La obiect

”Economiile europene au prea puțin spațiu fiscal pentru a face față unei recesiuni sau crize”: BCE avertizează, înainte de-a opri ”tiparnița de bani”

Economia zonei euro are încă nevoie de ample stimulente monetare pentru a atinge ţinta Băncii Centrale Europene (BCE) privind stabilitatea preţurilor, a declarat Benoit Coeure,… Mai mult

01.10.2018

La obiect

Statul împrumută primăriile pentru căldura de la iarnă la dobânzile băncilor comerciale. Ba chiar mai mari

Trezoreria statului poate oferi credite administrațiilor locale la dobânzi comparabile, sau chiar mai mari în unele cazuri, decât cele practicate de băncile comerciale. Lipsite de… Mai mult

01.10.2018

La obiect

Date oficiale și la zi: 1,1 miliarde euro în 2018 ca fonduri structurale și de investiții intrate în România. Dacă avem noroc, absorbim jumătate din banii europeni

Cu doi ani înainte de încheierea cadrului financiar european multianual 2014-2020, România a cheltuit în 4 ani și jumătate doar 15% din bugetul repartizat de… Mai mult

01.10.2018

Chestiunea

Vrem 6% pentru Educație, 6% pentru Sănătate și 2% pentru Cercetare? Atunci avem nevoie chiar acum de un PIB cu 80% mai mare. Cum stau fostele surate comuniste

Structura actuală a cheltuielilor bugetare, respectiv politicile economice și fiscale ar trebui reformate fundamental, pentru a putea respecta pragurile strategice asumate de cheltuieli pentru dezvoltare.… Mai mult

30.09.2018

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

de Marin Pana 23.10.2017

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de vedere al celor care se conformează la plată şi acum, presupunând că firmele vor păstra intacte costurile salariale la acelaşi nivel, redirecţionând doar banii, fără a fi obligate expres în acest sens.

Efectul practic ar consta în deplasarea a circa opt procente din taxele aplicate de stat dinspre impozitul pe venitul personal în cea mai mare parte a lor către impozitul pe munca salariată. Ceea ce, în principiu, ar simplifica prelevarea banilor şi ar veni să confirme un lucru de bun simţ elementar: de fapt, toate taxele derivă din munca angajatului, pentru că în absenţa lui angajatorul nu ar plăti nimic şi nici nu ar avea din ce rezultat să plătească.

Există, însă, motive practice pentru a împărţi aceste contribuţii puse pe muncă între salariat şi angajator, ca mijloc de politică economică aplicat în TOATE statele europene. Mai precis, partea ce revine angajatorului ar putea beneficia de anumite reduceri la taxare, dacă acesta preia o parte din serviciile oferite de stat.

Matematica schimbării

Cea mai importantă modificare în cazul transferului contribuţiilor constă în schimbarea sumei de bani în raport cu care se face impozitarea. Prin mutarea integrală a taxelor în seama angajatului, referinţa creşte de la 100% la 121,5% sau chiar 122,75% ( cel puţin) dacă angajatorul este de bună credinţă şi nu profită de schimbarea modalităţii de taxare pentru a-şi mai scădea costurile.

Astfel, exprimările procentuale de tipul scăderii nivelului contribuţiilor de la 39,25% la 35%, vehiculate în mass-media, suferă de pe urma schimbării reperului de raportare. Fără de care, procentajele menţionate, deşi adevărate, nu permit o comparaţie corectă şi sunt chiar de natură a induce în eroare auditoriul.

Deoarece raportarea se face la un reper situat la 121,5% faţă de cel iniţial ( corespunzător actualei modalităţi de taxare), cei 35% din 121,5% ar deveni 42,5% dacă este să-i punem alături,în condiţii corecte de comparabilitate, cu cei 39,25% din prezent. Ceea ce corespunde, pentru a nu ne pierde în multe şi cifre virgule, cu un spor de 3,25% raportat la brut şi de aproximativ opt procente al încasărilor statului pe salarii.

DE CE 121,5% : 100% actualul salariu brut + 15,8% CAS angajator + 5,2% CASS angajator + 0,5% contribuţie şomaj angajator = 121,5% raportat la actualul salariu brut

Moment în care, sindicatele vor sări ca arse, sesizând corect faptul că, şi dacă angajatorul păstrează costurile salariale, din moment ce Fiscul ia mai mult, va rămâne mai puţin la dispoziţia salariatului. Este şi motivul pentru care reducerea impozitului pe venitul salarial este OBLIGATORIE şi a fost făcută de la 16% la 10%.

Dar, astfel, apare o întrebare-cheie:

Reducerea impozitului pe venit compensează reducerea sumei rămase pentru impozitare, astfel încât salariatul să ia aceiaşi bani „în mână” ( reiterăm că am luat în calcul un angajator de maximă bună credinţă) ? Răspunsul este DA, apare un spor ceva mai mare de 2% din salariul brut luat ca referinţă de facto, deoarece este menţionat clar în contractul de muncă.

Concret, ca să nu ne pierdem în meandrele deducerilor regresiv aplicate între 1.500 de lei şi 3.000 de lei după numărul persoanelor aflate în întreţinere ( 300 de lei, apoi 400 de lei la 1 persoană etc., dar nu vă speriaţi, că nu intrăm în amănunte), e mai simplu să vedem că de la circa 13,4% din salariul brut actual ( cel din contractul de muncă) impozit pe venit la cei care nu beneficiază de nicio deducere personală (16% din 83,5%), se trece la 7,9% ( 10% din 121,5% – 42,5%, dacă vă uitaţi mai sus la semnificaţia cifrelor menţionate).

DE CE 83,5% : 100% actualul salariu brut – 10,5% CAS angajat – 5,5% CASS angajat – 0,5% contribuţie şomaj angajat = 83,5% raportat la actualul salariu brut

Aşadar, se pierd cam trei procente şi un sfert pe partea de taxare a salariului propriu-zis dar se câştigă cinci procente şi jumătate pe partea de impozitare a veniturilor din salarii. Rămâne de neînţeles ce era greu de explicat şi de priceput în această privinţă, cu excepţia cazului că a fost făcut şi perpetuat un melanj greu digerabil între salarii şi sporururile permanente.

Se va pune, în schimb, o problemă esenţială: se reduce de la 16% la 10% impozitul pe salarii sau impozitul pe venit ? Adică se reduce cota UNICĂ de impozitare sau se va lucra cu două cote, de 10% pe salarii şi 16% în rest ? De pildă, impozitul pe dobânzile bancare ( deja real negative, altminteri) se va reduce şi el de la 16% ( unde a fost trimis la mijlocul lui 2010, pe vremea crizei, şi „uitat” acolo) la 10% ?

Taxa de solidaritate

Şi, dacă aţi avut răbdare să citiţi până aici, pentru a vă face o idee despre o chestiune destul de încâlcită oricum prin modalitatea contabilă de taxare aplicată şi modificată să nu mai priceapă nimeni nimic, vă oferim spre deliciu şi câteva consideraţii privind taxa de solidaritate de 2%. Care, de fapt, nu reprezintă altceva decât reunirea sub un singur nume ( nu tocmai inspirat) a unor taxe între 1,25% şi 1,95%.

DE CE 1,25% – 1,95%: 0,25% fond angajator plată salarii firme în insolvenţă + 0,85% fond angajator plată concedii medicale + 0,15% – 0,85% fond angajator plată accidente muncă

Desigur, iar se pune problema 2% din ce ? Pentru că 2% din 121,5% devine 2,43%. Deşi mai corect ar fi să luăm, în acest caz 122,75% din actualul brut prin adăugarea celor cel puţin 1,25% menţionaţi mai sus. Din nou, prespunând că angajatorul păstrează în costul cu munca şi acele contribuţii care îi reveneau în exclusivitate şi o include corespunzător în noul brut.

Astfel, partea ce revine statului la impozitarea salariilor urcă la 43% (35% din 122,75%) raportat la actualul brut din cartea de muncă, respectiv o majorare de 9,5% faţă de cele 39,25% din prezent. Dar pe noi, salariaţii, ne interesează schimbarea beneficiului de la impozitarea cu 10% în loc de 16%.

Acesta devine cam 6,7% ( după scăderea din cele 13,4% actuale a celor 7,7% rezultate din aplicarea impozitului de 10% pe diferenţa între 122,75% şi noua impozitare făcută de stat cu 45,4%). Rezultat, că asta ne interesează, se va reduce uşor beneficiul nostru net undeva spre două procente şi un sfert de la două procente şi jumătate. Cert este că vor rămâne în plus peste 2% la net dacă angajatorul este corect, ceea ce poate constitui şi un criteriu de verificare.

Miza, între penal şi liberal

De fapt, poanta transferului de contribuţii, nu este, aşa cum se putea crede majorarea veniturilor statului, care pierde la impozitarea veniturilor ce câştigă la impozitarea salariilor ci faptul că îi va putea trimite în penal pe patroni şi pentru partea pe care ei o întârziau la plată din varii motive, cum, de altfel, putea face până acum, doar pentru partea ce revenea angajatului.

Miza constă în speranţa că va creşte gradul de conformare la plată, mai de voie mai de nevoie şi, pe această cale se vor majora încasările statului dintr-o sursă sigură şi constantă de alimentare, cu beneficiul electoral de a trâmbiţa reducerea impozitelor (să vedem care, în afară de cel pe salarii).

Dar şi cu riscurile de tulburări sociale deja declanşate mai degrabă din neînţelegerea (firească) a unor socoteli mai complicate, în care teama de necunoscut se combină nefast cu destabilizarea temporară a mediului de afaceri. Plus dezarmarea statului, dovedit ca slab administrator şi în domeniul social, într-o eventuală politică de liberalizare a beneficiilor oferite direct de angajator propriilor angajaţi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.10.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Un nou episod Dieselgate – poliția germană face percheziții la sediul Opel

Poliția germană a confirmat luni pentru DPA că efectuează percheziții la birourile producătorului de automobile Opel, într-un dosar de fraudă referitor la emisiile la motoare… Mai mult

Stiri

Ministrul Justiției a trimis la Cotroceni propunerea de numire a Adinei Florea la DNA

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a transmis luni președintelui Klaus Iohannis propunerea de numire a Adinei Florea în funcția de procuror șef al DNA, ignorând avizul… Mai mult

Stiri

Curtea supremă anulează una dintre prevederile care au făcut posibilă aderarea la UE: Protestele spontane în fața clădirilor publice importante au fost interzise

Mariana Bechir

Adunările publice trebuie declarate în prealabil, atunci când urmează să se desfășoare în piețe ori pe căi publice sau în alte locuri din vecinătatea sediilor… Mai mult

Stiri

Corina Creţu: Mă doare să văd că neîmpliniri ale statelor membre sunt puse pe seama Bruxelles-ului

Iulian Soare

Corina Creţu susţine că are conştiinţa împăcată în legătură cu lucrurile pe care le-a făcut în mandatul de Comisar european. ”Mă doare să văd că… Mai mult

Stiri

România, ultima din UE la calitatea vieții și bunăstare socială – Indicele de Progres social 2018

Vladimir Ionescu

România ocupă locul 44 din 146 de țări, în urma tuturor celorlalte state membre, în Indicele de progres social 2018. Este un clasament ce măsoară calitatea… Mai mult

Stiri

Premierul Benjamin Netanyahu amână, a doua oară, vizita în România

Razvan Diaconu

Ambasada Israelului la Bucureşti a confirmat luni, într-un răspuns pentru Mediafax, că premierul Benjamin Netanyahu şi-a amânat vizita în România. Este pentru a doua oară… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri cere o politică pe termen lung privind exploatarea resurselor naturale ale României

Vladimir Ionescu

Asociația Oamenilor de Afaceri din România solicită Guvernului, Parlamentului și partidelor să contribuie la fundamentarea și realizarea unor politici economice favorabile mediului de afaceri, ca… Mai mult