România a ajuns în 2018 la 70% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC/locuitor) publicat de Eurostat.
În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, care constă în PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat la 64% din media UE.
Astfel, ţara noastră figurează acum pe locul 24-25, alături de Letonia, peste grupul format din Ungaria, Croaţia şi Bulgaria.
În premieră absolută, am fost incluşi în comunicatul oficial alături de Polonia, Slovenia, Slovacia, Grecia şi Estonia printre ţările care au de recuperat un decalaj de până la 30% faţă de media europeană.
Avansul AIC pentru România între 2014 şi 2018 a fost spectaculos, de nu mai puțin de 14 puncte procentuale. Totodată, diferenţa dintre AIC şi PIB prin raportare la media UE a urcat de la un singur punct procentual în 2014 la şase puncte procentuale în 2018, ceea ce a creeat o situaţie care ar trebui să ne dea de gândit.
Dacă, pentru aderarea la Zona Euro (ZE), se ia drept criteriu de referinţă PIB/locuitor, în 2018 ne-am plasat la 60% din media ZE ( 64% din media UE raportat la 106% din media UE). Însă, atunci când refacem calculul pe consum efectiv AIC/locuitor, rezultatul se schimbă spectaculos şi urcă la 67% din media ZE (70% din media UE raportat la 104% din media UE).
Exact pe dos faţă de unguri
De reţinut, ne aflăm exact în situaţie inversă faţă de Ungaria, care apare la Eurostat cu 70% la PIB/locuitor şi doar 64% la AIC/locuitor.
Simplificat, noi stăm mai slab la producţie dar suntem mai tari la consum, ungurii produc mai mult dar consumă mai puţin.
E vorba despre aceeaşi Ungarie care a mărit în T1 2019 salariile cu 8% în sectorul productiv şi le-a ţinut aproape pe loc în sectorul care nu e direct productiv (+0,5%).
La noi a fost „feerie” pe sectorul non-business, care a primit aproape zece procente în plus faţă de sectorul de business ( care, oricum, a ajuns la +13,5%).
Rămâne ca viaţa să arate cine a avut dreptate, dacă şi ei sunt tot fruntaşi la inflaţie în UE ( locul doi, după noi). Situaţia fiind complicată de observaţia că genul proxim pentru economia românească, Polonia, se află în aceeaşi situaţie ca şi noi, cu un AIC/loc. situat cu şase puncte procentuale peste PIB/loc., ceea ce o în clasamentul Eurostat trimite peste ţări cu PIB/loc. mult mai mare, precum Slovenia şi Slovacia.
Evoluția statelor membre UE între 2015 şi 2018
Iată cum se prezintă evoluţia AIC/locuitor şi PIB/locuitor din 2015 până în 2018, pentru a vedea ce schimbări mai importante au avut loc în pozițiile ocupate de diferite state. România se distinge clar prin cele mai spectaculoase creşteri, însă cu avansul AIC/loc. semnificativ peste cel al PIB/loc.
De reţinut, diferenţa dintre România şi Bulgaria s-a majorat în ultimii patru ani de la 6 puncte procentuale până la 14 puncte procentuale la nivelul AIC. Totodată, decalajul exprimat ca PIB pe locuitor a cunoscut o modificare de la 10 până la 14 puncte procentuale.
La această evoluţie, a contribuit faptul că în urmă cu două decenii (vezi criza din 1998), sub ameninţarea cu incapacitatea de plată, România a luat decizia de a susţine pentru leu un curs valutar flotant în locul variantei care ni se sugera la acea vreme de consiliu monetar şi curs fix faţă de euro, variantă acceptată de Bulgaria.
Cele mai mari diferențe între indicatorii AIC/locuitor și PIB/locuitor la nivelul UE, care schimbă semnificativ ierarhia nivelului de trai (de reţinut, toate negative) se observă în Olanda (17 puncte procentuale mai puţin la consumul efectiv), Danemarca și Suedia ( fiecare cu câte 12 puncte procentuale).
Italia, al doilea mare partener comercial al României, este statul cel mai apropiat de media UE la ambii indicatori de nivel de trai. Atenţie, însă, pe fondul ascensiunii noilor state membre, statul pensinsular se află în pierdere lentă, dar constantă, de nivel de trai relativ.
Dintre fostele componente ale blocului estic, Lituania a ajuns cea mai avansată la nivelul AIC. Oarecum discret, ea a urcat la nivelul de 90% din media UE, adică a prins din urmă (surprinzător) Spania. Polonia, Slovenia şi Slovacia au depăşit Grecia, confruntată ( nota bene !) cu problemele bugetare binecunoscute.
*
PIB/locuitor faţă de AIC
Consumul individual efectiv (abreviat AIC în limba engleză), reflectă mai fidel bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă se bazează pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.
În schimb, AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai bine nivelul de trai.
Diferenţele rezultă din aceea că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă substanțial de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a țărilor după nivelul de trai, ce ar rezulta din compararea clasicului PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
De subliniat ca intre 2015 si 2018 la indicatorul AIC/locuitor cresterea a fost de 11 procente din media UE iar la PIB/ locuitor (PPS) a fost de 7 procente , cele mai mari din UE. Intrebare : A fost gresita politica economica din aceasta perioada ?