Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Analiză

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul… Mai mult

19.10.2017

Economia României, pe locul 17 în UE. La un pas de mijlocul clasamentului, după un avans de peste 6% al PIB exprimat în euro

de Marin Pana 26.4.2017

Economia României figurează pe locul 17 la nivelul Uniunii Europene, depășind de puțin pragul de 1% din economia UE, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2016 referitor la PIB exprimat în euro (valori nominale). În faţa noastră, la o distanţă ce ar putea fi recuperată în câţiva ani, se află Cehia, Grecia şi Portugalia.

De reţinut, avansul nostru exprimat în euro a fost de peste şase procente anul trecut, faţă de doar 3,9% creşterea în termeni reali. Ceea ce înseamnă că toţi cetăţenii au beneficiat de pe urma creşterii semnificative a puterii lor de cumpărare în euro, chiar şi în absenţa unor creşteri de venituri în lei. Ceea ce nu este obligatoriu să se repete în acest an sau în anii următori.

Pentru a avea o imagine corectă a țării noastre din această perspectivă, vă prezentăm sintetic ponderile statelor europene în PIB-ul Uniunii exprimat în euro, conform celor mai recente date disponibile (vezi tabelul). La nivelul UE se poate observa o concentrare puternică a forței economice, cu o pondere a celor mai mari cinci țări de peste 70% în PIB-ul total.

Germania trece de o cincime din rezultatul total și devansează cu circa cinci procente Marea Britanie, singura mare putere din afara Zonei Euro (aflată în declin semnificativ ca PIB exprimat în moneda unică, urmare a devalorizării lirei sterline). Cu ponderi specifice ZE de 29,2% şi 20,7%, Germania şi Franţa însumează jumătate din forţa economică a acestei zone.

Eurolandul are o pondere în ansamblul Uniunii mai mare decât cea a celor cinci mari economii, respectiv 72,5% şi dă tonul general al ritmului de creștere.

De reținut, 175% din creşterea de PIB la nivelul UE a fost realizată în Eurozonă (340,7 miliarde euro la o creştere per total de doar 195,1 miliarde euro anul trecut). Explicaţia constă în reducerea de 202 miliarde euro înregistrată de Marea Britanie.

Urmează cinci țări care au valori ale PIB cuprinse între 2% și 5% din PIB-ul total al UE și cumulează aproape o șesime atât din rezultatul economic. Toate aceste cinci țări înseamnă ceva mai puțin decât Marea Britanie și ceva mai mult decât Franța ca pondere în PIB. Olanda, în partea de sus, și Austria, în partea de jos, delimitează acest pluton al economiilor de mărime medie.

Revelația acestui grup este Polonia, situată deja pe locul 8. Cu un PIB de două ori şi jumătate mai mare decât al nostru (ajutată și de o populație dublă față de a României), ea a trecut de Belgia și se apropie de Suedia. Atenţie, însă, la evoluţia în scădere a PIB-ului polonez exprimat în euro, pe anul 2016, care ar trebui să constituie, alături de isprava Marii Britanii, un avertisment major pentru factorii de decizie români în a nu afecta, prin decizii grosiere de majorare a veniturilor, cursul de schimb.

În afară de Marea Britanie şi Polonia, doar Grecia a mai consemnat anul trecut o reducere aproape nesemnificativă a PIB. Poate ar trebui să observăm, în condiţiile discuţiilor referitoare la adoptarea de către România a monedei unice, că susţinerea Zonei Euro pare a fi fost mai importantă decât dificultăţile economice generate, în fapt, de particularităţile locale de comportament economic.

România intră în a doua parte a plutonului celor nouă țări pe care le-am denumit semnificative deoarece reprezintă măcar o jumătate de procent din PIB-ul Uniunii. Date fiind diferențele relativ mici față de economiile care ne preced (dintre care două nu performează și se confruntă cu probleme financiare generate de datoria publică imensă), o ascensiune de alte trei locuri, până la mijlocul clasamentului UE, ne-ar fi la îndemână pe termen mediu dacă nu vom strica echilibrele macroeconomice.

Cât despre a mai prinde din urmă, până la mijlocul acestui secol, alte state, nu prea se pune problema (cu excepția, la limită, a Finlandei). Dimpotrivă, Irlanda a fost mai vioaie ( ajutată de relocarea unor mari companii în aşteptarea Brexitului), a urcat de pe locul 15 pe locul 11 în ultimii trei ani iar decalajul de față de Danemarca s-a redus considerabil.

În fine, cele nouă țări rămase sub pragul de 0,5% din PIB-ul UE, ele adună per total mai puțin de o zecime din economia germană, fiind puțin semnificative pentru rezultatele de ansamblu. De reținut, Bulgaria și Croația, împreună cu cele trei state baltice, de-abia ajung să reprezinte ceva mai mult decât economia României, atâta cât este ea.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.4.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Toate școlile doctorale din România intră în proces de evaluare. Din comisie fac parte experți ai Băncii Mondiale

Vladimir Ionescu

Cele 210 școli doctorale din România vor fi evaluate de o comisie din cadrul căreia vor face parte și experți internaționali, propuși de o structură… Mai mult

Stiri

Göteborg / UE pregătește standarde comune în materia drepturilor sociale

Iulian Soare

Liderii statelor Uniunii Europene au semnat vineri, la un summit organizat la Göteborg, o ”Proclamație privind Pilonul European al Drepturilor Sociale”, un set de 20… Mai mult

Stiri

Noi modificări de parcurs pe Codul Fiscal: Parlamentul ar putea reveni la plafonul de 500.000 euro până la care se aplică impozitul de 1% din cifra de afaceri

Victor Bratu

Premierul Mihai Tudose a anunțat vineri că Parlamentul ar putea reveni asupra deciziei Guvernului de a majora la 1 milion euro pragul până la care… Mai mult

Stiri

Medicii, obligaţi la gărzi de 48 de ore pe săptămână

Vladimir Ionescu

Medicii vorbesc din nou despre grevă generală, potrivit Digi 24 aceștia sunt nemulțumiți de schimbările pe care Guvernul vrea să le facă în legea salarizării.… Mai mult

Stiri

”Netransparent, fără consultare publică”: Patronatele cer retragerea modificărilor aduse legii dialogului social

Vladimir Ionescu

Confederaţia patronală Concordia cere retragerea modificărilor aduse legii dialogului social, considerând că măsurile contravin principiilor predictibilităţii şi dialogului social. Companiile reacționează, astfel, la faptul că… Mai mult

Stiri

Deficitul în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat de peste două ori în primele opt luni

Razvan Diaconu

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat la 820,9 milioane de euro în primele opt luni din acest an, fiind de peste două… Mai mult

Stiri

Elizabeth a II-a a Marii Britanii şi principele Philip sărbătoresc 70 de ani de la căsătorie

Iulian Soare

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi principele Philip, Duce de Edinburg, sărbătoresc luni nunta de platină – şaptezeci de… Mai mult