Germania a introdus salariul minim: Efecte asupra companiilor străine și observații pentru România

de Marin Pana | 4.1.2015 .

De la 1 ianuarie , Germania (care avea deja multiple acorduri pe ramuri de activitate cu sindicatele privind nivelul minim de plată) a introdus salariul minim pe economie de 8,5 euro pe oră, nivel apropiat de cel din Franța și peste cel din Marea Britanie. Un studiu al organizației INSM (The Initiative New Social Market Economy) estimează că numărul locurilor de muncă se va reduce cu 250 mii până la 570 mii, ceea ce va greva asupra perspectivelor de creștere ale economiei germane.

Particularitate importantă: salariul minim ar urma să se aplice nu doar pentru rezidenții germani, ci pentru orice angajat care lucrează în Germania. Conform Legii germane privind detașarea lucrătorilor (Arbeitnehmer-Entsendegesetz), salariul minim reprezintă o rată minimă de plată, interpretată de Curtea Federală germanã pentru Dreptul Muncii în legătură cu Directiva UE privind detașarea lucrătorilor.

În temeiul acesteia, salariile minime obligatorii trebuie sã fie aplicate fără discriminare pentru angajatori naționali și străini deopotrivă.

Evident, creșterea costurilor cu munca lucrătorilor cu angajatori străini care activează în Germania va afecta competitivitatea acestora din urmă, ceea ce implică probleme și pentru România, care obține anual venituri din activitatea de transport de aproape trei miliarde de euro.

Dincolo de costurile salariale sporite, potrivit UNTRR (Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România) un operator de transport străin ai cărui angajați lucrează în Germania va avea datoria ca să transmită în prealabil un raport scris autorităților competente, precizând cine execută lucrarea, unde și durata activităților.

Această documentație trebuie păstrată în Germania pentru un minim de 2 ani și prezentată la cerere de un reprezentant sau un agent autorizat care locuiește în Germania. Acesta va răspunde în solidar cu angajatorul de aplicarea legii salariului minim sub sancțiunea unei amenzi de până la 500.000 Euro. Autoritãțile vamale germane sunt responsabile de respectarea legislației și de monitorizare.

Practic, transportatorii români vor trebui să întocmească documentația necesară și să aloce o plată suplimentară pentru orele lucrate în Germania. Aceasta ar urma să acopere diferența dintre salariul local de 8,5 euro pe ora lucrată și salariul de bază negociat cu șoferul și care ar urma să fie luată în calcul de reglementatorul german, potrivit normelor afișate pe site-ul zoll.de.

România, pe traiectul creșterii semnificative a salariului minim

România figurează, deocamdată, la cel mai redus nivel în datele Eurostat deoarece majorarea salariului minim pentru 2013 s-a făcut de la 1 februarie (când a urcat de la 157 la 166 de euro). De altfel, ulterior evoluția a fost rapid crescătoare, iar prin ultimele măsuri anunțate de guvern în a doua parte a lui 2015 ar urma să se înregistreze o creștere de 50% a salariului minim în raport cu cel de la 1 ianuarie 2013.

CLICK pentru mărire

La finalul lui 2013, în România existau circa 474 mii angajatori și 5,1 milioane de angajați, dintre care circa 900.000 câștigau salariul minim pe economie (800 de lei brut) potrivit datelor furnizate de Inspectoratele Teritoriale de Muncă.
Este o creștere de aproximativ 50% față de finalul anului anterior, când salariul minim era de 700 de lei brut.

Salariul minim, statistici europene

Potrivit Eurostat, în ianuarie 2013, 21 din cele 27 de state membre ale UE (Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Regatul Unit) aveau legislații naționale prin care se stabilea salariul minim prin acord colectiv sau prin acord intersectorial.

Salariile minime lunare la 1 ianuarie 2013 variau considerabil, de la 157 EUR în Romania la 1 874 EUR în Luxemburg. Dacă se ajustează pentru a ține seama de prețurile locale, disparitățile se reduc de la o scară de 1:14 (în euro) la o scară de 1:6, în conformitate cu puterea de cumpărare standard (PCS). La extremitățile opuse s-au aflat România (274 euro la PCS) și Luxemburg (1524 euro la PCS).

Zece țări au salarii minime mai mici de 500 euro pe lună: România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Republica Cehă, Estonia, Slovacia, Ungaria, Croația și Polonia. Cinci state membre (Portugalia, Grecia, Malta, Spania și Slovenia) au un nivel intermediar al salariului minim, între 500 euro și 1.000 euro pe lună.

În șase state membre (grupul Luxemburg, Belgia și Olanda plus Irlanda, Marea Britanie și Franța) salariul minim de peste 1 200 euro pe lună.
Alte șase state membre nu aveau un salariu minim instituit oficial, respectiv Germania, Austria, Italia și cele din grupul nordic alcătuit din Danemarca, Suedia și Finlanda (deși, în practică, salariile sunt la nivelul țărilor membre cu cele mai mari salarii minime.)

Se poate observa ușor importanța vecinătăților pe harta geografică pentru stabilirea nivelului salariului minim, cât și pentru decizia de a avea sau nu un salariu minim la nivel național. Situație altminteri logică, din perpectiva liberei circulații a forței de muncă, una dintre libertățile fundamentale pe care s-a construit Uniunea Europeană.

Precizări Eurostat

Salariul minim de bază la nivel național este fixat la o remunerație orară, săptămânală sau lunară și este impus prin lege (de către guvern), adesea după consultarea cu partenerii sociali sau în mod direct, prin acord intersectorial național. Salariul minim la nivel național se aplică de obicei pentru toți angajații sau cel puțin pentru o mare majoritate a angajaților dintr-o țară. Sunt raportate salariile brute.

Pentru țările în care salariul minim la nivel național nu este stabilit lunar (ci, de exemplu, orar sau săptămânal), remunerațiile sunt convertite în remunerații lunare, în conformitate cu factorii de conversie furnizați direct de către țări:

Irlanda: (remunerație orară x 39 de ore x 52 de săptămâni) / 12 luni;

Franța: (remunerație orară x 35 de ore x 52 de săptămâni) / 12 luni;

Marea Britanie: (remunerație orară x numărul de bază mediu de ore pe săptămână plătite pentru salariații cu normă întreagă din toate sectoarele x 52,18 săptămâni) /12 luni;

Malta: (remunerație săptămânală x 52 de săptămâni) / 12 luni;

Dacă salariul minim se plătește pentru mai mult de 12 luni pe an (în Grecia, Spania și Portugalia este plătit pentru 14 luni pe an), datele au fost ajustate pentru a lua în considerare aceste plăți.

Datele privind salariile minime la nivel național sunt transmise către Eurostat în moneda națională. Pentru țările care nu se află în zona euro, salariile minime exprimate în monedă națională sunt convertite în euro prin aplicarea cursului de schimb lunar de la sfârșitul lunii precedente (de exemplu, pentru salariul minim la 1 ianuarie 2013 a fost utilizat cursul de schimb de la sfârșitul lunii decembrie 2012).

Pentru a elimina efectul diferențelor de preț între țări se utilizează rate de conversie speciale numite parități ale puterii de cumpărare (PPC). Pentru cheltuielile pentru consum final ale gospodăriilor populației sunt utilizate PPC pentru a converti salariile minime lunare exprimate în monede naționale într-o unitate artificială comună – euro la puterea de cumpărare standard (PCS).

Publicat la data de 4.1.2015 .

4 comentarii

  1. Stefan Nicolsky
    5.1.2015, 9:02 pm

    Cresterea salariului minim este de-abia a doua componenta a cresterii nivelului de bunastare sau de viata. Prima componenta este cresterea puterii de cumparare. Adica, degeaba creste salariul minim de la 900 la 1000 de lei, daca pretul painii, de exemplu creste de la 1 leu la 1,20 leu. Principiul de baza ar trebui sa fie cresterea de la 900 la 1000 lei si pretul painii sa ramana la 1 leu. Cresterea puterii de cumparare se poate face printr-un pachet de masuri: scaderea fiscalitatii pe salariu angajat-angajator, scaderea fiscalitatii pe alimentele de baza, reducerea drastica a evaziunii fiscale a comertului “la negru”, recuperarea prejudicilor financiare in cazul veniturilor obtinute ilegal si securizarea salariului/venitului impotriva abuzurilor, cum ar fi abuzurile bancare (DAE si comisioane multe, enorme si abuzive, executari silite si popriri pe salariu ilegale), a camatariei, a traficului de valuta, carne vie si droguri, precum si eliminarea dezechilibrelor, discriminarilor si privilegilor salariale. Aici se mai pot aplica masuri foarte importante ca investitile, care creaza locuri de munca, care duc la cresterea bazei de impozitare care duce la colectarea mai multor taxe si impozite. Principiul de baza este in acest caz echilibru dintre: cat mai putin, de la cat mai multi.

  2. ioan zuga
    6.1.2015, 1:08 pm

    Este bine.Oare noi cei care lucram pe la parcurile de distractii cum o sa fim platiti

  3. gelu
    8.1.2015, 10:46 pm

    Interesanta treaba asta cu salariul minim !
    Cred ca e normal, ca cineva, sa-mi dicteze cu cat pot eu plati un angajat. Ca eu nu stiu ( sunt bou ).
    Probabil, tot in aceasta directie, cineva ar trebui sa dea o lege cu privire la productivitatea muncii. Ca eu n-o vad ( sunt orb ).
    Si alta lege, cu privire la randamentul unui angajat ( nu-l stiu ).
    Si alta lege care sa ma oblige sa-mi tin firma pe productie, sa nu dau afara oamenii, ca na… daca nu-si gasesc loc de munca, nu pot sa scad salariile si sa-i tin pe toti. Trebuie sa le dau cel putin salariul minim obligatoriu. Cred ca anul asta voi da afara. Nu pe toti, ci pe cei mai putini productivi. Cam 14 oameni.
    Multumim ca ne ghidati, ne invatati si ne obligati sa facem treaba in felul cum vedeti voi lucrurile.

  4. pulca doina
    20.1.2015, 12:16 pm

    Stabilirea salariul minim nu este o treaba rea pentru stat si pentru angajati dar, greul o sa-l duca angajatorii in special cei cu firme mici cu putini angajati unde vor trebui angajati oameni de o calitate profesionala cel putin buna iar a caror productivitate trebuie sa fie in asa fel incat societatea sa poata functiona pe plus dupa ce trage linie la sfarsit de luna.
    Poate ca ar fi mai bine ca salariul minim asa cum este el acum sa fie platit de catre angajatori saptamanal si nu lunar , poate ar fi stimulativ pentru angajati si nu doar pentru ei ci si pentru stimularea consumului. Pe de alta parte angajarea de personal cu fractiuni de norma acolo unde se poate ar fi binevenita

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cum e distorsionată corelația dintre pensie și salariu

Pentru a înțelege mecanismul prin care s-a manifestat nemulțumirea populară față de anumite guvernări și motivația votului dat, este esențială urmărirea corelațiilor și în...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

S-a ajuns și aici: Universitatea de Drept din București renunță la lucrările de licență din cauza industriei plagiatului

Facultatea de Drept din cadrul Universității București renunță la lucrările de licență realizate pentru absolvirea studiilor. Controlul antiplagiat este prea scump (softuri și baze...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Noul proiect pe Justiție: Lupta cu grațierea. Motivul oficial: suprapopularea din închisori. Nimic despre prioritatea recuperării prejudiciilor

UPDATE: 2-CLICK – Draftul horror al noii lupte anticorupție: Grațiere pentru condamnați, amnistie mascată pentru anchetați. O mică listă de beneficiari celebri 1- Klaus...Citeste mai departe »

Marin Pana

Securitatea socială și cheltuielile bugetare după 10 ani în UE

Cheltuielile pentru securitate socială au crescut în cei zece ani de apartenență la UE cu ceva mai mult de două procente din PIB și...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum arată, în țara Crivățului, Programul de prevenire a înzăpezirii șoselelor: 0,45% realizare, după ce a fost plimbat 15 ani prin 5 legi

Deși în fiecare iarnă viscolul blochează aceleași tronsoane din infrastructura rutieră, România evită cea mai ieftină și mai eficientă metodă de protecție a șoselelor...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română