De la PIB/locuitor la salariu: cum se întrețin defazajele prin regiunile României. Consecințe și soluții

De Marin Pana | 27.3.2016 .

pDiferențele regionale în ceea ce privește Produsul Intern Brut pe locuitor sunt comprimate de circa patru ori la nivelul veniturilor salariale încasate de angajați, potrivit datelor furnizate de Comisia Națională de Prognoză pentru anul 2015.

Astfel, dacă nivelul PIB din regiunea Capitalei este cu 278% peste cel din regiunea Nord-Est, salariul mediu este cu doar 67% mai mare.

La prima vedere, prin poziționarea în același spațiu economico-social, cei din județele moldovene beneficiază de un ”bonus” de peste o treime la salariu iar cei din sudul țării, mai puțin zona București-Ilfov, de un ”spor” de circa o cincime din salariu.

Regiunile de Vest, Centru și Sud-Est sunt ”penalizate” cu valori cuprinse între 2,6% și 9,5% din salariu (vezi tabelul).

tabel 1

CLICK PENTRU MĂRIRE

Am scris în aparență deoarece, în realitate, nu salariile din Nord-Est sunt prea mari ci cele din București-Ilfov sunt prea mici.

Foarte interesant, raportul dintre indicelui câștigului salarial din zona Capitalei și indicele PIB-ului din Nord-Est este aproape identic cu indicele PIB-ului din Capitală. Doar că aceeași proporție ar trebui să fie de 4.306 lei la 1.897 lei și nu de 2.597 lei la 1.555 lei.

Cum s-ar spune, de fapt, salariul este mai mic cu circa 22%, bani care se duc în beneficiul excedentului brut de exploatare ( a se citi capitalul privat) și nu al remunerării salariaților. Iar asta în condițiile în care statul vine să mai niveleze diferențele din sectorul privat prin plata egală în sectorul bugetar.

Concret, dacă s-ar da ”corect” salariile, remunerarea salariaților s-ar duce în România de la 39% din valoarea adăugată brută spre 47%. Adică dinspre ultimul loc din UE spre media Uniunii și spre practica din țările occidentale dezvoltate, unde remunerarea salariaților trece de 50% și se duce spre 60%.

Bine-bine ar putea spune cineva, dar cum să se dea în București salarii medii nete de aproape 1.000 de euro ? Simplu. La 18.832 euro PIB/locuitor, din care 20.873 euro/locuitor în București și 10.148 euro/locuitor în Ilfov, nu ar fi nici o problemă dacă ne raportăm la media UE de circa 27.000 euro PIB/ locuitor.

De fapt, investitorii își aliniază politica salarială la de salariile care pot fi extrem de mici în teritoriu, în special pe axa sărăciei NE-SV, și plătesc mai prost în zonele unde se concentrează majoritatea afacerilor. Desigur cu scuza infrastructurii necorespunzătoare și a mediului economic mai puțin prielnic ( inclusiv prin prisma ”comisioanelor confidențiale”).

De aceea, prioritatea numărul unu, inclusiv din perspectiva intereselor celor din zona Capitalei, este de a stimula mai rapid și prin orice mijloace permise de reglementările destul de stricte al UE dezvoltarea celor trei regiuni aflate sub 80% din media națională a PIB/locuitor. Prosibil și prin investiții publice direcționate către drumuri, școli și spitale, care să asigure și locuri de muncă mai bine plătite.

Puțin ”anti-miticism” economic: cum ar arăta salariile daca ar fi proporționale cu PIB regional

Cât despre unii propovăduitori ai autonomiei regionale mai pronunțate pe motiv de subvenționare directă și indirectă a ”miticilor” de după Carpați, datele Nu le susțin alegațiile.
”Pierderile” de venit salarial sunt relativ minore pentru zona de Vest (mai mult Banat decât Ardeal și singura cu PIB-ul peste media națională) și zona de Centru, cu un mic beneficiu pentru regiunea de Nord-Vest.

tabel2

CLICK PENTRU MĂRIRE

De fapt, salariații din regiunea Capitalei ”pierd” în fiecare lună aproape un salariu mediu pe economie, sumă din care se pot susține regiunile de după arcul carpatic. Și dacă ne uităm mai bine la valorile oficiale, de fapt sud-estul susține nord-vestul și nu invers. Iar asta, repetăm, în condițiile în care condițiile de infrastructură și poziționarea favorizează net jumătatea de vest a țării.

Prognoza întocmită de Comisia Națională de profil vede, de altfel, până 2018, creșteri economice superioare mediei naționale în partea de sud a țării și scăderi în centru, nord-vest și vest, chiar și în condițiile în care deja celebra autostradă care să ne lege de Europa este și va rămâne o bună vreme destul de ”sublimă”.

Per total, creșterea sustenabilă, pe bază de PIB, a salariilor în regiunile cel mai puțin dezvoltate ale țării ar trebui să constituie o prioritate, cu efect de antrenare la nivel național. Dacă funcționează într-un sens, atunci influența pe piața muncii ar trebui să funcționeze, fie și parțial, în sens invers. Cu o majorare a salariilor din zonele relativ dezvoltate (mai ”degrevate de sarcini”) și aducerea remunerării salariaților spre un nivel rezonabil la nivel național.

Publicat la data de 27.3.2016 .

6 comentarii

  1. Harald
    28.3.2016, 12:58 am

    PIB-ul din regiunea Capitalei este o mare mistificare, iar cineva care se ocupă cu analize economice ar trebui să fie capabil să înțeleagă asta, nu să întrețină mistificarea.

  2. Un cetatean
    28.3.2016, 8:39 am

    PIB-ul din regiunea capitalei este artificial umflat prin faptul ca firmele “din teritoriu” care au cifra de afaceri de peste 1 milion euro, mi se pare, sunt obligate de lege sa raporteze financiar la centru.

  3. Radu Limpede
    28.3.2016, 10:04 am

    1) Analiza nu tine cont nici de DIFERENTELE statistice ale marilor companii – romanesti dar mai ales straine cu Sediul in Bucuresti sau alte orase care produc valoare adaugata bruta si in teritoriu dar o raporteaza la sediu. Nu e vorba de ce a scris “un cetatean: mai sus, aia nu e valabil.

    2) Mai mult, Analiza nu tine cont de “compunerea factorilor” de productie – ma refer nu la “pamant”, cel vechi, ci la Munca vs Capital (plus Know-how) as adauga.

    In Bucuresti, chiar daca Mgm atator afaceri si institutii sa zicem ca MERITA un VAB (dat de o piata perfecta – ipoteza – nu exista asa ceva) de 3 ori peste media restului tarii, totusi, Salariile NU POT fi de acelasi nivel de 3x dat fiind faptul ca aici strainii multi-nationale au ADUS know-how si capital intensiv care fac ca productivitatea sa fie mai mare DATORITA lor ca factori si atunci de unde pana unde sa merita Salariatul un salariu “pro-rata” dupa media tarii !?

    3) Diferenta Bucuresti-If / SE-Moldova (cel mai sarac) nu poate fi de 4x, mai degraba de 2,2 ori: pe indici 234/62 = 3,77 (PIB per capita) si 141 / 85 (salarii) duce la 2,27 ORI si nu 4 ori. Ati confundat “delta crestere” cu indicii care cuprin baza de 100% !

    P.S Sunt economist din Bucuresti.

  4. M.P.
    28.3.2016, 1:26 pm

    Răspunsuri punctuale la toate protestele de mai sus :

    1.Desigur, problema e complexa si un studiu academic aplicat, cu resursele necesare alocate corespunzator, ar fi necesar.

    2.Daca o crestere a PIB nu se traduce in salarii pe masura (indiferent de argumentatie, fie ea si ultracorecta), de ce sa mai crestem PIB/locuitor ?

    3. Daca judetul Vaslui ar fi facut parte din Republica Moldova, la exact aceeasi activitate si efort depus, salariile din judetul Vaslui ar fi fost mult mai mici. Simetric, daca mutam Bucurestiul in Germania, nici nu are rost sa mai spunem ce se intampla in conditiile in care PIB e 129% din media UE in B-IF si 109% la Berlin.Chiar si daca majoram preturile la nivelul din Germania.

    4.N-am confundat nimic. Daca am avea exact aceeasi pondere a remunerarii salariatilor in VAB pe ambele regiuni raportul de PIB/loc s-ar traduce automat in raport de salarii.3,77 ar fi 3,77. Tocmai aici e poanta, ca e doar 1,67 nominal si chiar mai mic real daca se tine cont de diferenta de preturi.

  5. babic
    1.4.2016, 7:15 am

    Cum spunea cineva mai sus, PIB-ul Capitalei e o gogoasa umflata artificial. Cand toata regiunea de la sud de Carpati (fosta Valahie) are o anumita productivitate, un anumit stadiu – hopa, un areal de 100 kmp are nivelul din Germania !
    Mai sa fie, nu-i hoție ? 🙂 🙂

  6. laurentiu
    9.4.2016, 12:26 am

    ROMANIA ar trebui sa aibe salariul minim obligatoriu la companiile publice si firme private cu capital majoritar romanesc mai mic si salariul minim brut la firmele multinationale sa fie mai mare deoarece au profituri mai ridicate.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – cel mai prețios atu prin poziția (temporară ?) pe tabloul de bord european

euro-mecanism Potrivit datelor certificate de Eurostat România a respectat anul trecut 13 din cei 14 indicatori stabiliți pentru tabloul de bord al situației macroeconomice din...Citeste mai departe »

Marin Pana

Scadența deficitului bugetar și restrângerea cheltuielilor publice au crescut de 2,5 ori arieratele la bugetul general consolidat. Atenție la sursa arieratelor locale

contabilitatea Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, arieratele bugetului general consolidat au crescut considerabil pe parcursul acestui an, ajungând să fie de două ori și...Citeste mai departe »

Marin Pana

Relația comercială a României cu Zona Euro: o analiză comparativă cu Polonia, Cehia, Ungaria

comert-exterior-romania1 România ocupă locul 15 în rândul partenerilor comerciali ai zonei Euro, mult în spatele altor țări care au făcut parte din Blocul Estic, precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum ne cheltuim avantajele comparative: Prețul gazelor naturale în economie – ratarea unei oportunități și consecințele pentru România

gaze În contextul scăderii semnificative a prețurilor la resurse energetice, factorii noștri de decizie au ezitat să acționeze și, de unde aveam, de departe, cel...Citeste mai departe »

Marin Pana

Carnagiul de pe șosele: România și accidentele rutiere – o comparație în contextul UE la statistici și măsuri de reducere a mortalității

accident-dn1 Zecile de morți de pe șoselele României din ultimele săptămâni – fie că vorbim de accidentele în lanț de pe Autostrada Soarelui sau cele...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Viitorul preşedinte al Franţei, pro-Rusia. Cercul se strânge. Ce facem?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: François Fillon, fost prim ministru sub președinția lui Sarkozy (2007-2012), a câștigat categoric alegerile primare ale dreptei franceze și va candida la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / America s-a schimbat. Să ne pregătim pentru schimbarea lumii

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Epoca Obama s-a încheiat cu repudierea totală a moştenirii sale politice, lăsându-l în urmă pe Trump, candidatul cu profilul politic şi intelectual...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Nu vă goniți copiii !

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Aproape ca a devenit de bonton sa anunti ca in niciun caz copiii tai nu vor ramane in tara. In momentul in care intrebi...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

valentin-lazea

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

gabriel-biris

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română