La obiect

Decembrie 2017 – salariul net a trecut pragul de 1.100 de euro la preţurile locale, dar ritmul de creştere a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii ani

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, cu 6,8% mai mare faţă de luna precedentă iar… Mai mult

11.02.2018

Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

Germania a introdus salariul minim: Efecte asupra companiilor străine și observații pentru România

de Marin Pana 4.1.2015

De la 1 ianuarie , Germania (care avea deja multiple acorduri pe ramuri de activitate cu sindicatele privind nivelul minim de plată) a introdus salariul minim pe economie de 8,5 euro pe oră, nivel apropiat de cel din Franța și peste cel din Marea Britanie. Un studiu al organizației INSM (The Initiative New Social Market Economy) estimează că numărul locurilor de muncă se va reduce cu 250 mii până la 570 mii, ceea ce va greva asupra perspectivelor de creștere ale economiei germane.

Particularitate importantă: salariul minim ar urma să se aplice nu doar pentru rezidenții germani, ci pentru orice angajat care lucrează în Germania. Conform Legii germane privind detașarea lucrătorilor (Arbeitnehmer-Entsendegesetz), salariul minim reprezintă o rată minimă de plată, interpretată de Curtea Federală germanã pentru Dreptul Muncii în legătură cu Directiva UE privind detașarea lucrătorilor.

În temeiul acesteia, salariile minime obligatorii trebuie sã fie aplicate fără discriminare pentru angajatori naționali și străini deopotrivă.

Evident, creșterea costurilor cu munca lucrătorilor cu angajatori străini care activează în Germania va afecta competitivitatea acestora din urmă, ceea ce implică probleme și pentru România, care obține anual venituri din activitatea de transport de aproape trei miliarde de euro.

Dincolo de costurile salariale sporite, potrivit UNTRR (Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România) un operator de transport străin ai cărui angajați lucrează în Germania va avea datoria ca să transmită în prealabil un raport scris autorităților competente, precizând cine execută lucrarea, unde și durata activităților.

Această documentație trebuie păstrată în Germania pentru un minim de 2 ani și prezentată la cerere de un reprezentant sau un agent autorizat care locuiește în Germania. Acesta va răspunde în solidar cu angajatorul de aplicarea legii salariului minim sub sancțiunea unei amenzi de până la 500.000 Euro. Autoritãțile vamale germane sunt responsabile de respectarea legislației și de monitorizare.

Practic, transportatorii români vor trebui să întocmească documentația necesară și să aloce o plată suplimentară pentru orele lucrate în Germania. Aceasta ar urma să acopere diferența dintre salariul local de 8,5 euro pe ora lucrată și salariul de bază negociat cu șoferul și care ar urma să fie luată în calcul de reglementatorul german, potrivit normelor afișate pe site-ul zoll.de.

România, pe traiectul creșterii semnificative a salariului minim

România figurează, deocamdată, la cel mai redus nivel în datele Eurostat deoarece majorarea salariului minim pentru 2013 s-a făcut de la 1 februarie (când a urcat de la 157 la 166 de euro). De altfel, ulterior evoluția a fost rapid crescătoare, iar prin ultimele măsuri anunțate de guvern în a doua parte a lui 2015 ar urma să se înregistreze o creștere de 50% a salariului minim în raport cu cel de la 1 ianuarie 2013.

CLICK pentru mărire

La finalul lui 2013, în România existau circa 474 mii angajatori și 5,1 milioane de angajați, dintre care circa 900.000 câștigau salariul minim pe economie (800 de lei brut) potrivit datelor furnizate de Inspectoratele Teritoriale de Muncă.
Este o creștere de aproximativ 50% față de finalul anului anterior, când salariul minim era de 700 de lei brut.

Salariul minim, statistici europene

Potrivit Eurostat, în ianuarie 2013, 21 din cele 27 de state membre ale UE (Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Regatul Unit) aveau legislații naționale prin care se stabilea salariul minim prin acord colectiv sau prin acord intersectorial.

Salariile minime lunare la 1 ianuarie 2013 variau considerabil, de la 157 EUR în Romania la 1 874 EUR în Luxemburg. Dacă se ajustează pentru a ține seama de prețurile locale, disparitățile se reduc de la o scară de 1:14 (în euro) la o scară de 1:6, în conformitate cu puterea de cumpărare standard (PCS). La extremitățile opuse s-au aflat România (274 euro la PCS) și Luxemburg (1524 euro la PCS).

Zece țări au salarii minime mai mici de 500 euro pe lună: România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Republica Cehă, Estonia, Slovacia, Ungaria, Croația și Polonia. Cinci state membre (Portugalia, Grecia, Malta, Spania și Slovenia) au un nivel intermediar al salariului minim, între 500 euro și 1.000 euro pe lună.

În șase state membre (grupul Luxemburg, Belgia și Olanda plus Irlanda, Marea Britanie și Franța) salariul minim de peste 1 200 euro pe lună.
Alte șase state membre nu aveau un salariu minim instituit oficial, respectiv Germania, Austria, Italia și cele din grupul nordic alcătuit din Danemarca, Suedia și Finlanda (deși, în practică, salariile sunt la nivelul țărilor membre cu cele mai mari salarii minime.)

Se poate observa ușor importanța vecinătăților pe harta geografică pentru stabilirea nivelului salariului minim, cât și pentru decizia de a avea sau nu un salariu minim la nivel național. Situație altminteri logică, din perpectiva liberei circulații a forței de muncă, una dintre libertățile fundamentale pe care s-a construit Uniunea Europeană.

Precizări Eurostat

Salariul minim de bază la nivel național este fixat la o remunerație orară, săptămânală sau lunară și este impus prin lege (de către guvern), adesea după consultarea cu partenerii sociali sau în mod direct, prin acord intersectorial național. Salariul minim la nivel național se aplică de obicei pentru toți angajații sau cel puțin pentru o mare majoritate a angajaților dintr-o țară. Sunt raportate salariile brute.

Pentru țările în care salariul minim la nivel național nu este stabilit lunar (ci, de exemplu, orar sau săptămânal), remunerațiile sunt convertite în remunerații lunare, în conformitate cu factorii de conversie furnizați direct de către țări:

Irlanda: (remunerație orară x 39 de ore x 52 de săptămâni) / 12 luni;

Franța: (remunerație orară x 35 de ore x 52 de săptămâni) / 12 luni;

Marea Britanie: (remunerație orară x numărul de bază mediu de ore pe săptămână plătite pentru salariații cu normă întreagă din toate sectoarele x 52,18 săptămâni) /12 luni;

Malta: (remunerație săptămânală x 52 de săptămâni) / 12 luni;

Dacă salariul minim se plătește pentru mai mult de 12 luni pe an (în Grecia, Spania și Portugalia este plătit pentru 14 luni pe an), datele au fost ajustate pentru a lua în considerare aceste plăți.

Datele privind salariile minime la nivel național sunt transmise către Eurostat în moneda națională. Pentru țările care nu se află în zona euro, salariile minime exprimate în monedă națională sunt convertite în euro prin aplicarea cursului de schimb lunar de la sfârșitul lunii precedente (de exemplu, pentru salariul minim la 1 ianuarie 2013 a fost utilizat cursul de schimb de la sfârșitul lunii decembrie 2012).

Pentru a elimina efectul diferențelor de preț între țări se utilizează rate de conversie speciale numite parități ale puterii de cumpărare (PPC). Pentru cheltuielile pentru consum final ale gospodăriilor populației sunt utilizate PPC pentru a converti salariile minime lunare exprimate în monede naționale într-o unitate artificială comună – euro la puterea de cumpărare standard (PCS).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.1.2015

4 comentarii

  1. Stefan Nicolsky
    5.1.2015, 9:02 pm

    Cresterea salariului minim este de-abia a doua componenta a cresterii nivelului de bunastare sau de viata. Prima componenta este cresterea puterii de cumparare. Adica, degeaba creste salariul minim de la 900 la 1000 de lei, daca pretul painii, de exemplu creste de la 1 leu la 1,20 leu. Principiul de baza ar trebui sa fie cresterea de la 900 la 1000 lei si pretul painii sa ramana la 1 leu. Cresterea puterii de cumparare se poate face printr-un pachet de masuri: scaderea fiscalitatii pe salariu angajat-angajator, scaderea fiscalitatii pe alimentele de baza, reducerea drastica a evaziunii fiscale a comertului “la negru”, recuperarea prejudicilor financiare in cazul veniturilor obtinute ilegal si securizarea salariului/venitului impotriva abuzurilor, cum ar fi abuzurile bancare (DAE si comisioane multe, enorme si abuzive, executari silite si popriri pe salariu ilegale), a camatariei, a traficului de valuta, carne vie si droguri, precum si eliminarea dezechilibrelor, discriminarilor si privilegilor salariale. Aici se mai pot aplica masuri foarte importante ca investitile, care creaza locuri de munca, care duc la cresterea bazei de impozitare care duce la colectarea mai multor taxe si impozite. Principiul de baza este in acest caz echilibru dintre: cat mai putin, de la cat mai multi.

  2. ioan zuga
    6.1.2015, 1:08 pm

    Este bine.Oare noi cei care lucram pe la parcurile de distractii cum o sa fim platiti

  3. gelu
    8.1.2015, 10:46 pm

    Interesanta treaba asta cu salariul minim !
    Cred ca e normal, ca cineva, sa-mi dicteze cu cat pot eu plati un angajat. Ca eu nu stiu ( sunt bou ).
    Probabil, tot in aceasta directie, cineva ar trebui sa dea o lege cu privire la productivitatea muncii. Ca eu n-o vad ( sunt orb ).
    Si alta lege, cu privire la randamentul unui angajat ( nu-l stiu ).
    Si alta lege care sa ma oblige sa-mi tin firma pe productie, sa nu dau afara oamenii, ca na… daca nu-si gasesc loc de munca, nu pot sa scad salariile si sa-i tin pe toti. Trebuie sa le dau cel putin salariul minim obligatoriu. Cred ca anul asta voi da afara. Nu pe toti, ci pe cei mai putini productivi. Cam 14 oameni.
    Multumim ca ne ghidati, ne invatati si ne obligati sa facem treaba in felul cum vedeti voi lucrurile.

  4. pulca doina
    20.1.2015, 12:16 pm

    Stabilirea salariul minim nu este o treaba rea pentru stat si pentru angajati dar, greul o sa-l duca angajatorii in special cei cu firme mici cu putini angajati unde vor trebui angajati oameni de o calitate profesionala cel putin buna iar a caror productivitate trebuie sa fie in asa fel incat societatea sa poata functiona pe plus dupa ce trage linie la sfarsit de luna.
    Poate ca ar fi mai bine ca salariul minim asa cum este el acum sa fie platit de catre angajatori saptamanal si nu lunar , poate ar fi stimulativ pentru angajati si nu doar pentru ei ci si pentru stimularea consumului. Pe de alta parte angajarea de personal cu fractiuni de norma acolo unde se poate ar fi binevenita

Lăsați un comentariu


Europa

Germania: Partidul extremist AfD îi depășește în sondaje pentru prima oară pe social-democrați, și devine al doilea partid din țară

Iulian Soare

Un sondaj publicat luni de cotidianul Bild arată că formațiunea extremistă Alternativa pentru Germania (AfD), islamofobă și anti-Ue, se află pe locul doi în preferințele… Mai mult

Stiri

Verdictul final în dosarul în care Mircea și Vlad Cosma – pe 5 martie. În primă instanță au fost condamnați la 8, respectiv 5 ani închisoare

Vladimir Ionescu

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a amânat pentru 5 martie verdictul din dosarul în care Mircea Cosma,… Mai mult

Stiri

Vicepremierul Paul Stănescu: Administrațiile locale vor putea plăti salarii și din excedentul bugetar

Vladimir Ionescu

Guvernul pregătește o ordonanță de urgență care va permite administrațiilor locale să folosească excedentul bugetar pentru plata salariilor, a anunțat luni vicepremierul Paul Stănescu, ministru… Mai mult

Stiri

CSM: Procuroarea Mihaiela Iorga, suspendată din funcție

Vladimir Ionescu

Procuroarea Mihaiela Iorga (foto) a fost suspendată luni din magistratură, de către CSM, conform Legii 303/2004, care impune această măsură atunci când un magistrat este… Mai mult

Stiri

Raport EFOR 2018: Guvernarea de tip bazar – costurile clentelismului în administrația locală și companiile de stat

Razvan Diaconu

Distribuţia de fonduri de investiţii în teritoriu (plus procesul de achiziţii publice care urmează după aceea) alături de companiile publice, de stat sau municipale, sunt… Mai mult

Stiri

AmCham Romania: Prioritatea execuției bugetare pe 2018 e realizarea planului de investiții

Vladimir Ionescu

În viziunea AmCham Romania, în 2018, cel mai relevant indicator de performanţă economică trebuie să fie gradul de realizare a investiţiilor, pentru a transforma creşterea… Mai mult

Europa

Comisia Europeană adoptă o nouă strategie de instruire a propriilor angajați

Vladimir Ionescu

SIVECO România este liderul consorțiului de firme care proiectează și dezvoltă soluții de e-learning destinate instruirii personalului CE în utilizarea sistemelor informatice. Cei peste 32.000… Mai mult