Printr-o hotărâre aprobată în ședința de joi, Guvernul a scos din Fondul de rezervă suma de 262,6 de milioane lei pentru plata cheltuielilor curente şi de capital din unităţile administrativ-teritoriale.
Decizia arată că ,ajoritatea administrațiilor locale nu se descurcă să facă față cheltuielilor curente. Mai grav însă: restanțele totale ale administrațiilor locale au crescut de peste 2,6 ori în 31 octombrie 2018 față de sfârșitul anului 2015, iar majoritatea copleșitoare a acestora (98%) sunt față de furnizorii comerciali, potrivit datelor Ministerului de Finanțe (MFP).
Problema pare să fi fost rezolvată tot de Guvern: o altă hotărâre emisă joi suplimentează cu 300 de milioane de lei, tot din Fondul de rezervă, bugetului Ministerului Dezvoltării pentru decontarea proiectelor finanţate prin Programul National de Dezvoltare Locală (PNDL) – etapele I şi II. Ministerul asigură că suma acoperă toate solicitările de decontare pentru finanţarea obiectivelor de investiţii incluse în PNDL şi neonorate până la această dată.
Tabloul performanței administrațiilor locale
Restanţele totale ale administraţiilor locale din România au ajuns la 190 de milioane de lei în octombrie 2018, din care 187 de milioane erau faţă de „furnizori şi creditorii din operaţii comerciale”, potrivit terminologiei MFP.
Principala cauză a creșterii restanțelor administrațiilor locale este creșterea salariilor, mai ales după ce primăriile și consiliile locale au dobândit dreptul de a-și majora retribuțiile fără restricții semnificative.
Astfel, cheltuielile de personal ale administrațiilor locale au crescut cu 49% în 2017 față de 2015 și creșterea ar putea fi de 22% în decembrie 2018 față de decembrie 2015.
Chiar dacă valoarea restanțelor totale este mică față de cheltuielile de personal, creșterea celor dintâi relevă dificultățile financiare ale administrațiilor locale, care le împing chiar la decizii similare cu cele ale debitorilor care se apropie de incapacitatea de plată.
Chiar și o primărie bogată ca aceea a Timișoarei s-a văzut în situația de a nu-și plăti dobânda aferentă obligațiunilor municipale emise și listate la bursă.
Grav este că proporția restanțelor pe termene mai lungi a crescut în acest an până la 40% pentru întârzierile mai mari de 120 de zile (de la 29% în 2015), termen la care teoretic unei administrații locale i s-ar putea declara insolvența.
Topul restanțierilor
Obligațiunile municipale, ca acelea la care Timișoara nu a plătit dobânda la timp, sunt însă o formă mascată de creditare de către bănci, căci sunt cumpărate de bănci și de fondurile de investiții administrate de entitățile de specialitate ale acestora.
Așa încât creditorii nu protestează având active de sute de ori mai mari în credite bancare.
De altfel, Timișoara și Consiliul Județean Timiș sunt în fruntea clasamentului restanțierilor.
Remarcabil este și faptul că sunt județe în care nu capitalele acestora au cele mai mari datorii, ci comune din județ, altfel irelevante la nivel național.
