fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Finanțarea IMM-urilor în criza Covid: principiile și acțiunea concretă

IMM-urile au fost puternic afectate de criza provocată de pandemia Covid-19, iar România a pregătit un pachet de ajutor destinat acestui sector. Ministrul fondurilor europene… Mai mult

20.10.2020

La obiect

PIB-ul României, la mijlocul clasamentului UE27

Economia României se situează pe locul 14 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor revizuite la începutul acestei luni de Eurostat pentru… Mai mult

19.10.2020

Digital

Document / 10 ani, 2,4 miliarde euro – noua strategie de digitalizare a administrației, lansată în consultare interinstituțională

Secretariatul General al Guvernului a lansat în consultare interinstituțională o propunere de politică publică în domeniul digitalizării administrației publice din România. Dacă va fi aprobată,… Mai mult

19.10.2020

La obiect

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele… Mai mult

19.10.2020

Deficitul contului curent pe 2018 va depăşi cota critică de 4% din PIB

de Marin Pana , 14.12.2018

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele zece luni din anul curent un deficit de aproape 8 miliarde de euro, cu circa 52% mai mare faţă de cel consemnat în aceeaşi perioadă a anului anterior. De reţinut, suma este deja de 3,9% din PIB recent estimat oficial în prognoza de toamnă la 204,21 miliarde euro ( 949,6 miliarde lei la un curs mediu de 4,65 lei/euro).

Estimarea de deficit de cont curent a fost ajustată recent de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) de la 3,1% din PIB la doar 3,5% din PIB, dar minusul de aproape două miliarde de euro din schimburile de bunuri pe octombrie a dat deja peste cap şi prognoza oficială revizuită.  Valoarea de atenţie pe tabloul de bord pentru urmărirea dezechilibrelor macroeconomice ale ţărilor membre UE, ca medie pe ultimii trei ani, este de 4% din PIB. Ea va fi, foarte probabil, depăşită în 2018.

Cea mai slabă evoluţie s-a înregistrat pe segmentul combinat de bunuri şi servicii, unde creşterea soldului negativ a fost de 86% (de la circa 2,6 miliarde euro la peste 4,8 miliarde euro). În timp ce schimburile de mărfuri cu exteriorul s-au soldat cu un rezultat mai slab cu ceva mai mult de două milliarde de euro (de la -9,53 miliarde euro la -11,57 miliarde euro), soldul tradiţional pozitiv pe segmentul de servicii a scăzut cu aproape trei procente, de la +6,92 miliarde euro la +6,72 miliarde euro.

Ritmul de creştere a plăţilor în contul bunurilor livrate în ţară (+11,3%) a fost mai mare faţă de sumele intrate în contul expedierilor efectuate (+9,3%). Totodată, s-a diminuat şi capacitatea de a acoperi o parte semnificativă din minusul rezultat în schimbul de mărfuri pe baza soldului pozitiv al serviciilor, de la circa 73% la doar 58%.

Rezultatul a fost ceva mai slab şi pe segmentul de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (2.206 milioane euro faţă de 2.275 milioane euro) iar soldul pozitiv din activitatea de transport a scăzut cu peste trei procente, de la +3.194 milioane euro la +3.092 milioane euro). Alte servicii au perfomat mai bine şi au consemnat un aport suplimentar de aproape 2,5 miliarde euro.

Totodată, a continuat deteriorarea soldului pe partea de turism-călătorii, unde încasările au crescut modic (cu ceva mai mult de patru procente) dar cheltuielile, alimentate de creşterea veniturilor populaţiei, au avansat cu aproape 20%. Astfel, s-a consemnat înrăutăţirea substanţială a soldului sectorial (+63%, de la -649 milioane euro până la -1.059 milioane euro).

Deficitul înregistrat la începutul anului de veniturile primare (din muncă, din investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii, şi alte venituri primare precum impozite sau subvenţii) a crescut cu 170 milioane euro (3,6% în plus faţă de aceeaşi perioadă din 2017).

Din păcate, pe partea de venituri secundare, unde regăsim sumele transferate de cei care lucrează în străinătate, soldul pozitiv a scăzut cu 317 milioane euro. Dacă sumele trimise în ţară au evoluat în scădere (de la 3.605 milioane euro la 3.344 milioane euro), cele ieşite din ţară au crescut uşor (de la 1.574 milioane euro la 1.630 milioane euro).

Investiţiile străine

Soldul depozitelor pe termen lung ale nerezidenților s-a situat uşor sub nivelul de la finele anului trecut (2.425 milioane euro la 30.10.2018 faţă 2.468 milioane euro la 31.12.2017). Serviciul datoriei externe aferent acestora a fost de aproximativ 1,3 miliarde de euro.

Investițiile directe ale nerezidenților au fost în intervalul ianuarie-octombrie din acest an cu circa zece procente mai mari faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (4.561 milioane euro faţă de 4.156 milioane euro). Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) s-au cifrat la 3.589 milioane euro iar creditele intragrup au înregistrat valoarea de 972 milioane euro, în creştere puternică ( circa 600 milioane euro) faţă de luna precedentă.

Datoria externă totală a crescut după primele zece luni ale lui 2018 cu 1.492 milioane euro (sau +1,5%) faţă de nivelul consemnat la sfârşitul lui 2017 şi a ajuns la circa 98.853 milioane euro. De reţinut, însă, în timp ce datoria pe termen mediu şi lung s-a redus cu 0,3%, datoria pe termen scurt a crescut cu aproape 6% şi a depăşit pragul de 30 miliarde euro. De la începutul anului, plățile aferente datoriei externe au depăşit 50 miliarde euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung, a fost de 20,6%, în scădere faţă de luna anterioară şi sub nivelul de 25% consemnat în anul 2017 (valoare, la rândul ei, mai mica decât cea de 30% de la finele lui 2016). Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a urcat uşor la 4,8 luni, dar a rămas sub nivelul din 2017 (5,4 luni) şi sub recomandarea teoretică de 6 luni.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) cu rezervele valutare la BNR, a crescut uşor faţă de luna anterioară dar a rămas mult sub nivelurile consemnate în anii trecuţi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.12.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Nicușor Dan: Am găsit la Primărie datorii de 3 mld. lei către furnizori și popriri pe conturi de 70 mil. lei

Vladimir Ionescu

Primăria Capitalei are datorii de aproximativ trei miliarde de lei, iar 70 de milioane de lei sunt blocați în conturi, din cauza unor popriri, a… Mai mult

Stiri

[RBL] Reducerea costului aparatului de stat, păstrarea modelului fiscal actual și predictibilitatea vor întări antifragilitatea economiei României

Vladimir Ionescu

Prima ediție a Conferinței Naționale RBL s-a încheiat astăzi, aducând în prim-plan subiecte ca digitalizare, debirocratizare, finanțare și inovație. Cea de-a treia zi a început… Mai mult

Stiri

Toți ochii pe BCE: Va da, sau nu un semnal privind un nou pachet de sprijin pentru zona euro

Raluca Florescu

Economiștii și investitorii așteaptă joi, când are loc ședința de politică monetară a Băncii Centrale Europene, un semnal din partea președintelui Christine Lagarde (foto) că… Mai mult

Europa

Studiu al Universității Cambridge: Tinerii devin, cu fiecare generație, mai nemulțumiți de starea democrației

Mariana Bechir

Tinerii sunt mai puţin satisfăcuţi de democraţie şi mai dezamăgiţi decât în orice altă perioadă a ultimului secol, mai ales în Europa și America de… Mai mult

Europa

Ritm record de revenire a economiei americane: PIB-ul a înregistrat un avans de 33,1% în T3

Vladimir Ionescu

Economia americană a revenit pe creștere în trimestrul al treilea, când Produsul Intern Brut a înregistrat un avans record de 33,1% în ritm anual, potrivit… Mai mult

Stiri

Asociația Școlilor Particulare atacă în instanță deciziile de închidere a școlilor din cauza Covid

Vladimir Ionescu

Asociația Școlilor Particulare (ASP) cere autorităților să renunțe la transferul în online a cursurilor în localitățile ce depășesc incidența de trei cazuri Covid-19 la 1.000… Mai mult

Europa

Reuniune de criză a Consiliului European – pe agendă valul 2 al pandemiei

Iulian Soare

Liderii Uniunii Europene participă, joi, la o ședință de criză în sistem de videconferință la care discuta măsurile necesare pentru gestionarea pandemiei COVID-19. Înaintea videoconferinței,… Mai mult