fbpx

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

La obiect

Deja, 13 miliarde de euro sau 6% din PIB deficit comercial. În septembrie, exporturile lunare au rămas pe minus, importurile au avansat cu 4 procente

Deficitul balanței comerciale a depășit 13 miliarde de euro după primele nouă luni ale anului (6% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS. Pe… Mai mult

09.11.2020

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

Nivelul de trai a ajuns la 70% din media UE; PIB/loc – la 64%. Ce înseamna asta și cum stau ceilalți

de Marin Pana , 20.6.2019

România a ajuns în 2018 la 70% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC/locuitor) publicat de Eurostat.

În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, care constă în PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat la 64% din media UE.

Astfel, ţara noastră figurează acum pe locul 24-25, alături de Letonia, peste grupul format din Ungaria, Croaţia şi Bulgaria.

În premieră absolută, am fost incluşi în comunicatul oficial alături de Polonia, Slovenia, Slovacia, Grecia şi Estonia printre ţările care au de recuperat un decalaj de până la 30% faţă de media europeană.

Avansul AIC pentru România între 2014 şi 2018 a fost spectaculos, de nu mai puțin de 14 puncte procentuale. Totodată, diferenţa dintre AIC şi PIB prin raportare la media UE a urcat de la un singur punct procentual în 2014 la şase puncte procentuale în 2018, ceea ce a creeat o situaţie care ar trebui să ne dea de gândit.

Dacă, pentru aderarea la Zona Euro (ZE), se ia drept criteriu de referinţă PIB/locuitor, în 2018 ne-am plasat la 60% din media ZE ( 64% din media UE raportat la 106% din media UE). Însă, atunci când refacem calculul pe consum efectiv AIC/locuitor, rezultatul se schimbă spectaculos şi urcă la 67% din media ZE (70% din media UE raportat la 104% din media UE).

Exact pe dos faţă de unguri

De reţinut, ne aflăm exact în situaţie inversă faţă de Ungaria, care apare la Eurostat cu 70% la PIB/locuitor şi doar 64% la AIC/locuitor.

Simplificat, noi stăm mai slab la producţie dar suntem mai tari la consum, ungurii produc mai mult dar consumă mai puţin.

E vorba despre aceeaşi Ungarie care a mărit în T1 2019 salariile cu 8% în sectorul productiv şi le-a ţinut aproape pe loc în sectorul care nu e direct productiv (+0,5%).

La noi a fost „feerie” pe sectorul non-business, care a primit aproape zece procente în plus faţă de sectorul de business ( care, oricum, a ajuns la +13,5%).

Rămâne ca viaţa să arate cine a avut dreptate, dacă şi ei sunt tot fruntaşi la inflaţie în UE ( locul doi, după noi). Situaţia fiind complicată de observaţia că genul proxim pentru economia românească, Polonia, se află în aceeaşi situaţie ca şi noi, cu un AIC/loc. situat cu şase puncte procentuale peste PIB/loc., ceea ce o în clasamentul Eurostat trimite peste ţări cu PIB/loc. mult mai mare, precum Slovenia şi Slovacia.

Evoluția statelor membre UE între 2015 şi 2018

Iată cum se prezintă evoluţia AIC/locuitor  şi PIB/locuitor din 2015 până în 2018, pentru a vedea ce schimbări mai importante au avut loc în pozițiile ocupate de diferite state. România se distinge clar prin cele mai spectaculoase creşteri, însă cu avansul AIC/loc. semnificativ peste cel al PIB/loc.

De reţinut, diferenţa dintre România şi Bulgaria s-a majorat în ultimii patru ani de la 6 puncte procentuale până la 14 puncte procentuale la nivelul AIC. Totodată, decalajul exprimat ca PIB pe locuitor a cunoscut o modificare de la 10 până la 14 puncte procentuale.

La această evoluţie, a contribuit faptul că în urmă cu două decenii (vezi criza din 1998), sub ameninţarea cu incapacitatea de plată, România a luat decizia de a susţine pentru leu un curs valutar flotant în locul variantei care ni se sugera la acea vreme de consiliu monetar şi curs fix faţă de euro, variantă acceptată de Bulgaria.

Cele mai mari diferențe între indicatorii AIC/locuitor și PIB/locuitor la nivelul UE, care schimbă semnificativ ierarhia nivelului de trai (de reţinut, toate negative) se observă în Olanda (17 puncte procentuale mai puţin la consumul efectiv), Danemarca și Suedia ( fiecare cu câte 12 puncte procentuale).

Italia, al doilea mare partener comercial al României, este statul cel mai apropiat de media UE la ambii indicatori de nivel de trai. Atenţie, însă, pe fondul ascensiunii noilor state membre, statul pensinsular se află în pierdere lentă, dar constantă, de nivel de trai relativ.

Dintre fostele componente ale blocului estic, Lituania a ajuns cea mai avansată la nivelul AIC. Oarecum discret, ea a urcat la nivelul de 90% din media UE, adică a prins din urmă (surprinzător) Spania. Polonia, Slovenia şi Slovacia au depăşit Grecia, confruntată ( nota bene !) cu problemele bugetare binecunoscute.

*

PIB/locuitor faţă de AIC

Consumul individual efectiv (abreviat AIC în limba engleză), reflectă mai fidel bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă se bazează pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.

În schimb, AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai bine nivelul de trai.

Diferenţele rezultă din aceea că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă substanțial de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a țărilor după nivelul de trai, ce ar rezulta din compararea clasicului PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.6.2019

Un raspuns

  1. impartial
    23.6.2019, 5:07 am

    De subliniat ca intre 2015 si 2018 la indicatorul AIC/locuitor cresterea a fost de 11 procente din media UE iar la PIB/ locuitor (PPS) a fost de 7 procente , cele mai mari din UE. Intrebare : A fost gresita politica economica din aceasta perioada ?

Lăsați un comentariu


Stiri

Majorarea pensiilor cu 40% – CCR amână dezbaterile până în ianuarie

Vladimir Ionescu

CCR a amânat pentru 13 ianuarie 2021 sesizarea prin care Guvernul contesta majorarea pensiilor cu 40% și creșterea salariilor profesorilor până la nivelul prevăzut în… Mai mult

Stiri

Ministerul Mediului: Finanțare pentru instalarea a circa 500 stații de încărcare a mașinilor electrice

Adrian N Ionescu

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a pus în dezbatere publică, până la 30 noiembrie, programul prin care ar urma să se dezvolte infrastructura de… Mai mult

Stiri

INACO: Aproape 7000 de elevi din Sectorul 3 au beneficiat de webinarii de educație cu privire la meseriile viitorului

Vladimir Ionescu

6892 de elevi din școlile Sectorului 3 București au participat la cele 20 de sesiuni online de instruire cu privire la meseriile viitorului, susținute de… Mai mult

Stiri

Jumătate dintre IMM-urile din România mai au bani doar pentru maxim două luni – barometru Sierra Quadrant & Frames

Adrian N Ionescu

Șase din zece IMM-uri din România (58%) mai au fonduri disponibile numai pentru 1 – 2 luni, iar 22% dintre antreprenori apreciază că banii din… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Vânzarea terenurilor agricole: Noile reguli, mai restrictive, nu se vor aplica și tranzacțiilor demarate până în octombrie 2020

AVOCATNET

Pentru a evita un blocaj în ceea ce privește finalizarea tranzacțiilor terenurilor agricole, Guvernul a stabilit aseară, prin intermediul unui proiect de ordonanță adoptat în… Mai mult

Stiri

România a plătit un avans de 12 milioane de euro pentru vaccinurile anti-Covid

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, a anunțat miercuri, pe Facebook, semnarea unei plăți de 12 milioane de euro pentru vaccinurile anti-Covid-19 achiziționate de Comisia Europeană… Mai mult

Stiri

Constantin Damov, Coaliția pentru Economie Circulară: Reciclatorii recurg la importuri, ridicând astfel țintele de reciclare din alte state europene

Vladimir Ionescu

România are capacități însemnate de reciclare, însă companiile care activează în acest domeniu sunt nevoite să importe PET-uri, ridicând astfel țintele de reciclare ale statelor… Mai mult