De la PIB/locuitor la salariu: cum se întrețin defazajele prin regiunile României. Consecințe și soluții

De Marin Pana | 27.3.2016 .

pDiferențele regionale în ceea ce privește Produsul Intern Brut pe locuitor sunt comprimate de circa patru ori la nivelul veniturilor salariale încasate de angajați, potrivit datelor furnizate de Comisia Națională de Prognoză pentru anul 2015.

Astfel, dacă nivelul PIB din regiunea Capitalei este cu 278% peste cel din regiunea Nord-Est, salariul mediu este cu doar 67% mai mare.

La prima vedere, prin poziționarea în același spațiu economico-social, cei din județele moldovene beneficiază de un ”bonus” de peste o treime la salariu iar cei din sudul țării, mai puțin zona București-Ilfov, de un ”spor” de circa o cincime din salariu.

Regiunile de Vest, Centru și Sud-Est sunt ”penalizate” cu valori cuprinse între 2,6% și 9,5% din salariu (vezi tabelul).

tabel 1

CLICK PENTRU MĂRIRE

Am scris în aparență deoarece, în realitate, nu salariile din Nord-Est sunt prea mari ci cele din București-Ilfov sunt prea mici.

Foarte interesant, raportul dintre indicelui câștigului salarial din zona Capitalei și indicele PIB-ului din Nord-Est este aproape identic cu indicele PIB-ului din Capitală. Doar că aceeași proporție ar trebui să fie de 4.306 lei la 1.897 lei și nu de 2.597 lei la 1.555 lei.

Cum s-ar spune, de fapt, salariul este mai mic cu circa 22%, bani care se duc în beneficiul excedentului brut de exploatare ( a se citi capitalul privat) și nu al remunerării salariaților. Iar asta în condițiile în care statul vine să mai niveleze diferențele din sectorul privat prin plata egală în sectorul bugetar.

Concret, dacă s-ar da ”corect” salariile, remunerarea salariaților s-ar duce în România de la 39% din valoarea adăugată brută spre 47%. Adică dinspre ultimul loc din UE spre media Uniunii și spre practica din țările occidentale dezvoltate, unde remunerarea salariaților trece de 50% și se duce spre 60%.

Bine-bine ar putea spune cineva, dar cum să se dea în București salarii medii nete de aproape 1.000 de euro ? Simplu. La 18.832 euro PIB/locuitor, din care 20.873 euro/locuitor în București și 10.148 euro/locuitor în Ilfov, nu ar fi nici o problemă dacă ne raportăm la media UE de circa 27.000 euro PIB/ locuitor.

De fapt, investitorii își aliniază politica salarială la de salariile care pot fi extrem de mici în teritoriu, în special pe axa sărăciei NE-SV, și plătesc mai prost în zonele unde se concentrează majoritatea afacerilor. Desigur cu scuza infrastructurii necorespunzătoare și a mediului economic mai puțin prielnic ( inclusiv prin prisma ”comisioanelor confidențiale”).

De aceea, prioritatea numărul unu, inclusiv din perspectiva intereselor celor din zona Capitalei, este de a stimula mai rapid și prin orice mijloace permise de reglementările destul de stricte al UE dezvoltarea celor trei regiuni aflate sub 80% din media națională a PIB/locuitor. Prosibil și prin investiții publice direcționate către drumuri, școli și spitale, care să asigure și locuri de muncă mai bine plătite.

Puțin ”anti-miticism” economic: cum ar arăta salariile daca ar fi proporționale cu PIB regional

Cât despre unii propovăduitori ai autonomiei regionale mai pronunțate pe motiv de subvenționare directă și indirectă a ”miticilor” de după Carpați, datele Nu le susțin alegațiile.
”Pierderile” de venit salarial sunt relativ minore pentru zona de Vest (mai mult Banat decât Ardeal și singura cu PIB-ul peste media națională) și zona de Centru, cu un mic beneficiu pentru regiunea de Nord-Vest.

tabel2

CLICK PENTRU MĂRIRE

De fapt, salariații din regiunea Capitalei ”pierd” în fiecare lună aproape un salariu mediu pe economie, sumă din care se pot susține regiunile de după arcul carpatic. Și dacă ne uităm mai bine la valorile oficiale, de fapt sud-estul susține nord-vestul și nu invers. Iar asta, repetăm, în condițiile în care condițiile de infrastructură și poziționarea favorizează net jumătatea de vest a țării.

Prognoza întocmită de Comisia Națională de profil vede, de altfel, până 2018, creșteri economice superioare mediei naționale în partea de sud a țării și scăderi în centru, nord-vest și vest, chiar și în condițiile în care deja celebra autostradă care să ne lege de Europa este și va rămâne o bună vreme destul de ”sublimă”.

Per total, creșterea sustenabilă, pe bază de PIB, a salariilor în regiunile cel mai puțin dezvoltate ale țării ar trebui să constituie o prioritate, cu efect de antrenare la nivel național. Dacă funcționează într-un sens, atunci influența pe piața muncii ar trebui să funcționeze, fie și parțial, în sens invers. Cu o majorare a salariilor din zonele relativ dezvoltate (mai ”degrevate de sarcini”) și aducerea remunerării salariaților spre un nivel rezonabil la nivel național.

Publicat la data de 27.3.2016 .

6 comentarii

  1. Harald
    28.3.2016, 12:58 am

    PIB-ul din regiunea Capitalei este o mare mistificare, iar cineva care se ocupă cu analize economice ar trebui să fie capabil să înțeleagă asta, nu să întrețină mistificarea.

  2. Un cetatean
    28.3.2016, 8:39 am

    PIB-ul din regiunea capitalei este artificial umflat prin faptul ca firmele “din teritoriu” care au cifra de afaceri de peste 1 milion euro, mi se pare, sunt obligate de lege sa raporteze financiar la centru.

  3. Radu Limpede
    28.3.2016, 10:04 am

    1) Analiza nu tine cont nici de DIFERENTELE statistice ale marilor companii – romanesti dar mai ales straine cu Sediul in Bucuresti sau alte orase care produc valoare adaugata bruta si in teritoriu dar o raporteaza la sediu. Nu e vorba de ce a scris “un cetatean: mai sus, aia nu e valabil.

    2) Mai mult, Analiza nu tine cont de “compunerea factorilor” de productie – ma refer nu la “pamant”, cel vechi, ci la Munca vs Capital (plus Know-how) as adauga.

    In Bucuresti, chiar daca Mgm atator afaceri si institutii sa zicem ca MERITA un VAB (dat de o piata perfecta – ipoteza – nu exista asa ceva) de 3 ori peste media restului tarii, totusi, Salariile NU POT fi de acelasi nivel de 3x dat fiind faptul ca aici strainii multi-nationale au ADUS know-how si capital intensiv care fac ca productivitatea sa fie mai mare DATORITA lor ca factori si atunci de unde pana unde sa merita Salariatul un salariu “pro-rata” dupa media tarii !?

    3) Diferenta Bucuresti-If / SE-Moldova (cel mai sarac) nu poate fi de 4x, mai degraba de 2,2 ori: pe indici 234/62 = 3,77 (PIB per capita) si 141 / 85 (salarii) duce la 2,27 ORI si nu 4 ori. Ati confundat “delta crestere” cu indicii care cuprin baza de 100% !

    P.S Sunt economist din Bucuresti.

  4. M.P.
    28.3.2016, 1:26 pm

    Răspunsuri punctuale la toate protestele de mai sus :

    1.Desigur, problema e complexa si un studiu academic aplicat, cu resursele necesare alocate corespunzator, ar fi necesar.

    2.Daca o crestere a PIB nu se traduce in salarii pe masura (indiferent de argumentatie, fie ea si ultracorecta), de ce sa mai crestem PIB/locuitor ?

    3. Daca judetul Vaslui ar fi facut parte din Republica Moldova, la exact aceeasi activitate si efort depus, salariile din judetul Vaslui ar fi fost mult mai mici. Simetric, daca mutam Bucurestiul in Germania, nici nu are rost sa mai spunem ce se intampla in conditiile in care PIB e 129% din media UE in B-IF si 109% la Berlin.Chiar si daca majoram preturile la nivelul din Germania.

    4.N-am confundat nimic. Daca am avea exact aceeasi pondere a remunerarii salariatilor in VAB pe ambele regiuni raportul de PIB/loc s-ar traduce automat in raport de salarii.3,77 ar fi 3,77. Tocmai aici e poanta, ca e doar 1,67 nominal si chiar mai mic real daca se tine cont de diferenta de preturi.

  5. babic
    1.4.2016, 7:15 am

    Cum spunea cineva mai sus, PIB-ul Capitalei e o gogoasa umflata artificial. Cand toata regiunea de la sud de Carpati (fosta Valahie) are o anumita productivitate, un anumit stadiu – hopa, un areal de 100 kmp are nivelul din Germania !
    Mai sa fie, nu-i hoție ? :) :)

  6. laurentiu
    9.4.2016, 12:26 am

    ROMANIA ar trebui sa aibe salariul minim obligatoriu la companiile publice si firme private cu capital majoritar romanesc mai mic si salariul minim brut la firmele multinationale sa fie mai mare deoarece au profituri mai ridicate.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Brexit – sau democrație versus populism: Câteva ”cifre”

Belgium EU Britain Democrația fără educație și informare nu prea funcționează. Este morala pentru noi a referendumului tranșat în favoarea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Unde...Citeste mai departe »

Marin Pana

Evoluția productivității muncii în Europa și rezultatul ei după abilitatea fiecărei țări

productivitate România conduce detașat în clasamentul european al creșterii productivității muncii pe ora lucrată întocmit pe ultimii cinci ani, potrivit datelor furnizate de către Eurostat....Citeste mai departe »

Marin Pana

Rata de activitate și rata de înlocuire în România. Contextul european și explicațiile

someri- România a ocupat anul trecut penultimul loc între statele UE în ceea ce privește rata de activitate a celor cu vârsta cuprinsă între 20...Citeste mai departe »

Marin Pana

Gospodăria românească în 2015: Probleme mari pe partea de cheltuieli și în structura acestora

venit-familie Veniturile lunare ale unei familii românești au crescut în anul 2015 la 2.687 lei pe gospodărie și 1.011 lei pe persoană, potrivit rezultatelor Anchetei...Citeste mai departe »

Marin Pana

Alegeri locale în cele 2 ”țări” din România: Ruralul și Urbanul. Cifrele campioanei europene la decalajele dintre sat și oraș

oras-mic România ocupa anul trecut primul loc între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește decalajul dintre orașe și sate, potrivit datelor comunicate...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Despre Brexit la cald

Dupa cum stiti, prima mea dragoste a fost constructia de avioane. Motiv pentru care in unele dintre comentariile precedente am plecat de la paralele...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Let it be! Brexitul şi lecţia suficienţei politice, la Londra şi la Bruxelles

Nu mai e nimic de făcut, decât să se numere voturile. Toate argumentele şi contra-argumentele Brexitului sunt acum pe masă. Ce era de spus,...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Despre Brexit la cald

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Dupa cum stiti, prima mea dragoste a fost constructia de avioane. Motiv pentru care in unele dintre comentariile precedente am plecat de la paralele...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Let it be! Brexitul şi lecţia suficienţei politice, la Londra şi la Bruxelles

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Nu mai e nimic de făcut, decât să se numere voturile. Toate argumentele şi contra-argumentele Brexitului sunt acum pe masă. Ce era de spus,...Citeste mai departe »

Manualul de fizică

mp21

Marin Pana

Dată fiind activitatea mea de aproape 30 de ani, împărțită cam fifty-fifty înte sectorul bugetar și sectorul privat, am avut obligația patriotică de a...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Capitalul autohton și ajutorul statului autohton: O problemă și câteva soluții

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Textul analiză de mai jos, privind problema capitalului autohton, îndrăznește să spere din 3 motive : 1-, Spre deosebire de toți predecesorii săi –...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română