Economia României figurează pe locul 16 la nivelul Uniunii Europene şi reprezintă 1,23% din economia UE, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2017 referitor la PIB exprimat în euro (valori nominale).
Am depăşit Grecia iar în faţa noastră la o distanţă accesibilă în următorii ani se mai află Portugalia şi Cehia.
De reţinut, avansul nostru exprimat în euro a fost de 10,7% anul trecut, faţă de doar 6,9% creştere a PIB în termeni reali. Ceea ce înseamnă că am fi beneficiat de pe urma creşterii semnificative a puterii de cumpărare în euro, chiar şi fără creşteri semnificative de venituri în lei.
Un rol esenţial l-a avut, în acest sens, păstrarea cursului de schimb mediu la nivelul de 4,5681 lei/euro.
Tocmai de aceea, însă, situaţia nu se va mai repeta în 2018, chiar dacă estimarea Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză referitoare la atingerea pragului de 200 de miliarde de euro se va transpune în realitate.
(Citiți și: ”Analiștii: tensiunile acumulate în economie vor forța și mai mult dobanda cheie în 2018. Ecuația inflație – deficite – curs – politica BNR ”)
Majorarea în euro ar fi, în acest caz de 6,4%, mult mai aproape de creşterea estimate de CNSP în termeni reali (6,1%), după reaşezarea în sus a cursului mediu la 4,65 lei/euro.
Primele cinci economii înseamnă peste 70% din economia UE
Pentru a avea imaginea corectă a poziţionării țării noastre ca forţă economică în UE, vă prezentăm ponderile statelor europene în PIB-ul Uniunii exprimat în euro, conform celor mai recente date disponibile, cu precizarea că datele provizorii şi semidefinitive anterior publicate au fost recalculate (vezi tabelul).
La nivelul UE se poate observa o concentrare puternică a forței economice, cu o pondere a celor mai mari cinci țări de peste 70% în PIB-ul total, dar în scădere ca urmare a deteriorării vizibile a poziţiei Marii Britanii, influenţată şi de deprecierea lirei sterline. Urmare a acestui fapt, Franţa s-a apropiat la mica distanţă de economia insulară iar Germania şi-a adjudecat partea leului din reaşezarea ponderilor.
Zona Euro are o pondere în ansamblul Uniunii mai mare decât cea a celor cinci mari economii, respectiv 72,8% şi dă tonul general al ritmului de creștere. De reținut, 90% din creşterea de PIB la nivelul UE a fost realizată în Eurozonă (378,5 miliarde euro la o creştere per total de 417,4 miliarde euro anul trecut), scăderea din Marea Britanie anulând în mare parte avansul din centrul şi estul UE.
(Citiți și: ”România, creștere rapidă bazată pe consum – previziuni economice de iarnă ale Comisiei Europene”)
După marile puteri economice, urmează alte cinci țări cu valori ale PIB cuprinse între 2% și 5% din PIB-ul total al UE și cumulează aproape o șesime atât din rezultatul economic. Toate aceste cinci țări înseamnă doar ceva mai mult decât Marea Britanie sau Franța ca pondere în PIB. De remarcat că în acest club select s-a integrat Polonia, care s-a apropiat de Suedia şi vizează poziţia a 7-a ca forţă economică europeană.
Unde se poziţionează ţara noastră: acum și poate în viitor
România intră în a doua parte a plutonului celor nouă țări pe care le-am denumit semnificative deoarece reprezintă între 0,5% şi 2% din PIB-ul Uniunii. Date fiind diferențele relativ mici față de economiile care ne preced, o ascensiune până la mijlocul clasamentului UE ( locul 14), ne-ar fi la îndemână pe termen mediu, dacă vom reuşi să păstrăm echilibrele macroeconomice.
Cât despre a mai prinde din urmă, până la mijlocul acestui secol, alte state, nu prea se pune problema (cu excepția, la limită, a Finlandei).
Dimpotrivă, Irlanda, ajutată de relocarea unor mari companii în aşteptarea Brexitului, a depăşit Danemarca şi a urcat de pe locul 15 până pe pe locul 11 în ultimii patru ani.
În fine, cele nouă țări rămase sub pragul de 0,5% din PIB-ul UE, ele adună per total mai puțin de o zecime din economia germană, fiind puțin semnificative pentru rezultatele de ansamblu.
De reținut, Bulgaria și Croația, împreună cu cele trei state baltice, de-abia ajung să reprezinte aproximativ cam cât economia României.
Urmărește-ne pe Google News
5 răspunsuri
Sa ma ierte Dumnezeu daca mai intzeleg aceste statistici: chiar si fara autostrazi cat de cat intregi, putem sa-i depasim pe cei care le au deja ? Surprinzator !
Iti inchipui ca daca am avea, am putea fi in economii medii?
Sa ne grabim incet si sa nu ne imbatam cu apa rece, nu avem autostrazile grecilor, nu avem turismul la nivelul Greciei, nu avem mentalitatea democratiei ca la greci si nu avem mai multe lucruri ca la greci. De aici, se pot pune niste intrebari: inseamna ca grecii isi folosesc PIB-ul mult mai bine ? Si, in Romania se fura mult mai mult decat la greci ? Deoarece, Grecia are o infrastructura cu mult mai buna ca Romania, un turism cu mult, mult mai bun ca noi si un mod de accesare a fondurilor europene mult mai bun ca al nostru. In mod sigur, daca am valorifica la maxim potentialul Romaniei, am fi in apropierea Poloniei. Romania poate produce calitativ si cantitativ, mult mai bine, mai frumos si cu mult mai mult decat produce in prezent.
O abordare mai semnificativa si poate mai lamuritosre , ar fi PIB-ul pe cap de locuitor ! Se poate gasi usor si se poate calcula ,tot f. usor !
https://cursdeguvernare.ro/nivelul-de-trai-a-ajuns-la-70-din-media-ue-pib-loc-la-64-ce-inseamna-asta-si-cum-stau-ceilalti.html