Economia României, pe locul 17 în UE. La un pas de mijlocul clasamentului, după un avans de peste 6% al PIB exprimat în euro

de Marin Pana | 26.4.2017 .

Economia României figurează pe locul 17 la nivelul Uniunii Europene, depășind de puțin pragul de 1% din economia UE, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2016 referitor la PIB exprimat în euro (valori nominale). În faţa noastră, la o distanţă ce ar putea fi recuperată în câţiva ani, se află Cehia, Grecia şi Portugalia.

De reţinut, avansul nostru exprimat în euro a fost de peste şase procente anul trecut, faţă de doar 3,9% creşterea în termeni reali. Ceea ce înseamnă că toţi cetăţenii au beneficiat de pe urma creşterii semnificative a puterii lor de cumpărare în euro, chiar şi în absenţa unor creşteri de venituri în lei. Ceea ce nu este obligatoriu să se repete în acest an sau în anii următori.

Pentru a avea o imagine corectă a țării noastre din această perspectivă, vă prezentăm sintetic ponderile statelor europene în PIB-ul Uniunii exprimat în euro, conform celor mai recente date disponibile (vezi tabelul). La nivelul UE se poate observa o concentrare puternică a forței economice, cu o pondere a celor mai mari cinci țări de peste 70% în PIB-ul total.

Germania trece de o cincime din rezultatul total și devansează cu circa cinci procente Marea Britanie, singura mare putere din afara Zonei Euro (aflată în declin semnificativ ca PIB exprimat în moneda unică, urmare a devalorizării lirei sterline). Cu ponderi specifice ZE de 29,2% şi 20,7%, Germania şi Franţa însumează jumătate din forţa economică a acestei zone.

Eurolandul are o pondere în ansamblul Uniunii mai mare decât cea a celor cinci mari economii, respectiv 72,5% şi dă tonul general al ritmului de creștere.

De reținut, 175% din creşterea de PIB la nivelul UE a fost realizată în Eurozonă (340,7 miliarde euro la o creştere per total de doar 195,1 miliarde euro anul trecut). Explicaţia constă în reducerea de 202 miliarde euro înregistrată de Marea Britanie.

Urmează cinci țări care au valori ale PIB cuprinse între 2% și 5% din PIB-ul total al UE și cumulează aproape o șesime atât din rezultatul economic. Toate aceste cinci țări înseamnă ceva mai puțin decât Marea Britanie și ceva mai mult decât Franța ca pondere în PIB. Olanda, în partea de sus, și Austria, în partea de jos, delimitează acest pluton al economiilor de mărime medie.

Revelația acestui grup este Polonia, situată deja pe locul 8. Cu un PIB de două ori şi jumătate mai mare decât al nostru (ajutată și de o populație dublă față de a României), ea a trecut de Belgia și se apropie de Suedia. Atenţie, însă, la evoluţia în scădere a PIB-ului polonez exprimat în euro, pe anul 2016, care ar trebui să constituie, alături de isprava Marii Britanii, un avertisment major pentru factorii de decizie români în a nu afecta, prin decizii grosiere de majorare a veniturilor, cursul de schimb.

În afară de Marea Britanie şi Polonia, doar Grecia a mai consemnat anul trecut o reducere aproape nesemnificativă a PIB. Poate ar trebui să observăm, în condiţiile discuţiilor referitoare la adoptarea de către România a monedei unice, că susţinerea Zonei Euro pare a fi fost mai importantă decât dificultăţile economice generate, în fapt, de particularităţile locale de comportament economic.

România intră în a doua parte a plutonului celor nouă țări pe care le-am denumit semnificative deoarece reprezintă măcar o jumătate de procent din PIB-ul Uniunii. Date fiind diferențele relativ mici față de economiile care ne preced (dintre care două nu performează și se confruntă cu probleme financiare generate de datoria publică imensă), o ascensiune de alte trei locuri, până la mijlocul clasamentului UE, ne-ar fi la îndemână pe termen mediu dacă nu vom strica echilibrele macroeconomice.

Cât despre a mai prinde din urmă, până la mijlocul acestui secol, alte state, nu prea se pune problema (cu excepția, la limită, a Finlandei). Dimpotrivă, Irlanda a fost mai vioaie ( ajutată de relocarea unor mari companii în aşteptarea Brexitului), a urcat de pe locul 15 pe locul 11 în ultimii trei ani iar decalajul de față de Danemarca s-a redus considerabil.

În fine, cele nouă țări rămase sub pragul de 0,5% din PIB-ul UE, ele adună per total mai puțin de o zecime din economia germană, fiind puțin semnificative pentru rezultatele de ansamblu. De reținut, Bulgaria și Croația, împreună cu cele trei state baltice, de-abia ajung să reprezinte ceva mai mult decât economia României, atâta cât este ea.

Publicat la data de 26.4.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Producția agricolă 2016 – efectul asupra PIB = ZERO, ponderea în PIB s-a dus sub 4%

Producția agricolă a României a crescut în 2016 cu 2,5% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Producția vegetală, care reprezintă 63,3%...Citeste mai departe »

Marin Pana

Strategia România – UE 2020: cum evoluăm noi altfel decât media UE

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stânga incoerentă / Inegalitatea distribuirii veniturilor compromite perspectivele României

România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi, potrivit...Citeste mai departe »

Marin Pana

Calitatea locului de muncă: Țara din UE în care munca nu te scoate din sărăcie

„Dacă munceşti nu mai ai timp să faci bani” potrivit unei zicale româneşti tot mai populare, confirmată de datele publicate de Eurostat. Care ne...Citeste mai departe »

Marin Pana

Românii – locul 2 în UE la inactivitate, după verii italieni. Femeile – cheia problemei

România s-a situat în 2016 pe locul doi la indicatorul naţional de inactivitate calculat în Uniunea Europeană, după Italia şi alături de Croaţia, dar...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română