Din culisele deficitului de 2,88: Problemele, improvizațiile și abrogarea juridică a răspunderii

Deficitul bugetului general consolidat s-a încadrat în 2018 în limita de 3% din PIB, însă deficitul la care se uită Comisia Europeană, calculat pe metodologia ESA, ar putea depăși acest prag, având în vedere că metodologia europeană nu ia în calcul o serie de ”artificii bugetare” ce pot fi realizate pe metodologia cash.

Metodologia ESA ignoră, spre exemplu, așa-numitele venituri one-off, excepții care s-au produs într-un an, dar care nu pot fi replicate în anii ce urmează.

Similar, pe partea de cheltuieli, arieratele, datoriile neachitate, nu figurează în calculul deficitului cash, dar apar în calcului deficitului ESA.

Comisia Europeană ia în considerare, atunci când decide declanșarea mecanismului de deficit excesiv împotriva unui stat membru, calculele conform metodologiei ESA. Or acestea vor veni abia peste 2-3 luni. 

Oricum, pentru situația că datele sunt incorecte, guvernul – prin premierul Dăncilă și ministrul de Finanțe Teodorovici, și-au luat măsuri de precauție: 

Prin Ordonanta 114 din decembrie, au abrogat și articolele din Legea răspunderii fiscal-bugetare care pedepsesc folosirea de date false. 

(Citiți și: ”Au suspendat și Legea Responsabilității Fiscal Bugetare”)

Problemele și improvizațiile de la Venituri

1, Cât din fondurile europene contabilizate în ultimele 2 săptămâni din 2018 vor fi socotite eligibile? și cât din ele vor fi trecute și în ESA? 

Poate cea mai mare surpriză din execuția aferentă lunii decembrie sunt cele aproape 4 miliarde de lei încasate sub formă de ”alte sume primite de la UE pentru programele operaționale finanțate în cadrul obiectivului convergenței”. În noiembrie, la acest capitol figurau venituri de doar 7,7 milioane de lei.

Aceste sume sunt aferente unor proiecte finanțate din fonduri publice, dar pentru care s-a cerut ulterior decontarea din fonduri europene.

Guvernul a trimis spre aprobare Comisiei Europene, în luna decembrie 2018, proiecte în valoare de aproximativ 629 milioane euro, iar din această sumă, 571 milioane de euro reprezintă cheltuieli pentru proiecte care au ajuns la Bruxelles în ultimele două săptămâni ale anului 2018, a explicat recent comisarului pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu.

Cele patru miliarde venituri suplimentare din fonduri europene au apărut în buget la cea de-a doua rectificare bugetară din 2018, însă o mare parte a acestora nu vor fi luate în considerare pe metodologia ESA, după cum se arăta atunci în analiza Consiliului Fiscal.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Puneți-vă centurile: Despre datele false de la Finanțe”)

”De precizat că înregistrarea acestor venituri în execuția ESA 2010 va fi făcută în funcție de anul în care proiectul pentru care se solicită finanțarea din fonduri UE a fost realizat – o estimare preliminară indică faptul că doar 1,4 mld. lei s-ar reflecta ca venituri la nivelul anului 2018 în execuția bugetară ESA 2010”, a precizat instituția.

2, Miliardele stoarse din companiile de stat s-au pus pe cash, dar NU se pun pe ESA

Veniturile nefiscale din 2018 au fost cu 24%, respectiv 5,2 miliarde de lei mai mari decât cele din 2017, principalul factor care a determinat această evoluție fiind dividendele suplimentare cerute companiilor de stat.

Rundele suplimentare de dividende, respectiv cele în plus față de dividendele aferente profitului companiilor în cauză, nu vor fi luate în considerare în calculul deficitului pe metodologie ESA.

3, Mutarea TVA de rambursat din 2018 în 2019: ceea ce înseamnă că în 2019 Bugetul pleacă de la minus 

Veniturile din TVA s-au ridicat la 59,6 miliarde de lei, în creștere cu 11,3% față de 2017, în contextul în care în ultimele două luni ale anului au înregistrat avansuri de circa șase miliarde de lei, peste media lunilor anterioare.

Veniturile din TVA reprezintă încasările nete ale statului, după rambursări.

Rezultatele din noiembrie și decembrie pot indica o scădere a rambursărilor de TVA, având în vedere că rapoartele Ministerului Finanțelor Publice din primele nouă luni ale anului indică o nerealizare cronică la acest capitol bugetar.

Ca un făcut, în ultimele luni a dispărut de pe siteul ministerului de finanțe situația rambursărilor la TVA!

Problemele și improvizațiile de la Cheltuieli

Factura socială a crescut drastic în 2018, dar cheltuielile de asistență socială din decembrie au fost de 7,3 miliarde de lei, cu 14,1% mai mici decât cele din 2017

Cheltuielile mai mici pot indica o amânare a anumitor plăți pentru prima parte a lui 2019.

Deși această amânare a ”salvat” deficitul pe 2018, măsura nu va ajuta în cazul deficitului ESA, aceasta fiind calculat ianuarie la ianuarie.

În consecință, un alt impact negativ ar putea veni la capitolul impozit pe venit, în ianuarie 2019 acesta fiind de 10%, față de 16% în ianuarie 2018.

Tot pe deficitul ESA se vor vedea și eventuale arierate, datorii pe care statul nu le-a plătit, nefigurând la calcului deficitul pe cash, dar fiind incluse în metodologia europeană.