Despre Roșia Montană și Încredere

de Gabriel Biris | 10.9.2013 .

Vedem in aceste zile doua subiecte extrem de “hot”: cel al cainilor vagabonzi, care ar putea sa scoata din calcule un potential prezidentiabil, Primarul Bucurestiului, dar mai ales cel al exploatarii de la Rosia Montana.

Pentru a doua oara intr-un timp destul de scurt romanii ies in strada. Prima oara, in ianuarie 2012 au dus la schimbarea premierului Boc, acum deja au aratat ca Dl Ponta nu isi poate permite chiar orice aroganta. Practic, proiectul are din ce in in ce mai putine sanse sa se realizeze, dupa multi ani de incertitudini si scandaluri.

De ce insa s-a ajuns aici? In opinia mea, din lipsa INCREDERII in institutiile noastre.

Sunt doua tipuri de surse ale neincrederii: (i) motivele nefinanciare, cele care tin de riscurile ecologice, distrugerea unor situri arheologice (situri care insa au fost create tot pentru extragerea aurului…) si (ii) motivele financiare, care tin de beneficiile pe care aceasta exploatare le-ar aduce romanilor (nu numai locuitorilor din zona).

In legatura cu prima sursa a neincrederii, nu am competenta sa ma pronunt. Pur si simplu nu cunosc si nici nu am timp sa studiez implicatiile, sau daca tehnologia propusa de RMGC este cea mai potrivita si daca RMCG isi asuma toate costurile de implementare “by the book” a tehnologiei. Am cautat insa acolo unde, in opinia mea, este sursa cea mai credibila de informatii stiintifice (Academia Romana) si am gasit un raport destul de clar : Raportul – AICI.

Deloc favorabil! Sunt identificate si explicate riscurile, intr-un fel destul de accesibil oricui interesat sa cunoasca subiectul, inclusiv guvernantilor.

Eu sunt avocat de business, nu numai fiscalist. In orice tranzactie avem riscuri iar rolul nostru e sa le identificam (pe cele legale), si sa le acoperim prin prevederile contractuale (inclusiv riscuri identificate de alti auditori: tehnici, financiari, etc). Detaliem in contract care sunt obligatiile partilor pentru a minimiza riscurile si care este conduita si raspunderea fiecarei parti in cazul in care riscul se materializeaza. Stabilim deasemenea si care trebuie sa fie conduita partilor in cazul in care riscul se materializeaza dar si care sunt GARANTIILE pe care fiecare parte trebuie sa le aduca pentru a garanta ca, odata riscul materializat, obligatia este indeplinita.

Avem noi incredere ca cei care au negociat si semnat initial concesiunea au luat in considerare riscurile si le-au acoperit in mod corespunzator contractual? Evident, nu! Pentru ca nici o autoritate publica implicata si nici RMCG nu s-au sinchisit sa dezbata serios aceste probleme.

Mai mult, contractul fiind secret (nu cumva l-or fi pierdut si pe acesta – asemenea contractului cu Bechtel?) nu putem face nici macar o analiza proprie a situatiei, situatie de interes national, nu numai local… De ce oare atata incrancenare in a nu asigura transparenta procesului? Lipsa de transparenta si incapatanarea unor ONG-uri (care oare cum s-or fi finantat?) au scos, pe buna dreptate, oamenii in strada. Guvernantii, s-au comportat – din pacate, ca niste smecheri care si-au luat spaga si trebuie sa livreze, indiferent de costurile pe termen lung pentru tara… Îmi aduc aminte de o discutie cu un prieten libanez naturalizat (din anii ’80) in Romania. Anul trecut discutam polititica si omul mi-a zis: “Stii cum vad eu politicianul roman? Daca are nevoie de un surub din turnul Eiffel, stie ca in surubul ala sta constructia, el tot il ia si e fericit. Restul nu mai conteaza, dupa el poate sa vina potopul.”

Cea de a doua sursa a neincerderii sunt problemele financiare, si ele insuficient explicate. RMCG a investit serios in a ne spune cat de mult o sa castige Romania, direct (redevente, locuri de munca, impozite) si indirect (subcontractori). Cifre mari, miliarde. Interesant, foarte interesant, mai ales ca stim cu totii ca zona este una saraca, cu somaj foarte mare, chiar daca are potential turistic fabulos. By the way, acum 3 ani am fost de Paste in zona si am crezut ca inebunesc de nervi: cazare proasta, mancare si mai proasta, trasee turistice cvasiinexistente. Daca nu era asa departe de Bucuresti si nu eram cu copii mici, faceam cale intoarsa din prima zi.

Revenind – in mod evident avem nevoie de investitii, de locuri de munca, dar cred ca fiind vorba de resurse ale subsolului, neregenerabile, trebuie sa privim mai atent si la subiectul impartirii profitului din exploatare… Alt subiect care nu a fost deloc discutat, ceea ce este inca o imensa sursa a neincrederii.

Tot tinand cont de acest lucru, se mai pune o problema: ce alte metale mai sunt in muntii din Rosia Montana? Vor putea fi acele metale extrase impreuna cu aurul si argintul sau recuperarea lor nu va mai fi posibila?

Daca nu va fi posibila, cat valoreaza? Nu cumva tara pierde mai mult? Nu cumva ar trebui sa asteptam dezvoltarea unor tehnologii (sau poate ca ele exista?) care sa permita exploatarea cat mai completa a resurselor (daca tot mutam muntii)?

Daca da, care sunt redeventele? Plateste RMCG redevente si pe aceste materiale sau numai pe aur si argint?

Prea multe intrebari neraspunse! Acum probabil ca proiectul va fi abandonat. Premierul deja face pasi inapoi, actiunile RMCG se prabusesc (probabil unii au castigat masiv, cine oare?), unii sunt fericiti (“hipsterii”) , altii dezamagiti (oamenii din zona care sperau la locuri de munca bine platite pentru ei si copiii lor). Politicienii vor fi si ei fericiti (circ gratis), televiziunile fac rating, etc, etc.

Eu sunt inca nedumerit, o fi bine, o fi rau? Inclin sa cred ca nu e rau, dar stiu si ca nu e foarte bine…

***
(Gabriel Biriș este avocat specializat în legislație fiscală, membru al Partidului Forța Civică)

 

Publicat la data de 10.9.2013 .

5 comentarii

  1. iodo
    10.9.2013, 4:38 pm

    nici macar la ce se aplica redeventa nu este explicat. nu e acelasi lucru daca este din valoarea aurului pur, transformat in lingou sau din valoarea minereului inainte de prelucrare, mult mai ieftin.

  2. Marius
    12.9.2013, 1:18 pm

    Domnule Biris,

    Ati canditat pentru Parlament. Daca azi ati fi acolo, ati vota pentru acest proiect de lege sau impotriva? M-ar interesa si argumentele dvs. pentru votul respectiv.

    Cele bune

  3. iooo
    12.9.2013, 5:44 pm

    Romania este o tara cu resurse limitate sa nu uitam ca noi extragem diferite resurse de sute de ani nu suntem africani sau sud americani, ori in sensul asta oricat am dori sa avem locuri de munca nu putem sa sacrificam decisiv generatia viitoare exploatand ce a mai ramas in subsolul Romaniei acum cand totusi preturile sunt decente, ce ne vom face peste 50 de ani? vom importa totul la preturi uriase? din acest punct de vedere o redeventa de 50% pe toate resursele subsolului mi se pare decenta, daca nu gasim firme care sa accepte acest lucru nu-i nimik raman generatiilor viitoare, nevoia de resurse naturale a omenirii va creste in nici un caz nu va scadea.
    Insa din alt punct de vedere nu pot sa nu accept superioritatea sistemului american unde resursele subsolului sunt proprietatea detinatorului terenului, daca oamenii din anumite regiuni detin acele terenuri mi se pare normal ca acele resurse sa fie ale lor sa poata negocia in nume propriu si sa profite doar ei de pe urma lor, adica extragem aur la Rm sau gaz de sist la Vaslui dar populatia saraca de acolo nu se alege decat cu niste salarii de mizerie iar eventualele beneficii se transforma in pasaje fantanele bordurele prin Bucuresti, e normal asa ceva?
    Deci avem de fapt 2 probleme majore de rezolvat inainte de a incepe discutia cu orice investitor dornic sa extraga orice tip de resursa de pe teritoriul tarii noastre, intai trebuie sa ne stabilim prioritatile sa facem referendum si sa intrebam populatia cu privire la cele 2 probleme fundamentale, abia apoi sa acordam contractele, insa au trecut 23 de ani de asa-zisa democratie iar aceste probleme nu au fost puse in dezbatere.

  4. iooo
    12.9.2013, 5:44 pm

    Romania este o tara cu resurse limitate sa nu uitam ca noi extragem diferite resurse de sute de ani nu suntem africani sau sud americani, ori in sensul asta oricat am dori sa avem locuri de munca nu putem sa sacrificam decisiv generatia viitoare exploatand ce a mai ramas in subsolul Romaniei acum cand totusi preturile sunt decente, ce ne vom face peste 50 de ani? vom importa totul la preturi uriase? din acest punct de vedere o redeventa de 50% pe toate resursele subsolului mi se pare decenta, daca nu gasim firme care sa accepte acest lucru nu-i nimik raman generatiilor viitoare, nevoia de resurse naturale a omenirii va creste in nici un caz nu va scadea.
    Insa din alt punct de vedere nu pot sa nu accept superioritatea sistemului american unde resursele subsolului sunt proprietatea detinatorului terenului, daca oamenii din anumite regiuni detin acele terenuri mi se pare normal ca acele resurse sa fie ale lor sa poata negocia in nume propriu si sa profite doar ei de pe urma lor, adica extragem aur la Rm sau gaz de sist la Vaslui dar populatia saraca de acolo nu se alege decat cu niste salarii de mizerie iar eventualele beneficii se transforma in pasaje fantanele bordurele prin Bucuresti, e normal asa ceva?
    Deci avem de fapt 2 probleme majore de rezolvat inainte de a incepe discutia cu orice investitor dornic sa extraga orice tip de resursa de pe teritoriul tarii noastre, intai trebuie sa ne stabilim prioritatile sa facem referendum si sa intrebam populatia cu privire la cele 2 probleme fundamentale, abia apoi sa acordam contractele, insa au trecut 23 de ani de asa-zisa democratie iar aceste probleme nu au fost supuse dezbaterii.

  5. andrei
    14.9.2013, 9:16 am

    Salut Gabriel expunerea ta de motive este cat se poate de corecta de aceea varianta corecta ar fi o renegociere a contractului care de aceasta data sa fie public ca nu vad nimic secret aici si tragerea la raspundere penala a celor care au profitat de pe urma acestui contract stim noi sub ce forma.asta daca suntem normali nu aberanti si nesimtiti ca de obicei si daca punem in prima mie de prioritati Romania si pe romani si bunastarea lor

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biris

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Gabriela Drăgan

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română