Evoluțiile și paradoxurile dobânzilor la credite și depozite

de Marin Pana | 23.10.2014 .

Dobânzile la creditele noi acordate gospodăriilor în lei pentru achiziția de locuințe au ajuns mai mici decât cele în euro pentru toate scadențele. Potrivit datelor oficiale publicate de BNR pentru finele lunii august 2014, situația se prezenta după cum urmează:

CLICK pentru mărire

Dacă aprecierea leului față de euro și aderarea la euro se vor confirma, creditele în lei sunt mai puțin avantajoase decât cele în euro la aceeași dobândă, ceea ce explică inversarea menționată mai sus.

Interesant este că și băncile mizează pe o asemenea evoluție, confirmând indirect prognozele guvernamentale, deoarece altminteri nu ar coborî dobânda la euro sub cea la lei.

(Citiți și: ”Creșterea economică și leul greu. O evoluție pe următorii 4 ani”)

Cu toate acestea, modificarea raporturilor între creditele în lei și cele în euro nu se regăsește, însă, la nivelul împrumuturilor noi acordate pentru consum. În cazul acestora, diferența de dobândă a rămas net în favoarea euro, cu un ecart de circa patru puncte procentuale și jumătate la nivelul dobânzii anuale efective (DAE).

CLICK pentru mărire

Diferența de tratament este bizară. Dacă pentru euro se adaugă un spor firesc între achiziția de imobile și cea de bunuri de consum mai mic de un procent, în cazul leului avem de-a aface cu dublarea, fără o explicație aparentă, a dobânzii percepute. Or, aceasta este una dintre cauzele care frânează cererea necesară pentru relansarea economiei.

Paradoxal, populația beneficiază la creditele imobiliare în lei de dobânzi mai reduse decât cele plătite de micile firme ( care iau împrumuturi în echivalent de sub 1 milion de euro) pentru dezvoltarea activității, dar plătește dobânzi mai mari în cazul monedei unice europene. E paradoxal pentru că nu se aplică aceeași logică de risc (ori e mai riscantă achiziția de locuințe, ori cea a dezvoltării unei afaceri, ce legătură are cu moneda de creditare ?).

Dar și pentru că, în majoritatea cazurilor, cei care iau credite pentru case în condiții mai avantajoase în lei obțin venituri tot în lei tocmai din micile afaceri care se dezvoltă. Mai exact, se devoltă cu atât mai greu cu cât dobânzile sunt mai mari. Adică partea care rămâne întreprinzătorului din rezultatul economic al activității după achitarea ratelor scadente ale firmei este mai mică.

CLICK pentru mărire

Ar fi plauzibil ca, în baza conservării unor clișee de inferioritate a leului față de euro și a valorilor mai reduse ale ratelor la creditele pentru consum, să avem de-a face cu un fenomen de îmbunătățire a bilanțurilor bancare din prezent, tarate de activitatea defășurată în trecut, cu prețul afectării viitorului. Fapt echivalent cu un transfer contabil dinspre avuția potențială către avuția irosită.

Din câte se poate vedea în tabelele următoare, costul atragerii banilor (în prezent raportul dintre depozitele atrase și creditele acordate este aproximativ de 1 la 1, deci depozitele constituite la intern acoperă creditele acordate, nu se mai pune problema finanțării prin linii acordate din străinătate) Nu prea justifică dobânzile percepute la credite, iar păstrarea unei marje de risc de țară este discutabilă.

CLICK pentru mărire

În condițiile în care leul ar urma, potrivit prognozelor, să se aprecize față de euro, iar finanțarea din afară a creditării este tot mai slabă, tendința de dezintermediere fiind certă ( aproximativ 9 miliarde de euro au părăsit România în ultimii ani, dintre care 3 miliarde anul trecut) rămâne neclar de ce ar fi dobânzile la depozitele în euro mai mici decât la lei.

Dar, să vedem trendul diferenței dintre dobânzile percepute la credite și cele oferite gospodăriilor populației la depozite de la finele anului trecut și până în august 2014, când avem ultimele date disponibile oficial.
Se poate observa o evoluție net diferită între leu și euro, cu o reducere modică a marjei în primul caz și o creștere apreciabilă în cel de al doilea.

CLICK pentru mărire

Decalajul dintre marje s-a redus de la circa 90% la doar 35%, ceea ce reprezintă un fapt firesc și o evoluție pozitivă în perspectiva trecerii la euro.

Cu toate acestea, diminuarea la lei este prea mică în raport cu evoluția inflației și a dobânzii de politică monetară anunțată de Banca Centrală.

Ideea era ca leul să se alinieze la euro și nu euro la leu, mai ales pe un palier relativ ridicat în raport cu situația din economiile concurente pe piața unică.

Etichete: , , , ,

+

Publicat la data de 23.10.2014 .

Un raspuns

  1. Ioan Bogdan
    24.10.2014, 1:11 pm

    Pentru stimularea imprumuturior din banci Min.de Finante trebuie sa STIMULEZE CONSUMUL DE ENERGIE SI MATERII PRIME,RESTITUIND VALOAREA TVA 24% DIN FACTURILE ACHITATE DE INVESTITORII SI PRODUCATORII AUTORIZATI.-Exemplu,-daca investesc intr-o casa sera fabrica turism,…si nu am bani ma imprumut la banca cu o dobanda de,..10%,..daca mi se restituie valoarea tva 24% din facturile de consum energie si materii prime achitate EU POT SA ACHIT DOBANDA DE 10%,..SI SA REINVESTESC 14%.Asta este stimulare incurajare AJUTOR REAL nu amanarea platii ratelor.Asta inseamna REFORMA-SCHIMBARE in sistemul actual de incasari si plati.Comparati si dumneavoastra aceste argumente cu improvizatiile emise de “specialistii” Min.de Finante si alMuncii.-Avem solutie trebuie sa se vrea.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română