Deficitul contului curent pe 2018 va depăşi cota critică de 4% din PIB - CursDeGuvernare.ro
sâmbătă

23 octombrie, 2021

Deficitul contului curent pe 2018 va depăşi cota critică de 4% din PIB

14 decembrie, 2018

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele zece luni din anul curent un deficit de aproape 8 miliarde de euro, cu circa 52% mai mare faţă de cel consemnat în aceeaşi perioadă a anului anterior. De reţinut, suma este deja de 3,9% din PIB recent estimat oficial în prognoza de toamnă la 204,21 miliarde euro ( 949,6 miliarde lei la un curs mediu de 4,65 lei/euro).

Estimarea de deficit de cont curent a fost ajustată recent de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) de la 3,1% din PIB la doar 3,5% din PIB, dar minusul de aproape două miliarde de euro din schimburile de bunuri pe octombrie a dat deja peste cap şi prognoza oficială revizuită.  Valoarea de atenţie pe tabloul de bord pentru urmărirea dezechilibrelor macroeconomice ale ţărilor membre UE, ca medie pe ultimii trei ani, este de 4% din PIB. Ea va fi, foarte probabil, depăşită în 2018.

Cea mai slabă evoluţie s-a înregistrat pe segmentul combinat de bunuri şi servicii, unde creşterea soldului negativ a fost de 86% (de la circa 2,6 miliarde euro la peste 4,8 miliarde euro). În timp ce schimburile de mărfuri cu exteriorul s-au soldat cu un rezultat mai slab cu ceva mai mult de două milliarde de euro (de la -9,53 miliarde euro la -11,57 miliarde euro), soldul tradiţional pozitiv pe segmentul de servicii a scăzut cu aproape trei procente, de la +6,92 miliarde euro la +6,72 miliarde euro.


Ritmul de creştere a plăţilor în contul bunurilor livrate în ţară (+11,3%) a fost mai mare faţă de sumele intrate în contul expedierilor efectuate (+9,3%). Totodată, s-a diminuat şi capacitatea de a acoperi o parte semnificativă din minusul rezultat în schimbul de mărfuri pe baza soldului pozitiv al serviciilor, de la circa 73% la doar 58%.

Rezultatul a fost ceva mai slab şi pe segmentul de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (2.206 milioane euro faţă de 2.275 milioane euro) iar soldul pozitiv din activitatea de transport a scăzut cu peste trei procente, de la +3.194 milioane euro la +3.092 milioane euro). Alte servicii au perfomat mai bine şi au consemnat un aport suplimentar de aproape 2,5 miliarde euro.

Totodată, a continuat deteriorarea soldului pe partea de turism-călătorii, unde încasările au crescut modic (cu ceva mai mult de patru procente) dar cheltuielile, alimentate de creşterea veniturilor populaţiei, au avansat cu aproape 20%. Astfel, s-a consemnat înrăutăţirea substanţială a soldului sectorial (+63%, de la -649 milioane euro până la -1.059 milioane euro).

Deficitul înregistrat la începutul anului de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) a crescut cu 170 milioane euro (3,6% în plus faţă de aceeaşi perioadă din 2017).


Din păcate, pe partea de venituri secundare, unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv a scăzut cu 317 milioane euro. Dacă sumele trimise în ţară au evoluat în scădere (de la 3.605 milioane euro la 3.344 milioane euro), cele ieşite din ţară au crescut uşor (de la 1.574 milioane euro la 1.630 milioane euro).

Investiţiile străine

Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a situat uşor sub nivelul de la finele anului trecut (2.425 milioane euro la 30.10.2018 faţă 2.468 milioane euro la 31.12.2017). Serviciul datoriei externe aferent acestora a fost de aproximativ 1,3 miliarde de euro.

Investițiile directe ale nerezidenților au fost în intervalul ianuarie-octombrie din acest an cu circa zece procente mai mari faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (4.561 milioane euro faţă de 4.156 milioane euro). Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) s-au cifrat la 3.589 milioane euro iar creditele intragrup au înregistrat valoarea de 972 milioane euro, în creştere puternică ( circa 600 milioane euro) faţă de luna precedentă.

Datoria externă totală a crescut după primele zece luni ale lui 2018 cu 1.492 milioane euro (sau +1,5%) faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2017 şi a ajuns la circa 98.853 milioane euro. De reţinut, însă, în timp ce datoria pe termen mediu şi lung s-a redus cu 0,3%, datoria pe termen scurt a crescut cu aproape 6% şi a depăşit pragul de 30 miliarde euro. De la începutul anului, plățile aferente datoriei externe au depăşit 50 miliarde euro.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 20,6%, în scădere faţă de luna anterioară şi sub nivelul de 25% consemnat în anul 2017 (valoare, la rândul ei, mai mica decât cea de 30% de la finele lui 2016). Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a urcat uşor la 4,8 luni, dar a rămas sub nivelul din 2017 (5,4 luni) şi sub recomandarea teoretică de 6 luni.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) cu rezervele valutare la BNR, a crescut uşor faţă de luna anterioară dar a rămas mult sub nivelurile consemnate în anii trecuţi.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr