară, cercetătorul explică:

“Firmele vor căuta întotdeauna cu disperare forță de muncă pentru că oferă salarii mici, care reprezintă tot o problemă de productiviate, până la urmă.

Oamenii fug de aceste salarii mici, de condițiile dificile de muncă, mai ales că ei găsesc de lucru ușor pe altă piață. Locurile de muncă imposibil de găsit aici se găsesc în altă parte, la distanță mică, fiind într-o zonă geografică adiacentă”.

Firmele se plâng de o anumită lipsă a forței de muncă, lipsă care nu există de fapt:

“Dacă ne uităm la oferta de muncă și la câți oameni calificați sunt în țară, lăsându-i la o parte pe cei care sunt afară, vom vedea că nici pentru aceștia nu avem foarte multe locuri de muncă”, spune Ghinăraru.

Concluzia acestuia este simplă: Nu e chiar așa, că avem atâtea locuri de muncă încât ar trebui să-i aducem și pe cei de afară.

Exemplul Irlandei

Economistul a oferit și un exemplu foarte asemănător României, de populație foarte mobilă, care arată și cum se întorc cei care au ales la un moment dat să muncească afară.

“Economia Irlandei, țară care are o cu totul altă istorie dar, dincolo de diferențele evidente, prezintă câteva caracteristici foarte similare cu România, din acest punct de vedere.

Undeva în secolul al XIX-lea, avea vreo opt milioane de locuitori și a ajuns prin anii 60 pe la vreo patru milioane de locuitori.

Între timp, populația s-a refăcut, dar în perioada ultimei crize, în 2008 – 2009, au trecut printr-o altă perioadă de migrație.

Instinctul ăsta de migrație al irlandezului, clădit în vremea Imperiului Britanic, a renăscut în timpul crizei recente.

Este un exemplu foarte clar – oamenii s-au întors în Irlanda din diaspora atunci când economia irlandeză a avut două decenii de creștere masivă și când a generat foarte multe locuri de muncă”, a explicat Cătălin Ghinăraru.

“Și românii  vor veni înapoi atunci când se vor genera masiv locuri de muncă. Cu ce generăm noi acum și cu ce ocupare avem noi (de circa opt milioane și ceva, din care două miliaone sunt din agricultură, iar un alt milion educație, sănătate, armată etc….)”, spune secretarul general al INCSMPS, nu se va putea foarte curând.

Și ar trebui să le fie mai ușor românilor, plecați în Europa, în special Italia și Spania, spre deosebire de irlandezi, care s-au întors din America, din Australia, Noua Zeelandă etc.

Cum au schimbat românii harta migrației în Italia

Raportul ONU cu datele revizuite privind migrația 2015 menționează că 3,4 milioane de români trăiesc în străinătate, număr ce ne-a propulsat în topul 20 al statelor cu cea mai mare diasporă.

Estimarea ste făcută pe baza datelor luate din statele de destinație, care au contrazis la vremea respectivă și datele recensământului din România: Institutul Naţional de Statistică al Italiei menționa, în septembrie 2011, 969.000 rezidenți români, iar Ministerul spaniol al Muncii și Migrației consemna pe teritoriul acestei țări 842.000 români.

Potrivit unor date făcute publice la sfârșitul anului trecut de către institutul de statistică de la Roma (Istat), la finalul lui 2014 existau în Italia peste 5 milioane de rezidenți străini, reprezentând 8,2% din populația totală a țării.

În 2003, rezidenții străini aveau o pondere de numai 3%.

La începutul noului mileniu, două comunități dominau harta străinilor din Italia – din 20023, numărul marocanilor și albanezilor a crescut continuu, până la 450.000 persoane.

Marea schimbare în geografia migrației a intervenit după 2007, când România a intrat în Uniunea Europeană, scrie Alessandro Lanni.

În acel an, numărul românilor din Italia aproape că s-a dublat (a crescut de la 342.200 la 625.278 de persoane), pentru ca la sfârșitul lui 2014 numărul total al românilor să depășească un milion, cu o prezență record în regiunea Latium (224.537 persoane).

Dar, ei domină toate celelalte comunități de rezidenți străini, cu excepția a trei regiuni unde predomină albanezii (în două) și ucraineni (într-una).

Cum arăta harta rezidenților străini în 2003:

italia-migratie-2003

Cum arăta harta rezidenților străini la începutul lui 2015, când românii reprezentau majoritatea populației străine:

harta-migratie-italia-2014

 

Publicat la data de 29.9.2016 .

Un raspuns

  1. Dana Gabriela
    5.10.2016, 6:32 pm

    Si totusi, poate contributia la PIB a romanilor de afara e mult mai mare decat daca ar fi ramas in tara, fara locuri de munca sau cu salarii mici. O statisticta de anul trecut a bancilor Western Union si MoneyGram arata o cifra de peste 6 miliarde eu trimise in tara de cei care muncesc in afara, din 2000 pana in prezent. Daca socotim si banii cu care se vine in buzunare sau se trimit prin prieteni, suma se ridica. Acesti bani unde intra, decat la consum, care mareste PIB. Nu e oare consumul cea mai consistenta componenta a PIB, la ora actuala?

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Strategia energetică a României: Agenda experților, industriei și viitorului – în altă lume decât agenda decidenților

Orice zi în care politica energetică a României ”curge” pe lângă o strategie coerentă de dezvoltare și integrare e o nouă zi de improvizație...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

În România, Revoluția 4.0 se amână pe termen deocamdată nedeterminat. Cu o densitate de doar 11 roboți la 10.000 de angajați din industria prelucrătoare,...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

O necruțătoare analiză OECD a paradoxului Educației românești: țara în care profesorii se cred cei mai buni, iar elevii sunt cei mai slabi. Recomandări concrete

Înainte de orice, o percepție șocantă, ce pare să depășească efectul paradoxal. În timp ce profesorii din Japonia și Finlanda se consideră slab pregătiți,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Două pietre de moară legate de picioarele companiilor românești: Dosarele prețurilor de transfer pentru firmele mici și inexistența unei legi a holdingului

Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) solicită cu insistență guvernului să adopte un set de măsuri legislative care să evite pietrele de moară legate de picioarele...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Noua metodă de plată a TVA pe achizițiile publice, explicată de ministrul Finanțelor: Modelul italian

Programul de convergență 2017-2020 aprobat vineri de Guvern conține măsura introducerii de la 1 iulie a unui mecanism de plată defalcată a TVA. Ministrul...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5496 lei
4.0533 lei
5.2515 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Lecțiile alegerilor franceze. Eșecul partidelor, nevoia unei noi generații de lideri, cum poate fi învins extremismul, supraviețuirea Uniunii Europene

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 66%-34% este mai mult decât scorul electoral între candidații Emmanuel Macron și Marine Le Pen, este reflectarea în sinteză a unei realități...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Țoapele și viermii: Scandalul de la Podul Constanța și gradul său de multiplicare

E o problemă pe care o ignorăm zilnic: cea de atitudine. În business, în relația cu administrația, în viața de zi cu zi. Până...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id