Evoluțiile și paradoxurile dobânzilor la credite și depozite

de Marin Pana | 23.10.2014 .

Dobânzile la creditele noi acordate gospodăriilor în lei pentru achiziția de locuințe au ajuns mai mici decât cele în euro pentru toate scadențele. Potrivit datelor oficiale publicate de BNR pentru finele lunii august 2014, situația se prezenta după cum urmează:

CLICK pentru mărire

Dacă aprecierea leului față de euro și aderarea la euro se vor confirma, creditele în lei sunt mai puțin avantajoase decât cele în euro la aceeași dobândă, ceea ce explică inversarea menționată mai sus.

Interesant este că și băncile mizează pe o asemenea evoluție, confirmând indirect prognozele guvernamentale, deoarece altminteri nu ar coborî dobânda la euro sub cea la lei.

(Citiți și: ”Creșterea economică și leul greu. O evoluție pe următorii 4 ani”)

Cu toate acestea, modificarea raporturilor între creditele în lei și cele în euro nu se regăsește, însă, la nivelul împrumuturilor noi acordate pentru consum. În cazul acestora, diferența de dobândă a rămas net în favoarea euro, cu un ecart de circa patru puncte procentuale și jumătate la nivelul dobânzii anuale efective (DAE).

CLICK pentru mărire

Diferența de tratament este bizară. Dacă pentru euro se adaugă un spor firesc între achiziția de imobile și cea de bunuri de consum mai mic de un procent, în cazul leului avem de-a aface cu dublarea, fără o explicație aparentă, a dobânzii percepute. Or, aceasta este una dintre cauzele care frânează cererea necesară pentru relansarea economiei.

Paradoxal, populația beneficiază la creditele imobiliare în lei de dobânzi mai reduse decât cele plătite de micile firme ( care iau împrumuturi în echivalent de sub 1 milion de euro) pentru dezvoltarea activității, dar plătește dobânzi mai mari în cazul monedei unice europene. E paradoxal pentru că nu se aplică aceeași logică de risc (ori e mai riscantă achiziția de locuințe, ori cea a dezvoltării unei afaceri, ce legătură are cu moneda de creditare ?).

Dar și pentru că, în majoritatea cazurilor, cei care iau credite pentru case în condiții mai avantajoase în lei obțin venituri tot în lei tocmai din micile afaceri care se dezvoltă. Mai exact, se devoltă cu atât mai greu cu cât dobânzile sunt mai mari. Adică partea care rămâne întreprinzătorului din rezultatul economic al activității după achitarea ratelor scadente ale firmei este mai mică.

CLICK pentru mărire

Ar fi plauzibil ca, în baza conservării unor clișee de inferioritate a leului față de euro și a valorilor mai reduse ale ratelor la creditele pentru consum, să avem de-a face cu un fenomen de îmbunătățire a bilanțurilor bancare din prezent, tarate de activitatea defășurată în trecut, cu prețul afectării viitorului. Fapt echivalent cu un transfer contabil dinspre avuția potențială către avuția irosită.

Din câte se poate vedea în tabelele următoare, costul atragerii banilor (în prezent raportul dintre depozitele atrase și creditele acordate este aproximativ de 1 la 1, deci depozitele constituite la intern acoperă creditele acordate, nu se mai pune problema finanțării prin linii acordate din străinătate) Nu prea justifică dobânzile percepute la credite, iar păstrarea unei marje de risc de țară este discutabilă.

CLICK pentru mărire

În condițiile în care leul ar urma, potrivit prognozelor, să se aprecize față de euro, iar finanțarea din afară a creditării este tot mai slabă, tendința de dezintermediere fiind certă ( aproximativ 9 miliarde de euro au părăsit România în ultimii ani, dintre care 3 miliarde anul trecut) rămâne neclar de ce ar fi dobânzile la depozitele în euro mai mici decât la lei.

Dar, să vedem trendul diferenței dintre dobânzile percepute la credite și cele oferite gospodăriilor populației la depozite de la finele anului trecut și până în august 2014, când avem ultimele date disponibile oficial.
Se poate observa o evoluție net diferită între leu și euro, cu o reducere modică a marjei în primul caz și o creștere apreciabilă în cel de al doilea.

CLICK pentru mărire

Decalajul dintre marje s-a redus de la circa 90% la doar 35%, ceea ce reprezintă un fapt firesc și o evoluție pozitivă în perspectiva trecerii la euro.

Cu toate acestea, diminuarea la lei este prea mică în raport cu evoluția inflației și a dobânzii de politică monetară anunțată de Banca Centrală.

Ideea era ca leul să se alinieze la euro și nu euro la leu, mai ales pe un palier relativ ridicat în raport cu situația din economiile concurente pe piața unică.

Etichete: , , , ,

+

Publicat la data de 23.10.2014 .

Un raspuns

  1. Ioan Bogdan
    24.10.2014, 1:11 pm

    Pentru stimularea imprumuturior din banci Min.de Finante trebuie sa STIMULEZE CONSUMUL DE ENERGIE SI MATERII PRIME,RESTITUIND VALOAREA TVA 24% DIN FACTURILE ACHITATE DE INVESTITORII SI PRODUCATORII AUTORIZATI.-Exemplu,-daca investesc intr-o casa sera fabrica turism,…si nu am bani ma imprumut la banca cu o dobanda de,..10%,..daca mi se restituie valoarea tva 24% din facturile de consum energie si materii prime achitate EU POT SA ACHIT DOBANDA DE 10%,..SI SA REINVESTESC 14%.Asta este stimulare incurajare AJUTOR REAL nu amanarea platii ratelor.Asta inseamna REFORMA-SCHIMBARE in sistemul actual de incasari si plati.Comparati si dumneavoastra aceste argumente cu improvizatiile emise de “specialistii” Min.de Finante si alMuncii.-Avem solutie trebuie sa se vrea.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română