Transgaz (TGN) a cerut, în sfârșit, Agenției Naționale pentru Protecția Mediului acordul de mediu pentru conducta de gaze naturale Tuzla – Podișor, care va racorda „zona Țărmul Mării Negre” de gazoductul BRUA.
Gazoductul BRUA va lega Bulgaria, România, Ungaria și Austria, și face parte din strategia Uniunii Europene de asigurare a independenței energetice.
Comisia Europeană a aprobat încă de acum un an pentru Transgaz o finanțare nerambursabilă de peste 179 de milioane de euro, pentru a construi partea din BRUA care traversează România de la Giurgiu la Nădlac.
Abia în septembrie anul trecut, însă, Parlamentul a adoptat proiectul de lege care să permită construirea conductelor de gaze naturale în zona de coastă a Mării Negre.
Astfel, devine posibilă preluarea în sistemul național de transport operat de Transgaz a producției din perimetrele offshore din largul Mării Negre, dintre care cele mai importante sunt cele concesionate de consorțiile OMV Petrom-ExxonMobil și Lukoil-Romgaz.
Perspective
Conducta Tuzla – Podişor va avea o lungime de 308 kilometri şi ar trebui să fie funcțională în 2020.
Va fi amplasată în judeţele Constanţa, Giurgiu şi Călăraşi şi va pune România pe harta pieţei europene a gazelor, prin gazoductul BRUA, de pe o poziţie superioară.
Principalul beneficiar al conductei, consorțiul ExxonMobil-OMV Petrom, ar putea lua în 2018 decizia finală de investire în exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră în 2018, iar producția propriu-zisă ar putea începe cât mai devreme în deceniul următor.
Totodată, gazoductul BRUA va facilita accesul la gazele care vor veni din regiunea caspică prin conducta trans-adriatică (TAP) şi cea trans – anatoliană (TANAP) .
Valoarea estimată a proiectului BRUA se ridică la 560 de milioane de euro, la care se adaugă investiţia pentru conexiunea dintre nodurile tehnologice Tuzla și Podişor, de 278 de milioane de euro. Proiectul conductei Tuzla-Podișor ar putea beneficia și de finanțare europeană, fiind inclus în a doua fază a proiectelor de interconectare.
BRUA va asigura o capacitate maximă de transport gaze naturale de 1,5 miliarde metri cubi/an spre Bulgaria și de 4,4 miliarde metri cubi/an spre Ungaria.
Producţia de gaze a României va fi relativ constantă până în 2019, de circa 10 miliarde de metri cubi anual. Apoi România va deveni exportator net de gaze, în doar patru ani producția urmând să se dubleze până la 19 miliarde de metri cubi anual.
Consumul de gaze va rămâne însă constant, între 12 şi 13 miliarde de metri cubi anual, dacă nu cumva industria chimică şi cererea industrială în general nu va înregistra un reviriment spectaculos. În prezent, gazele naturale sunt folosite mai ales în centralele electrice şi pentru consumul populaţiei.
