Evoluțiile și paradoxurile dobânzilor la credite și depozite

de Marin Pana | 23.10.2014 .

Dobânzile la creditele noi acordate gospodăriilor în lei pentru achiziția de locuințe au ajuns mai mici decât cele în euro pentru toate scadențele. Potrivit datelor oficiale publicate de BNR pentru finele lunii august 2014, situația se prezenta după cum urmează:

CLICK pentru mărire

Dacă aprecierea leului față de euro și aderarea la euro se vor confirma, creditele în lei sunt mai puțin avantajoase decât cele în euro la aceeași dobândă, ceea ce explică inversarea menționată mai sus.

Interesant este că și băncile mizează pe o asemenea evoluție, confirmând indirect prognozele guvernamentale, deoarece altminteri nu ar coborî dobânda la euro sub cea la lei.

(Citiți și: ”Creșterea economică și leul greu. O evoluție pe următorii 4 ani”)

Cu toate acestea, modificarea raporturilor între creditele în lei și cele în euro nu se regăsește, însă, la nivelul împrumuturilor noi acordate pentru consum. În cazul acestora, diferența de dobândă a rămas net în favoarea euro, cu un ecart de circa patru puncte procentuale și jumătate la nivelul dobânzii anuale efective (DAE).

CLICK pentru mărire

Diferența de tratament este bizară. Dacă pentru euro se adaugă un spor firesc între achiziția de imobile și cea de bunuri de consum mai mic de un procent, în cazul leului avem de-a aface cu dublarea, fără o explicație aparentă, a dobânzii percepute. Or, aceasta este una dintre cauzele care frânează cererea necesară pentru relansarea economiei.

Paradoxal, populația beneficiază la creditele imobiliare în lei de dobânzi mai reduse decât cele plătite de micile firme ( care iau împrumuturi în echivalent de sub 1 milion de euro) pentru dezvoltarea activității, dar plătește dobânzi mai mari în cazul monedei unice europene. E paradoxal pentru că nu se aplică aceeași logică de risc (ori e mai riscantă achiziția de locuințe, ori cea a dezvoltării unei afaceri, ce legătură are cu moneda de creditare ?).

Dar și pentru că, în majoritatea cazurilor, cei care iau credite pentru case în condiții mai avantajoase în lei obțin venituri tot în lei tocmai din micile afaceri care se dezvoltă. Mai exact, se devoltă cu atât mai greu cu cât dobânzile sunt mai mari. Adică partea care rămâne întreprinzătorului din rezultatul economic al activității după achitarea ratelor scadente ale firmei este mai mică.

CLICK pentru mărire

Ar fi plauzibil ca, în baza conservării unor clișee de inferioritate a leului față de euro și a valorilor mai reduse ale ratelor la creditele pentru consum, să avem de-a face cu un fenomen de îmbunătățire a bilanțurilor bancare din prezent, tarate de activitatea defășurată în trecut, cu prețul afectării viitorului. Fapt echivalent cu un transfer contabil dinspre avuția potențială către avuția irosită.

Din câte se poate vedea în tabelele următoare, costul atragerii banilor (în prezent raportul dintre depozitele atrase și creditele acordate este aproximativ de 1 la 1, deci depozitele constituite la intern acoperă creditele acordate, nu se mai pune problema finanțării prin linii acordate din străinătate) Nu prea justifică dobânzile percepute la credite, iar păstrarea unei marje de risc de țară este discutabilă.

CLICK pentru mărire

În condițiile în care leul ar urma, potrivit prognozelor, să se aprecize față de euro, iar finanțarea din afară a creditării este tot mai slabă, tendința de dezintermediere fiind certă ( aproximativ 9 miliarde de euro au părăsit România în ultimii ani, dintre care 3 miliarde anul trecut) rămâne neclar de ce ar fi dobânzile la depozitele în euro mai mici decât la lei.

Dar, să vedem trendul diferenței dintre dobânzile percepute la credite și cele oferite gospodăriilor populației la depozite de la finele anului trecut și până în august 2014, când avem ultimele date disponibile oficial.
Se poate observa o evoluție net diferită între leu și euro, cu o reducere modică a marjei în primul caz și o creștere apreciabilă în cel de al doilea.

CLICK pentru mărire

Decalajul dintre marje s-a redus de la circa 90% la doar 35%, ceea ce reprezintă un fapt firesc și o evoluție pozitivă în perspectiva trecerii la euro.

Cu toate acestea, diminuarea la lei este prea mică în raport cu evoluția inflației și a dobânzii de politică monetară anunțată de Banca Centrală.

Ideea era ca leul să se alinieze la euro și nu euro la leu, mai ales pe un palier relativ ridicat în raport cu situația din economiile concurente pe piața unică.

Etichete: , , , ,

+

Publicat la data de 23.10.2014 .

Un raspuns

  1. Ioan Bogdan
    24.10.2014, 1:11 pm

    Pentru stimularea imprumuturior din banci Min.de Finante trebuie sa STIMULEZE CONSUMUL DE ENERGIE SI MATERII PRIME,RESTITUIND VALOAREA TVA 24% DIN FACTURILE ACHITATE DE INVESTITORII SI PRODUCATORII AUTORIZATI.-Exemplu,-daca investesc intr-o casa sera fabrica turism,…si nu am bani ma imprumut la banca cu o dobanda de,..10%,..daca mi se restituie valoarea tva 24% din facturile de consum energie si materii prime achitate EU POT SA ACHIT DOBANDA DE 10%,..SI SA REINVESTESC 14%.Asta este stimulare incurajare AJUTOR REAL nu amanarea platii ratelor.Asta inseamna REFORMA-SCHIMBARE in sistemul actual de incasari si plati.Comparati si dumneavoastra aceste argumente cu improvizatiile emise de “specialistii” Min.de Finante si alMuncii.-Avem solutie trebuie sa se vrea.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Economia României, pe locul 17 în UE. La un pas de mijlocul clasamentului, după un avans de peste 6% al PIB exprimat în euro

Economia României figurează pe locul 17 la nivelul Uniunii Europene, depășind de puțin pragul de 1% din economia UE, potrivit datelor publicate de Eurostat...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cât de prost e distribuit costul salarial în România – țara cu cea mai mare creștere a costurilor cu munca în 2016

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2016 publicate de Eurostat. Cu o...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză chiar de la bază: Activele şi pasivele gospodăriilor româneşti, în context european

România ocupă ultimul loc între statele atât în ceea ce priveşte activele cât şi pasivele gospodăriilor populaţiei raportate la PIB, potrivit celor mai recente...Citeste mai departe »

Marin Pana

4 din cele 8 regiuni ale României – încadrate în baremul european de sărăcie. Bucureştiul figurează peste Madrid şi Berlin

Numărul regiunilor de dezvoltare cu care România intră în topul 20 al celor mai sărace zone din Uniunea Europeană a rămas la patru anul...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5333 lei
4.1453 lei
5.3604 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română