Chestiunea

Harta deprecierii creșterii economice: Județele cele mai bogate se întrec cu cele mai sărace. Industria nu compensează reducerea consumului

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui… Mai mult

06.01.2019

Evenimentul

Mihaela Triculescu – noul șef ANAF. Respinsă de trei ori la concursurile pentru posturi în ANAF

Premierul Viorica Dăncilă a semnat joi Decizia de numire a Mihaelei Triculescu în funcția de președinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu rang… Mai mult

03.01.2019

Analiză

România și energia: Poziţia în context european

Consumul final de energie al industriei româneşti a scăzut în intervalul 1990 – 2016 cu circa 75%, faţă de numai 25% la nivelul UE, potrivit… Mai mult

02.01.2019

Analiză

Încadrarea deficitului în 3% ar fi miraculoasă: Deficitul la 11 luni – 2,74% din PIB estimat

După 11 luni din 2018, deficitul bugetar public comunicat oficial a urcat la 2,74% din PIB estimat, valoare cu 130% mai mare faţă de acelaşi… Mai mult

30.12.2018

Cronicile

Deficitul contului curent pe 2018 va depăşi cota critică de 4% din PIB

de Marin Pana , 14.12.2018

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele zece luni din anul curent un deficit de aproape 8 miliarde de euro, cu circa 52% mai mare faţă de cel consemnat în aceeaşi perioadă a anului anterior. De reţinut, suma este deja de 3,9% din PIB recent estimat oficial în prognoza de toamnă la 204,21 miliarde euro ( 949,6 miliarde lei la un curs mediu de 4,65 lei/euro).

Estimarea de deficit de cont curent a fost ajustată recent de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) de la 3,1% din PIB la doar 3,5% din PIB, dar minusul de aproape două miliarde de euro din schimburile de bunuri pe octombrie a dat deja peste cap şi prognoza oficială revizuită.  Valoarea de atenţie pe tabloul de bord pentru urmărirea dezechilibrelor macroeconomice ale ţărilor membre UE, ca medie pe ultimii trei ani, este de 4% din PIB. Ea va fi, foarte probabil, depăşită în 2018.

Cea mai slabă evoluţie s-a înregistrat pe segmentul combinat de bunuri şi servicii, unde creşterea soldului negativ a fost de 86% (de la circa 2,6 miliarde euro la peste 4,8 miliarde euro). În timp ce schimburile de mărfuri cu exteriorul s-au soldat cu un rezultat mai slab cu ceva mai mult de două milliarde de euro (de la -9,53 miliarde euro la -11,57 miliarde euro), soldul tradiţional pozitiv pe segmentul de servicii a scăzut cu aproape trei procente, de la +6,92 miliarde euro la +6,72 miliarde euro.

Ritmul de creştere a plăţilor în contul bunurilor livrate în ţară (+11,3%) a fost mai mare faţă de sumele intrate în contul expedierilor efectuate (+9,3%). Totodată, s-a diminuat şi capacitatea de a acoperi o parte semnificativă din minusul rezultat în schimbul de mărfuri pe baza soldului pozitiv al serviciilor, de la circa 73% la doar 58%.

Rezultatul a fost ceva mai slab şi pe segmentul de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (2.206 milioane euro faţă de 2.275 milioane euro) iar soldul pozitiv din activitatea de transport a scăzut cu peste trei procente, de la +3.194 milioane euro la +3.092 milioane euro). Alte servicii au perfomat mai bine şi au consemnat un aport suplimentar de aproape 2,5 miliarde euro.

Totodată, a continuat deteriorarea soldului pe partea de turism-călătorii, unde încasările au crescut modic (cu ceva mai mult de patru procente) dar cheltuielile, alimentate de creşterea veniturilor populaţiei, au avansat cu aproape 20%. Astfel, s-a consemnat înrăutăţirea substanţială a soldului sectorial (+63%, de la -649 milioane euro până la -1.059 milioane euro).

Deficitul înregistrat la începutul anului de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) a crescut cu 170 milioane euro (3,6% în plus faţă de aceeaşi perioadă din 2017).

Din păcate, pe partea de venituri secundare, unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv a scăzut cu 317 milioane euro. Dacă sumele trimise în ţară au evoluat în scădere (de la 3.605 milioane euro la 3.344 milioane euro), cele ieşite din ţară au crescut uşor (de la 1.574 milioane euro la 1.630 milioane euro).

Investiţiile străine

Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a situat uşor sub nivelul de la finele anului trecut (2.425 milioane euro la 30.10.2018 faţă 2.468 milioane euro la 31.12.2017). Serviciul datoriei externe aferent acestora a fost de aproximativ 1,3 miliarde de euro.

Investițiile directe ale nerezidenților au fost în intervalul ianuarie-octombrie din acest an cu circa zece procente mai mari faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (4.561 milioane euro faţă de 4.156 milioane euro). Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) s-au cifrat la 3.589 milioane euro iar creditele intragrup au înregistrat valoarea de 972 milioane euro, în creştere puternică ( circa 600 milioane euro) faţă de luna precedentă.

Datoria externă totală a crescut după primele zece luni ale lui 2018 cu 1.492 milioane euro (sau +1,5%) faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2017 şi a ajuns la circa 98.853 milioane euro. De reţinut, însă, în timp ce datoria pe termen mediu şi lung s-a redus cu 0,3%, datoria pe termen scurt a crescut cu aproape 6% şi a depăşit pragul de 30 miliarde euro. De la începutul anului, plățile aferente datoriei externe au depăşit 50 miliarde euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 20,6%, în scădere faţă de luna anterioară şi sub nivelul de 25% consemnat în anul 2017 (valoare, la rândul ei, mai mica decât cea de 30% de la finele lui 2016). Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a urcat uşor la 4,8 luni, dar a rămas sub nivelul din 2017 (5,4 luni) şi sub recomandarea teoretică de 6 luni.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) cu rezervele valutare la BNR, a crescut uşor faţă de luna anterioară dar a rămas mult sub nivelurile consemnate în anii trecuţi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.12.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul Grindeanu, la propunerea lui Florin Iordache, a adoptat legea recursului compensatoriu- document prezentat de Dacian Cioloș

Razvan Diaconu

Fostul premier Dacian Cioloș a postat miercuri, pe Facebook, un mesaj în care spune că Guvernul condus de Sorin Grindeanu este cel care „a adoptat… Mai mult

Stiri

Premierul Theresa May câștigă votul de încredere al Camerei Comunelor. Opoziția pune condiții ca să discute posibile soluții pentru un acord Brexit

Victor Bratu

Opoziția parlamentară nu a reușit miercuri să adune suficiente voturi pentru a determina plecarea Theresey May din fruntea guvernului britanic. Votul a fost unul destul… Mai mult

Stiri

Prima reacție a unei bănci românești la ”taxa pe lăcomie”. BT: Este o naționalizare a profiturilor, va crea dezechilibre grave în toată economia

Alexandra Pele

Taxa pe lăcomie reprezintă o naționalizare a profiturilor se arată în prima reacție oficială a Băncii Transilvania, care în urma turbulențelor generate de Ordonanța Teodorovici… Mai mult

Stiri

Recursul compensatoriu / Premierul așteaptă de la Ministrul Justiției o evaluare a situației și măsuri

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Tuderel Toader, este așteptat luni, 21 ianuarie, să-i prezinte premierului Viorica Dăncilă o evaluare a impactului Legii recursului compensatoriu, precum și eventualele propuneri… Mai mult

Europa

Statul paralel francez: Fostul ministru de interne Claude Gueant, condamnat la un an de închisoare pentru deturnare de fonduri publice

Vladimir Ionescu

Fostul ministru francez de Interne Claude Guéant, considerat mâna dreaptă a președintelui Nicolas Sarkozy, a fost condamnat definitiv la un an de închisoare într-un dosar… Mai mult

Stiri

CCR – decizie: Protocoalele dintre SRI și Parchetul General sunt neconstituționale. Ce probe ar putea fi anulate

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea referitoare la protocoalele încheiate de SRI și Ministerul Public. Decizia ar… Mai mult

Stiri

Motivare CCR: Semnalizarea radarelor ar crește agresivitatea pe șosele

Vladimir Ionescu

Presemnalizarea radarelor afectează protejarea dreptului la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, precizează CCR în motivarea deciziei privind Legea pentru modificarea ordonanţei de urgenţă… Mai mult