Economia României, pe locul 17 în UE. La un pas de mijlocul clasamentului, după un avans de peste 6% al PIB exprimat în euro

de Marin Pana | 26.4.2017 .

Economia României figurează pe locul 17 la nivelul Uniunii Europene, depășind de puțin pragul de 1% din economia UE, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2016 referitor la PIB exprimat în euro (valori nominale). În faţa noastră, la o distanţă ce ar putea fi recuperată în câţiva ani, se află Cehia, Grecia şi Portugalia.

De reţinut, avansul nostru exprimat în euro a fost de peste şase procente anul trecut, faţă de doar 3,9% creşterea în termeni reali. Ceea ce înseamnă că toţi cetăţenii au beneficiat de pe urma creşterii semnificative a puterii lor de cumpărare în euro, chiar şi în absenţa unor creşteri de venituri în lei. Ceea ce nu este obligatoriu să se repete în acest an sau în anii următori.

Pentru a avea o imagine corectă a țării noastre din această perspectivă, vă prezentăm sintetic ponderile statelor europene în PIB-ul Uniunii exprimat în euro, conform celor mai recente date disponibile (vezi tabelul). La nivelul UE se poate observa o concentrare puternică a forței economice, cu o pondere a celor mai mari cinci țări de peste 70% în PIB-ul total.

Germania trece de o cincime din rezultatul total și devansează cu circa cinci procente Marea Britanie, singura mare putere din afara Zonei Euro (aflată în declin semnificativ ca PIB exprimat în moneda unică, urmare a devalorizării lirei sterline). Cu ponderi specifice ZE de 29,2% şi 20,7%, Germania şi Franţa însumează jumătate din forţa economică a acestei zone.

Eurolandul are o pondere în ansamblul Uniunii mai mare decât cea a celor cinci mari economii, respectiv 72,5% şi dă tonul general al ritmului de creștere.

De reținut, 175% din creşterea de PIB la nivelul UE a fost realizată în Eurozonă (340,7 miliarde euro la o creştere per total de doar 195,1 miliarde euro anul trecut). Explicaţia constă în reducerea de 202 miliarde euro înregistrată de Marea Britanie.

Urmează cinci țări care au valori ale PIB cuprinse între 2% și 5% din PIB-ul total al UE și cumulează aproape o șesime atât din rezultatul economic. Toate aceste cinci țări înseamnă ceva mai puțin decât Marea Britanie și ceva mai mult decât Franța ca pondere în PIB. Olanda, în partea de sus, și Austria, în partea de jos, delimitează acest pluton al economiilor de mărime medie.

Revelația acestui grup este Polonia, situată deja pe locul 8. Cu un PIB de două ori şi jumătate mai mare decât al nostru (ajutată și de o populație dublă față de a României), ea a trecut de Belgia și se apropie de Suedia. Atenţie, însă, la evoluţia în scădere a PIB-ului polonez exprimat în euro, pe anul 2016, care ar trebui să constituie, alături de isprava Marii Britanii, un avertisment major pentru factorii de decizie români în a nu afecta, prin decizii grosiere de majorare a veniturilor, cursul de schimb.

În afară de Marea Britanie şi Polonia, doar Grecia a mai consemnat anul trecut o reducere aproape nesemnificativă a PIB. Poate ar trebui să observăm, în condiţiile discuţiilor referitoare la adoptarea de către România a monedei unice, că susţinerea Zonei Euro pare a fi fost mai importantă decât dificultăţile economice generate, în fapt, de particularităţile locale de comportament economic.

România intră în a doua parte a plutonului celor nouă țări pe care le-am denumit semnificative deoarece reprezintă măcar o jumătate de procent din PIB-ul Uniunii. Date fiind diferențele relativ mici față de economiile care ne preced (dintre care două nu performează și se confruntă cu probleme financiare generate de datoria publică imensă), o ascensiune de alte trei locuri, până la mijlocul clasamentului UE, ne-ar fi la îndemână pe termen mediu dacă nu vom strica echilibrele macroeconomice.

Cât despre a mai prinde din urmă, până la mijlocul acestui secol, alte state, nu prea se pune problema (cu excepția, la limită, a Finlandei). Dimpotrivă, Irlanda a fost mai vioaie ( ajutată de relocarea unor mari companii în aşteptarea Brexitului), a urcat de pe locul 15 pe locul 11 în ultimii trei ani iar decalajul de față de Danemarca s-a redus considerabil.

În fine, cele nouă țări rămase sub pragul de 0,5% din PIB-ul UE, ele adună per total mai puțin de o zecime din economia germană, fiind puțin semnificative pentru rezultatele de ansamblu. De reținut, Bulgaria și Croația, împreună cu cele trei state baltice, de-abia ajung să reprezinte ceva mai mult decât economia României, atâta cât este ea.

Publicat la data de 26.4.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română