Evoluțiile și paradoxurile dobânzilor la credite și depozite

De Marin Pana | 23.10.2014 .

Dobânzile la creditele noi acordate gospodăriilor în lei pentru achiziția de locuințe au ajuns mai mici decât cele în euro pentru toate scadențele. Potrivit datelor oficiale publicate de BNR pentru finele lunii august 2014, situația se prezenta după cum urmează:

CLICK pentru mărire

Dacă aprecierea leului față de euro și aderarea la euro se vor confirma, creditele în lei sunt mai puțin avantajoase decât cele în euro la aceeași dobândă, ceea ce explică inversarea menționată mai sus.

Interesant este că și băncile mizează pe o asemenea evoluție, confirmând indirect prognozele guvernamentale, deoarece altminteri nu ar coborî dobânda la euro sub cea la lei.

(Citiți și: ”Creșterea economică și leul greu. O evoluție pe următorii 4 ani”)

Cu toate acestea, modificarea raporturilor între creditele în lei și cele în euro nu se regăsește, însă, la nivelul împrumuturilor noi acordate pentru consum. În cazul acestora, diferența de dobândă a rămas net în favoarea euro, cu un ecart de circa patru puncte procentuale și jumătate la nivelul dobânzii anuale efective (DAE).

CLICK pentru mărire

Diferența de tratament este bizară. Dacă pentru euro se adaugă un spor firesc între achiziția de imobile și cea de bunuri de consum mai mic de un procent, în cazul leului avem de-a aface cu dublarea, fără o explicație aparentă, a dobânzii percepute. Or, aceasta este una dintre cauzele care frânează cererea necesară pentru relansarea economiei.

Paradoxal, populația beneficiază la creditele imobiliare în lei de dobânzi mai reduse decât cele plătite de micile firme ( care iau împrumuturi în echivalent de sub 1 milion de euro) pentru dezvoltarea activității, dar plătește dobânzi mai mari în cazul monedei unice europene. E paradoxal pentru că nu se aplică aceeași logică de risc (ori e mai riscantă achiziția de locuințe, ori cea a dezvoltării unei afaceri, ce legătură are cu moneda de creditare ?).

Dar și pentru că, în majoritatea cazurilor, cei care iau credite pentru case în condiții mai avantajoase în lei obțin venituri tot în lei tocmai din micile afaceri care se dezvoltă. Mai exact, se devoltă cu atât mai greu cu cât dobânzile sunt mai mari. Adică partea care rămâne întreprinzătorului din rezultatul economic al activității după achitarea ratelor scadente ale firmei este mai mică.

CLICK pentru mărire

Ar fi plauzibil ca, în baza conservării unor clișee de inferioritate a leului față de euro și a valorilor mai reduse ale ratelor la creditele pentru consum, să avem de-a face cu un fenomen de îmbunătățire a bilanțurilor bancare din prezent, tarate de activitatea defășurată în trecut, cu prețul afectării viitorului. Fapt echivalent cu un transfer contabil dinspre avuția potențială către avuția irosită.

Din câte se poate vedea în tabelele următoare, costul atragerii banilor (în prezent raportul dintre depozitele atrase și creditele acordate este aproximativ de 1 la 1, deci depozitele constituite la intern acoperă creditele acordate, nu se mai pune problema finanțării prin linii acordate din străinătate) Nu prea justifică dobânzile percepute la credite, iar păstrarea unei marje de risc de țară este discutabilă.

CLICK pentru mărire

În condițiile în care leul ar urma, potrivit prognozelor, să se aprecize față de euro, iar finanțarea din afară a creditării este tot mai slabă, tendința de dezintermediere fiind certă ( aproximativ 9 miliarde de euro au părăsit România în ultimii ani, dintre care 3 miliarde anul trecut) rămâne neclar de ce ar fi dobânzile la depozitele în euro mai mici decât la lei.

Dar, să vedem trendul diferenței dintre dobânzile percepute la credite și cele oferite gospodăriilor populației la depozite de la finele anului trecut și până în august 2014, când avem ultimele date disponibile oficial.
Se poate observa o evoluție net diferită între leu și euro, cu o reducere modică a marjei în primul caz și o creștere apreciabilă în cel de al doilea.

CLICK pentru mărire

Decalajul dintre marje s-a redus de la circa 90% la doar 35%, ceea ce reprezintă un fapt firesc și o evoluție pozitivă în perspectiva trecerii la euro.

Cu toate acestea, diminuarea la lei este prea mică în raport cu evoluția inflației și a dobânzii de politică monetară anunțată de Banca Centrală.

Ideea era ca leul să se alinieze la euro și nu euro la leu, mai ales pe un palier relativ ridicat în raport cu situația din economiile concurente pe piața unică.

Etichete: , , , ,

+

Publicat la data de 23.10.2014 .

Un raspuns

  1. Ioan Bogdan
    24.10.2014, 1:11 pm

    Pentru stimularea imprumuturior din banci Min.de Finante trebuie sa STIMULEZE CONSUMUL DE ENERGIE SI MATERII PRIME,RESTITUIND VALOAREA TVA 24% DIN FACTURILE ACHITATE DE INVESTITORII SI PRODUCATORII AUTORIZATI.-Exemplu,-daca investesc intr-o casa sera fabrica turism,…si nu am bani ma imprumut la banca cu o dobanda de,..10%,..daca mi se restituie valoarea tva 24% din facturile de consum energie si materii prime achitate EU POT SA ACHIT DOBANDA DE 10%,..SI SA REINVESTESC 14%.Asta este stimulare incurajare AJUTOR REAL nu amanarea platii ratelor.Asta inseamna REFORMA-SCHIMBARE in sistemul actual de incasari si plati.Comparati si dumneavoastra aceste argumente cu improvizatiile emise de “specialistii” Min.de Finante si alMuncii.-Avem solutie trebuie sa se vrea.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Lista de disfuncții ale bugetului care a revenit pe plus după primele patru luni

executie bugetara t1 Bugetul general consolidat a înregistrat la finele lunii aprilie 2016 un mic excedent de 127,2 milioane lei, sumă echivalentă cu 0,02% din PIB estimat...Citeste mai departe »

Marin Pana

România – între impozitarea americană și cheltuiala europeană : Cum își cheltuie SUA banii, cu focus pe salariile din sănătate și educație

leu-euro-dolar Pentru a vedea cum se cheltuie banii într-o țară dezvoltată și care sunt raporturile dintre salariile diferitelor categorii sociale am ales ca referință SUA....Citeste mai departe »

Victor Bratu

Paradoxul energetic al României: independență mare, securitate mică

gaze transgaz Mizând greșit, de zeci de ani, doar pe ideea asigurii independenței energetice, România este pusă în situația să caute azi calea spre securitate energetică....Citeste mai departe »

Marin Pana

Punctele nevralgice în prognoza de primăvară 2016

indicatori 2016 Prognoza de primăvară 2016 zice să ne uităm bine la creșterile salariale din acest an și să ne bucurăm de ele cât putem. Deoarece...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ledul roșu care s-a aprins pe tabloul de bord: Deficitul de cont curent pe T1 – deja la 80% din cel de anul trecut

grafic deficite Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele primului trimestru din acest an un deficit de 1,472 miliarde de euro, în contrast...Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română