Plenul Senatului a adoptat, miercuri, propunerea legislativă privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), sub presiunea termenului de adoptare tacită care era 18 aprilie.
Din megaproiectul anunțat inițial pare să fi rămas, însă, doar umbra:
Guvernul a fost obligat să țină cont de observațiile Eurostat, întrucât maniera de constituire a Fondului prin acționariat la companiile de stat părea să fie și un truc pentru a ascunde o parte a deficitului bugetar.
Astfel că proiectul iniţial a suferit o serie de amendamente, propuse de Guvern, ca urmare a observațiilor Eurostat potrivit cărora anumite prevederi din proiectul de lege ar afecta clasificarea Fondului în afara sectorului administrației publice, cu consecințe asupra deficitului.
Din cele 9 miliarde de lei cât se prevedea inițial drept capital social, au mai rămas doar 1,85.
Numărul companiilor la care fondul va deține acțiuni este de aproape patru ori mai mic.
Cea mai mare modificare, care rezidă în noutățile prevăzute de actul normativ, se referă însă la statutul său:
el pare să fie mai degrabă un Fond de Dezvoltare decât unul de investiții. Ca să fie Fond de Investiții ar trebui să fie mult mai bine și mai cert capitalizat și chiar să facă plasamente și investiții cu valoare adăugată.
În plus, la acest capital social ies din discuție marile proiecte: fondul ar deveni asemănător cu PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală – un LINK-AICI), administrat pur politic și focusat pe investiții de mică anvergură. Cu o deosebire: PNDL are un buget cu mult mai mare.
Propunerea legislativă urmează să mai fie ”îmbunătăţită” şi în Camera Deputaţilor, care este forul decizional.
Împotriva propunerii legislative s-au pronunţat senatori PNL, USR şi PMP care au reproşat timpul insuficient pentru a analiza şi dezbate amendamentele depuse.
Amendamente aprobate
- Portofoliul FSDI va fi format din pachete minoritare sau majoritare deținute de stat la 23 de societăți și nu la 89, câte erau incluse în proiectul inițial.
- Fondul nu va putea beneficia de garanții guvernamentale sau de orice altă formă de sprijin din partea statului.
- Capitalul social al FSDI va fi de 1,85 miliarde de lei (aport în natură de participații) și nu de 9 miliarde lei, cât era în proiectul inițial.
- Guvernul ar urma să aprobe strategia investițională a FSDI, iar Ministerul Finanţelor va stabili indicatorii de performanță şi va evalua respectarea lor .
- Everntualele vânzări de acțiuni și de active se vor face în condiții de piață, de transparență și competitivitate, dar tot prin excepţie de la OUG 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale.
- Companiile din portofoliu își vor putea stabili în mod independent strategiile comerciale și comportamentul pe piață.
- FSDI nu va stabili sau influența, direct sau indirect, strategiile comerciale și comportamentul pe piață al companiilor din portofoliu și nici activitatea lor curentă.
- Proiectul actual interzice schimburilor de informații sensibile din punct de vedere comercial între companii, ca şi vreo acţiune a FSDI în acest sens.
- FSDI va prezenta rapoarte de activitate Ministerului Finanțelor și nu Parlamentului cum prevedea proiectul inițial
- Primii membri ai Consiliului de Supraveghere (CS) vor fi numiți temporar, pentru maxim 18 luni, de Ministerul Finanțelor, iar aceștia vor stabili componenţa Directoratului.
- Selecția membrilor va respecta criteriile OUG 109/2011 şi aceştia nu vor fi numiți prin hotărâre a celor două Camere ale Parlamentului.
- Membrii CS nu pot fi membri ai Directoratului, iar mandatul lor va fi de patru ani, nu șase cum prevedea proiectul inițial.
- Managerii FSDI vor fi remunerați în baza unor indicatori de performanță stabiliți prin mandat.
- Managerii Fondului vor fi selectați în baza OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă, cu mandat de 4 ani.
Printre modificările cerute Parlamentului de către Guvern, sub presiunea Eurostat, se mai numără:
- Înfiinţarea FSDI ca societate cu activitate de intermediere financiară, cu respectarea metodologiei UE, ca să fie clasificat ca o companie în afara sectorului administrației publice.
- Companiile de stat incluse în portofoliu trebuie să nu înregistreze pierderi și să nu fie deja clasificate în sectorul administrației publice.
- Eliminarea prevederii ca Adunarea generală a FSDI să decidă cu privire la emiterea de obligațiuni sau a orice alte împrumuturi, decizia urmând să rămână la nivelul Consiliului de Supraveghere.
- Guvernul a mai semnalat că, prin înstrăinarea în condiții nerestrictive a acțiunilor companiilor de către Fond, există riscul ca statul să piardă rolul de acționar majoritar la unele companii de stat, fapt remarcat şi de ministrul Finanțelor Publice, care a confirmat că FSDI va decide, fără aprobarea autorităților, vânzarea chiar și a unor pachete majoritare la companiiile de stat.
Eurostat va fi notificat cu privire la noua formă a proiectului de lege, pentru un aviz ex-ante.
Companiile propuse de guvern pentru portofoliul FSDI sunt:
- Antibiotice SA
- Chimcomplex
- CN Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune
- CN Administrația Porturilor Dunării Maritime,
- CN Aeroporturi București
- CN Administrația Porturilor Maritime
- Conpet
- Cuprumin,
- Delgaz Grid SA,
- Electrica,
- E.ON Energie România,
- Hidroelectrica
- Loteria Română,
- IAR Braşov,
- Imprimeria Națională
- Nuclearelectrica,
- Oil Terminal
- OMV Petrom,
- Romgaz,
- Telekom România,
- SN Apele Române,
- Unifarm.
