De la PIB/locuitor la salariu: cum se întrețin defazajele prin regiunile României. Consecințe și soluții

de Marin Pana | 27.3.2016 .

pDiferențele regionale în ceea ce privește Produsul Intern Brut pe locuitor sunt comprimate de circa patru ori la nivelul veniturilor salariale încasate de angajați, potrivit datelor furnizate de Comisia Națională de Prognoză pentru anul 2015.

Astfel, dacă nivelul PIB din regiunea Capitalei este cu 278% peste cel din regiunea Nord-Est, salariul mediu este cu doar 67% mai mare.

La prima vedere, prin poziționarea în același spațiu economico-social, cei din județele moldovene beneficiază de un ”bonus” de peste o treime la salariu iar cei din sudul țării, mai puțin zona București-Ilfov, de un ”spor” de circa o cincime din salariu.

Regiunile de Vest, Centru și Sud-Est sunt ”penalizate” cu valori cuprinse între 2,6% și 9,5% din salariu (vezi tabelul).

tabel 1

CLICK PENTRU MĂRIRE

Am scris în aparență deoarece, în realitate, nu salariile din Nord-Est sunt prea mari ci cele din București-Ilfov sunt prea mici.

Foarte interesant, raportul dintre indicelui câștigului salarial din zona Capitalei și indicele PIB-ului din Nord-Est este aproape identic cu indicele PIB-ului din Capitală. Doar că aceeași proporție ar trebui să fie de 4.306 lei la 1.897 lei și nu de 2.597 lei la 1.555 lei.

Cum s-ar spune, de fapt, salariul este mai mic cu circa 22%, bani care se duc în beneficiul excedentului brut de exploatare ( a se citi capitalul privat) și nu al remunerării salariaților. Iar asta în condițiile în care statul vine să mai niveleze diferențele din sectorul privat prin plata egală în sectorul bugetar.

Concret, dacă s-ar da ”corect” salariile, remunerarea salariaților s-ar duce în România de la 39% din valoarea adăugată brută spre 47%. Adică dinspre ultimul loc din UE spre media Uniunii și spre practica din țările occidentale dezvoltate, unde remunerarea salariaților trece de 50% și se duce spre 60%.

Bine-bine ar putea spune cineva, dar cum să se dea în București salarii medii nete de aproape 1.000 de euro ? Simplu. La 18.832 euro PIB/locuitor, din care 20.873 euro/locuitor în București și 10.148 euro/locuitor în Ilfov, nu ar fi nici o problemă dacă ne raportăm la media UE de circa 27.000 euro PIB/ locuitor.

De fapt, investitorii își aliniază politica salarială la de salariile care pot fi extrem de mici în teritoriu, în special pe axa sărăciei NE-SV, și plătesc mai prost în zonele unde se concentrează majoritatea afacerilor. Desigur cu scuza infrastructurii necorespunzătoare și a mediului economic mai puțin prielnic ( inclusiv prin prisma ”comisioanelor confidențiale”).

De aceea, prioritatea numărul unu, inclusiv din perspectiva intereselor celor din zona Capitalei, este de a stimula mai rapid și prin orice mijloace permise de reglementările destul de stricte al UE dezvoltarea celor trei regiuni aflate sub 80% din media națională a PIB/locuitor. Prosibil și prin investiții publice direcționate către drumuri, școli și spitale, care să asigure și locuri de muncă mai bine plătite.

Puțin ”anti-miticism” economic: cum ar arăta salariile daca ar fi proporționale cu PIB regional

Cât despre unii propovăduitori ai autonomiei regionale mai pronunțate pe motiv de subvenționare directă și indirectă a ”miticilor” de după Carpați, datele Nu le susțin alegațiile.
”Pierderile” de venit salarial sunt relativ minore pentru zona de Vest (mai mult Banat decât Ardeal și singura cu PIB-ul peste media națională) și zona de Centru, cu un mic beneficiu pentru regiunea de Nord-Vest.

tabel2

CLICK PENTRU MĂRIRE

De fapt, salariații din regiunea Capitalei ”pierd” în fiecare lună aproape un salariu mediu pe economie, sumă din care se pot susține regiunile de după arcul carpatic. Și dacă ne uităm mai bine la valorile oficiale, de fapt sud-estul susține nord-vestul și nu invers. Iar asta, repetăm, în condițiile în care condițiile de infrastructură și poziționarea favorizează net jumătatea de vest a țării.

Prognoza întocmită de Comisia Națională de profil vede, de altfel, până 2018, creșteri economice superioare mediei naționale în partea de sud a țării și scăderi în centru, nord-vest și vest, chiar și în condițiile în care deja celebra autostradă care să ne lege de Europa este și va rămâne o bună vreme destul de ”sublimă”.

Per total, creșterea sustenabilă, pe bază de PIB, a salariilor în regiunile cel mai puțin dezvoltate ale țării ar trebui să constituie o prioritate, cu efect de antrenare la nivel național. Dacă funcționează într-un sens, atunci influența pe piața muncii ar trebui să funcționeze, fie și parțial, în sens invers. Cu o majorare a salariilor din zonele relativ dezvoltate (mai ”degrevate de sarcini”) și aducerea remunerării salariaților spre un nivel rezonabil la nivel național.

Publicat la data de 27.3.2016 .

6 comentarii

  1. Harald
    28.3.2016, 12:58 am

    PIB-ul din regiunea Capitalei este o mare mistificare, iar cineva care se ocupă cu analize economice ar trebui să fie capabil să înțeleagă asta, nu să întrețină mistificarea.

  2. Un cetatean
    28.3.2016, 8:39 am

    PIB-ul din regiunea capitalei este artificial umflat prin faptul ca firmele “din teritoriu” care au cifra de afaceri de peste 1 milion euro, mi se pare, sunt obligate de lege sa raporteze financiar la centru.

  3. Radu Limpede
    28.3.2016, 10:04 am

    1) Analiza nu tine cont nici de DIFERENTELE statistice ale marilor companii – romanesti dar mai ales straine cu Sediul in Bucuresti sau alte orase care produc valoare adaugata bruta si in teritoriu dar o raporteaza la sediu. Nu e vorba de ce a scris “un cetatean: mai sus, aia nu e valabil.

    2) Mai mult, Analiza nu tine cont de “compunerea factorilor” de productie – ma refer nu la “pamant”, cel vechi, ci la Munca vs Capital (plus Know-how) as adauga.

    In Bucuresti, chiar daca Mgm atator afaceri si institutii sa zicem ca MERITA un VAB (dat de o piata perfecta – ipoteza – nu exista asa ceva) de 3 ori peste media restului tarii, totusi, Salariile NU POT fi de acelasi nivel de 3x dat fiind faptul ca aici strainii multi-nationale au ADUS know-how si capital intensiv care fac ca productivitatea sa fie mai mare DATORITA lor ca factori si atunci de unde pana unde sa merita Salariatul un salariu “pro-rata” dupa media tarii !?

    3) Diferenta Bucuresti-If / SE-Moldova (cel mai sarac) nu poate fi de 4x, mai degraba de 2,2 ori: pe indici 234/62 = 3,77 (PIB per capita) si 141 / 85 (salarii) duce la 2,27 ORI si nu 4 ori. Ati confundat “delta crestere” cu indicii care cuprin baza de 100% !

    P.S Sunt economist din Bucuresti.

  4. M.P.
    28.3.2016, 1:26 pm

    Răspunsuri punctuale la toate protestele de mai sus :

    1.Desigur, problema e complexa si un studiu academic aplicat, cu resursele necesare alocate corespunzator, ar fi necesar.

    2.Daca o crestere a PIB nu se traduce in salarii pe masura (indiferent de argumentatie, fie ea si ultracorecta), de ce sa mai crestem PIB/locuitor ?

    3. Daca judetul Vaslui ar fi facut parte din Republica Moldova, la exact aceeasi activitate si efort depus, salariile din judetul Vaslui ar fi fost mult mai mici. Simetric, daca mutam Bucurestiul in Germania, nici nu are rost sa mai spunem ce se intampla in conditiile in care PIB e 129% din media UE in B-IF si 109% la Berlin.Chiar si daca majoram preturile la nivelul din Germania.

    4.N-am confundat nimic. Daca am avea exact aceeasi pondere a remunerarii salariatilor in VAB pe ambele regiuni raportul de PIB/loc s-ar traduce automat in raport de salarii.3,77 ar fi 3,77. Tocmai aici e poanta, ca e doar 1,67 nominal si chiar mai mic real daca se tine cont de diferenta de preturi.

  5. babic
    1.4.2016, 7:15 am

    Cum spunea cineva mai sus, PIB-ul Capitalei e o gogoasa umflata artificial. Cand toata regiunea de la sud de Carpati (fosta Valahie) are o anumita productivitate, un anumit stadiu – hopa, un areal de 100 kmp are nivelul din Germania !
    Mai sa fie, nu-i hoție ? 🙂 🙂

  6. laurentiu
    9.4.2016, 12:26 am

    ROMANIA ar trebui sa aibe salariul minim obligatoriu la companiile publice si firme private cu capital majoritar romanesc mai mic si salariul minim brut la firmele multinationale sa fie mai mare deoarece au profituri mai ridicate.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română