De la PIB/locuitor la salariu: cum se întrețin defazajele prin regiunile României. Consecințe și soluții

de Marin Pana | 27.3.2016 .

pDiferențele regionale în ceea ce privește Produsul Intern Brut pe locuitor sunt comprimate de circa patru ori la nivelul veniturilor salariale încasate de angajați, potrivit datelor furnizate de Comisia Națională de Prognoză pentru anul 2015.

Astfel, dacă nivelul PIB din regiunea Capitalei este cu 278% peste cel din regiunea Nord-Est, salariul mediu este cu doar 67% mai mare.

La prima vedere, prin poziționarea în același spațiu economico-social, cei din județele moldovene beneficiază de un ”bonus” de peste o treime la salariu iar cei din sudul țării, mai puțin zona București-Ilfov, de un ”spor” de circa o cincime din salariu.

Regiunile de Vest, Centru și Sud-Est sunt ”penalizate” cu valori cuprinse între 2,6% și 9,5% din salariu (vezi tabelul).

tabel 1

CLICK PENTRU MĂRIRE

Am scris în aparență deoarece, în realitate, nu salariile din Nord-Est sunt prea mari ci cele din București-Ilfov sunt prea mici.

Foarte interesant, raportul dintre indicelui câștigului salarial din zona Capitalei și indicele PIB-ului din Nord-Est este aproape identic cu indicele PIB-ului din Capitală. Doar că aceeași proporție ar trebui să fie de 4.306 lei la 1.897 lei și nu de 2.597 lei la 1.555 lei.

Cum s-ar spune, de fapt, salariul este mai mic cu circa 22%, bani care se duc în beneficiul excedentului brut de exploatare ( a se citi capitalul privat) și nu al remunerării salariaților. Iar asta în condițiile în care statul vine să mai niveleze diferențele din sectorul privat prin plata egală în sectorul bugetar.

Concret, dacă s-ar da ”corect” salariile, remunerarea salariaților s-ar duce în România de la 39% din valoarea adăugată brută spre 47%. Adică dinspre ultimul loc din UE spre media Uniunii și spre practica din țările occidentale dezvoltate, unde remunerarea salariaților trece de 50% și se duce spre 60%.

Bine-bine ar putea spune cineva, dar cum să se dea în București salarii medii nete de aproape 1.000 de euro ? Simplu. La 18.832 euro PIB/locuitor, din care 20.873 euro/locuitor în București și 10.148 euro/locuitor în Ilfov, nu ar fi nici o problemă dacă ne raportăm la media UE de circa 27.000 euro PIB/ locuitor.

De fapt, investitorii își aliniază politica salarială la de salariile care pot fi extrem de mici în teritoriu, în special pe axa sărăciei NE-SV, și plătesc mai prost în zonele unde se concentrează majoritatea afacerilor. Desigur cu scuza infrastructurii necorespunzătoare și a mediului economic mai puțin prielnic ( inclusiv prin prisma ”comisioanelor confidențiale”).

De aceea, prioritatea numărul unu, inclusiv din perspectiva intereselor celor din zona Capitalei, este de a stimula mai rapid și prin orice mijloace permise de reglementările destul de stricte al UE dezvoltarea celor trei regiuni aflate sub 80% din media națională a PIB/locuitor. Prosibil și prin investiții publice direcționate către drumuri, școli și spitale, care să asigure și locuri de muncă mai bine plătite.

Puțin ”anti-miticism” economic: cum ar arăta salariile daca ar fi proporționale cu PIB regional

Cât despre unii propovăduitori ai autonomiei regionale mai pronunțate pe motiv de subvenționare directă și indirectă a ”miticilor” de după Carpați, datele Nu le susțin alegațiile.
”Pierderile” de venit salarial sunt relativ minore pentru zona de Vest (mai mult Banat decât Ardeal și singura cu PIB-ul peste media națională) și zona de Centru, cu un mic beneficiu pentru regiunea de Nord-Vest.

tabel2

CLICK PENTRU MĂRIRE

De fapt, salariații din regiunea Capitalei ”pierd” în fiecare lună aproape un salariu mediu pe economie, sumă din care se pot susține regiunile de după arcul carpatic. Și dacă ne uităm mai bine la valorile oficiale, de fapt sud-estul susține nord-vestul și nu invers. Iar asta, repetăm, în condițiile în care condițiile de infrastructură și poziționarea favorizează net jumătatea de vest a țării.

Prognoza întocmită de Comisia Națională de profil vede, de altfel, până 2018, creșteri economice superioare mediei naționale în partea de sud a țării și scăderi în centru, nord-vest și vest, chiar și în condițiile în care deja celebra autostradă care să ne lege de Europa este și va rămâne o bună vreme destul de ”sublimă”.

Per total, creșterea sustenabilă, pe bază de PIB, a salariilor în regiunile cel mai puțin dezvoltate ale țării ar trebui să constituie o prioritate, cu efect de antrenare la nivel național. Dacă funcționează într-un sens, atunci influența pe piața muncii ar trebui să funcționeze, fie și parțial, în sens invers. Cu o majorare a salariilor din zonele relativ dezvoltate (mai ”degrevate de sarcini”) și aducerea remunerării salariaților spre un nivel rezonabil la nivel național.

Publicat la data de 27.3.2016 .

6 comentarii

  1. Harald
    28.3.2016, 12:58 am

    PIB-ul din regiunea Capitalei este o mare mistificare, iar cineva care se ocupă cu analize economice ar trebui să fie capabil să înțeleagă asta, nu să întrețină mistificarea.

  2. Un cetatean
    28.3.2016, 8:39 am

    PIB-ul din regiunea capitalei este artificial umflat prin faptul ca firmele “din teritoriu” care au cifra de afaceri de peste 1 milion euro, mi se pare, sunt obligate de lege sa raporteze financiar la centru.

  3. Radu Limpede
    28.3.2016, 10:04 am

    1) Analiza nu tine cont nici de DIFERENTELE statistice ale marilor companii – romanesti dar mai ales straine cu Sediul in Bucuresti sau alte orase care produc valoare adaugata bruta si in teritoriu dar o raporteaza la sediu. Nu e vorba de ce a scris “un cetatean: mai sus, aia nu e valabil.

    2) Mai mult, Analiza nu tine cont de “compunerea factorilor” de productie – ma refer nu la “pamant”, cel vechi, ci la Munca vs Capital (plus Know-how) as adauga.

    In Bucuresti, chiar daca Mgm atator afaceri si institutii sa zicem ca MERITA un VAB (dat de o piata perfecta – ipoteza – nu exista asa ceva) de 3 ori peste media restului tarii, totusi, Salariile NU POT fi de acelasi nivel de 3x dat fiind faptul ca aici strainii multi-nationale au ADUS know-how si capital intensiv care fac ca productivitatea sa fie mai mare DATORITA lor ca factori si atunci de unde pana unde sa merita Salariatul un salariu “pro-rata” dupa media tarii !?

    3) Diferenta Bucuresti-If / SE-Moldova (cel mai sarac) nu poate fi de 4x, mai degraba de 2,2 ori: pe indici 234/62 = 3,77 (PIB per capita) si 141 / 85 (salarii) duce la 2,27 ORI si nu 4 ori. Ati confundat “delta crestere” cu indicii care cuprin baza de 100% !

    P.S Sunt economist din Bucuresti.

  4. M.P.
    28.3.2016, 1:26 pm

    Răspunsuri punctuale la toate protestele de mai sus :

    1.Desigur, problema e complexa si un studiu academic aplicat, cu resursele necesare alocate corespunzator, ar fi necesar.

    2.Daca o crestere a PIB nu se traduce in salarii pe masura (indiferent de argumentatie, fie ea si ultracorecta), de ce sa mai crestem PIB/locuitor ?

    3. Daca judetul Vaslui ar fi facut parte din Republica Moldova, la exact aceeasi activitate si efort depus, salariile din judetul Vaslui ar fi fost mult mai mici. Simetric, daca mutam Bucurestiul in Germania, nici nu are rost sa mai spunem ce se intampla in conditiile in care PIB e 129% din media UE in B-IF si 109% la Berlin.Chiar si daca majoram preturile la nivelul din Germania.

    4.N-am confundat nimic. Daca am avea exact aceeasi pondere a remunerarii salariatilor in VAB pe ambele regiuni raportul de PIB/loc s-ar traduce automat in raport de salarii.3,77 ar fi 3,77. Tocmai aici e poanta, ca e doar 1,67 nominal si chiar mai mic real daca se tine cont de diferenta de preturi.

  5. babic
    1.4.2016, 7:15 am

    Cum spunea cineva mai sus, PIB-ul Capitalei e o gogoasa umflata artificial. Cand toata regiunea de la sud de Carpati (fosta Valahie) are o anumita productivitate, un anumit stadiu – hopa, un areal de 100 kmp are nivelul din Germania !
    Mai sa fie, nu-i hoție ? 🙂 🙂

  6. laurentiu
    9.4.2016, 12:26 am

    ROMANIA ar trebui sa aibe salariul minim obligatoriu la companiile publice si firme private cu capital majoritar romanesc mai mic si salariul minim brut la firmele multinationale sa fie mai mare deoarece au profituri mai ridicate.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română