Doar matematică: Efectele reducerii TVA la alimente. Atenție la corelații

Măsura de reducere a TVA la produsele alimentare de la 24% la 9%, anunțată de guvern pentru data de 1 iunie 2014, va avea un impact bugetar mai mare decât alternativa de diminuare generală a TVA de la 24% la 20%.

Totodată, matematic, se poate ajunge la un efect asupra indicelui prețurilor de consum cu 30% mai pronunțat dacă prețurile vor fi reduse în beneficiul consumatorului.

Calculele pe variante

Dacă se face un calcul în ipoteza transmiterii integrale a reducerii TVA spre ieftinirea produselor și serviciilor vizate, în cele două variante luate în calcul de Guvern, rezultă că influența indusă aspura indicelui prețurilor de consum, așa cum apare el în structura statistică actuală, ar fi de 3,6% în varianta adoptată și de 2,8% în cea care a nu a primit girul Executivului.

Contrar aparențelor, diminuare de la 24% la 9% a TVA ar putea duce, în cel mai bun caz, la o ieftinire cu circa 12% a produselor alimentare. Asta deoarece nu se face diferența între 24% și 9% ci se va raporta noul preț la raft de 109% din prețul fără TVA la cel de 124% din prețul fără TVA.

După care, această diminuare maximă de preț se va aplica la circa 30% din coșul de consum ( ponderea alimentelor este de 37.48% dar trebuie scoase din calcul produsele de panificație deja beneficiare ale cotei reduse și băuturile alcoolice, la care nu se va aplica cota redusă, în total cam șapte procente și jumătate).

De aici apare acel 3,6% scădere generală a costului coșului de consum, echivalentă, din motive matematice, cu o creștere de 3,7% a puterii de cumpărare.

Similar, în varianta reducerii generale a TVA, reducerea maximă a tuturor prețurilor vizate ar fi fost de la 124% din prețul fără TVA la 120% din prețul fără TVA, adică de 3,2%. Mult mai mică dar s-ar fi aplicat cam la 87% din coșul de consum (am eliminat din nou produsele de panificație cu cotă redusă, dar și medicamentele, publicațiile, spectacolele și cazarea în unități hoteliere, dar am păstrat băuturile alcoolice). A rezultat un efect maxim de diminuare a IPC de 2,8%, adică o creștere de 2,9% a puterii de cumpărare în ansamblu.

Argumente pro și contra

Acestea fiind precizate, trebuie subliniat că transmiterea măsurilor de acest tip în prețuri nu se face nici instant și nici integral. Ea depinde de stocuri, cerere și condițiile din piață, astfel încât nu se pot prevedea cu exactitate efectele favorabile asupra buzunarelor consumatorilor.

O estimare rezonabilă ar fi diminuarea IPC cu 2% -2,5% în decurs de două-trei luni, ceea ce ar face ca predicția de 2,1% avansată de BNR pentru inflația la finalul acestui an să treacă practic la nivelul zero.

Desigur, efectele resimțite de fiecare cetățean în privința acestei stabilități de facto a prețurilor per total vor diferi în funcție de ponderea pe care o ocupă alimentele în coșul de consum personalizat și nu cel obținut ca o medie la nivel național.

Din acest punct de vedere, măsura favorizează salariații cu venituri mai reduse, care plăteau mai mult pentru alimente decât media populației, și pensionarii, care au mai puțină nevoie de produse nealimentare ( medicamentele deja beneficiau de cota redusă).

Alinierea la practica majorității țărilor europene de a taxa mai puțin alimentele era inevitabil a fi făcută la un moment dat, dar adevărata miză din perspectivă bugetară constă în a vedea cum va evolua colectarea TVA la alimente, în condițiile în care cota redusă a crescut puternic costurile de oportunitate pentru evaziunea fiscală, destul de răspândită și greu de controlat în acest domeniu.

Oricum, chiar dacă se va constata o creștere semnificativă a gradului de colectarea TVA la produsele alimentare, nu se va putea acoperi la buget minusul produs de cota redusă aplicată în sine. Pentru asta, tot strict matematic, ar fi trebuit să colectăm integral 9% în loc de 24% la o evaziune fiscală deja consemnată în prezent de 73%, ceea ce nu este cazul.

Cert este că suma colectată oficial drept TVA anul trecut a fost de circa 51 miliarde lei. De aceea efectul diminuării taxării de la 24% la 9% pe circa 30% din coșul de consum duce la o abordare simplistă, prin regula de trei simplă, la un gol bugetar anual mai spre șase decât spre cele cinci miliarde lei invocate. În aceste condiții, dată fiind greu de crezut o creștere semnificativă a consumului, devine critică îmbunătățirea colectării.

Altiminteri, aici intervine și punctul nevralgic al sustenabilității măsurii în timp. Cele cinci miliarde de lei excedent bugetar invocate drept excedent bugetar pe primele trei luni sună convingător acum, dar nu reprezintă o garanție pentru lunile și anii care vin. Când, exact ca și în cazul indexării pensiilor, măsura nu va putea fi reversată.

Atenție la corelații

Apropo de corelații, de exemplu, e neclar de ce s-au mai majorat pensiile cu cinci procente dacă prețurile vor rămâne pe loc în 2015 și cum rămâne cu modalitatea de indexare. Se vor ajusta și pensiile de la 1 iunie, se va face reglarea creșterii valorii punctului de pensie la începutul anului viitor sau vor rămâne majorate, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat cu TVA-ul ?

Cu presiunea asupra deficitului bugetului asigurărilor de stat și necesitatea unor transferuri de echilibrare de la bugetul de stat din taxe majorate artificial cum rămâne ?

Dar cu presiunea asupra costurilor salariale și cu dezamorsarea cererilor de creștere a veniturilor angajaților (pe sistemul ”lasă, dom’le, că s-a micșorat TVA-ul”) ?
Or, cerc vicios, dacă salariile nu cresc, pensiile de unde să crească, din alte taxe ?