fbpx

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

La obiect

Creșterea comerțului se stabilizează – rămâne discrepanța severă față de evoluția PIB

Vânzările cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) au înregistrat în luna iulie 2021 o creștere de 6,1% pe seria brută față de luna precedentă, potrivit… Mai mult

06.09.2021

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

de Marin Pana 23.10.2017

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de vedere al celor care se conformează la plată şi acum, presupunând că firmele vor păstra intacte costurile salariale la acelaşi nivel, redirecţionând doar banii, fără a fi obligate expres în acest sens.

Efectul practic ar consta în deplasarea a circa opt procente din taxele aplicate de stat dinspre impozitul pe venitul personal în cea mai mare parte a lor către impozitul pe munca salariată. Ceea ce, în principiu, ar simplifica prelevarea banilor şi ar veni să confirme un lucru de bun simţ elementar: de fapt, toate taxele derivă din munca angajatului, pentru că în absenţa lui angajatorul nu ar plăti nimic şi nici nu ar avea din ce rezultat să plătească.

Există, însă, motive practice pentru a împărţi aceste contribuţii puse pe muncă între salariat şi angajator, ca mijloc de politică economică aplicat în TOATE statele europene. Mai precis, partea ce revine angajatorului ar putea beneficia de anumite reduceri la taxare, dacă acesta preia o parte din serviciile oferite de stat.

Matematica schimbării

Cea mai importantă modificare în cazul transferului contribuţiilor constă în schimbarea sumei de bani în raport cu care se face impozitarea. Prin mutarea integrală a taxelor în seama angajatului, referinţa creşte de la 100% la 121,5% sau chiar 122,75% ( cel puţin) dacă angajatorul este de bună credinţă şi nu profită de schimbarea modalităţii de taxare pentru a-şi mai scădea costurile.

Astfel, exprimările procentuale de tipul scăderii nivelului contribuţiilor de la 39,25% la 35%, vehiculate în mass-media, suferă de pe urma schimbării reperului de raportare. Fără de care, procentajele menţionate, deşi adevărate, nu permit o comparaţie corectă şi sunt chiar de natură a induce în eroare auditoriul.

Deoarece raportarea se face la un reper situat la 121,5% faţă de cel iniţial ( corespunzător actualei modalităţi de taxare), cei 35% din 121,5% ar deveni 42,5% dacă este să-i punem alături,în condiţii corecte de comparabilitate, cu cei 39,25% din prezent. Ceea ce corespunde, pentru a nu ne pierde în multe şi cifre virgule, cu un spor de 3,25% raportat la brut şi de aproximativ opt procente al încasărilor statului pe salarii.

DE CE 121,5% : 100% actualul salariu brut + 15,8% CAS angajator + 5,2% CASS angajator + 0,5% contribuţie şomaj angajator = 121,5% raportat la actualul salariu brut

Moment în care, sindicatele vor sări ca arse, sesizând corect faptul că, şi dacă angajatorul păstrează costurile salariale, din moment ce Fiscul ia mai mult, va rămâne mai puţin la dispoziţia salariatului. Este şi motivul pentru care reducerea impozitului pe venitul salarial este OBLIGATORIE şi a fost făcută de la 16% la 10%.

Dar, astfel, apare o întrebare-cheie:

Reducerea impozitului pe venit compensează reducerea sumei rămase pentru impozitare, astfel încât salariatul să ia aceiaşi bani „în mână” ( reiterăm că am luat în calcul un angajator de maximă bună credinţă) ? Răspunsul este DA, apare un spor ceva mai mare de 2% din salariul brut luat ca referinţă de facto, deoarece este menţionat clar în contractul de muncă.

Concret, ca să nu ne pierdem în meandrele deducerilor regresiv aplicate între 1.500 de lei şi 3.000 de lei după numărul persoanelor aflate în întreţinere ( 300 de lei, apoi 400 de lei la 1 persoană etc., dar nu vă speriaţi, că nu intrăm în amănunte), e mai simplu să vedem că de la circa 13,4% din salariul brut actual ( cel din contractul de muncă) impozit pe venit la cei care nu beneficiază de nicio deducere personală (16% din 83,5%), se trece la 7,9% ( 10% din 121,5% – 42,5%, dacă vă uitaţi mai sus la semnificaţia cifrelor menţionate).

DE CE 83,5% : 100% actualul salariu brut – 10,5% CAS angajat – 5,5% CASS angajat – 0,5% contribuţie şomaj angajat = 83,5% raportat la actualul salariu brut

Aşadar, se pierd cam trei procente şi un sfert pe partea de taxare a salariului propriu-zis dar se câştigă cinci procente şi jumătate pe partea de impozitare a veniturilor din salarii. Rămâne de neînţeles ce era greu de explicat şi de priceput în această privinţă, cu excepţia cazului că a fost făcut şi perpetuat un melanj greu digerabil între salarii şi sporururile permanente.

Se va pune, în schimb, o problemă esenţială: se reduce de la 16% la 10% impozitul pe salarii sau impozitul pe venit ? Adică se reduce cota UNICĂ de impozitare sau se va lucra cu două cote, de 10% pe salarii şi 16% în rest ? De pildă, impozitul pe dobânzile bancare ( deja real negative, altminteri) se va reduce şi el de la 16% ( unde a fost trimis la mijlocul lui 2010, pe vremea crizei, şi „uitat” acolo) la 10% ?

Taxa de solidaritate

Şi, dacă aţi avut răbdare să citiţi până aici, pentru a vă face o idee despre o chestiune destul de încâlcită oricum prin modalitatea contabilă de taxare aplicată şi modificată să nu mai priceapă nimeni nimic, vă oferim spre deliciu şi câteva consideraţii privind taxa de solidaritate de 2%. Care, de fapt, nu reprezintă altceva decât reunirea sub un singur nume ( nu tocmai inspirat) a unor taxe între 1,25% şi 1,95%.

DE CE 1,25% – 1,95%: 0,25% fond angajator plată salarii firme în insolvenţă + 0,85% fond angajator plată concedii medicale + 0,15% – 0,85% fond angajator plată accidente muncă

Desigur, iar se pune problema 2% din ce ? Pentru că 2% din 121,5% devine 2,43%. Deşi mai corect ar fi să luăm, în acest caz 122,75% din actualul brut prin adăugarea celor cel puţin 1,25% menţionaţi mai sus. Din nou, prespunând că angajatorul păstrează în costul cu munca şi acele contribuţii care îi reveneau în exclusivitate şi o include corespunzător în noul brut.

Astfel, partea ce revine statului la impozitarea salariilor urcă la 43% (35% din 122,75%) raportat la actualul brut din cartea de muncă, respectiv o majorare de 9,5% faţă de cele 39,25% din prezent. Dar pe noi, salariaţii, ne interesează schimbarea beneficiului de la impozitarea cu 10% în loc de 16%.

Acesta devine cam 6,7% ( după scăderea din cele 13,4% actuale a celor 7,7% rezultate din aplicarea impozitului de 10% pe diferenţa între 122,75% şi noua impozitare făcută de stat cu 45,4%). Rezultat, că asta ne interesează, se va reduce uşor beneficiul nostru net undeva spre două procente şi un sfert de la două procente şi jumătate. Cert este că vor rămâne în plus peste 2% la net dacă angajatorul este corect, ceea ce poate constitui şi un criteriu de verificare.

Miza, între penal şi liberal

De fapt, poanta transferului de contribuţii, nu este, aşa cum se putea crede majorarea veniturilor statului, care pierde la impozitarea veniturilor ce câştigă la impozitarea salariilor ci faptul că îi va putea trimite în penal pe patroni şi pentru partea pe care ei o întârziau la plată din varii motive, cum, de altfel, putea face până acum, doar pentru partea ce revenea angajatului.

Miza constă în speranţa că va creşte gradul de conformare la plată, mai de voie mai de nevoie şi, pe această cale se vor majora încasările statului dintr-o sursă sigură şi constantă de alimentare, cu beneficiul electoral de a trâmbiţa reducerea impozitelor (să vedem care, în afară de cel pe salarii).

Dar şi cu riscurile de tulburări sociale deja declanşate mai degrabă din neînţelegerea (firească) a unor socoteli mai complicate, în care teama de necunoscut se combină nefast cu destabilizarea temporară a mediului de afaceri. Plus dezarmarea statului, dovedit ca slab administrator şi în domeniul social, într-o eventuală politică de liberalizare a beneficiilor oferite direct de angajator propriilor angajaţi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.10.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul ia în considerare obligativitatea vaccinării sau testării săptămânale a angajaților din sistemul de asistență socială

Vladimir Ionescu

Guvernul a discutat, miercuri, în primă lectură, un proiect de ordonanță de urgență prin care angajaţii din domeniul asistenţei sociale ar putea fi obligați să… Mai mult

Stiri

Radu Comșa, expert în politici de sănătate: Avem nevoie de o politică care să urmărească atât păstrarea accesului la inovație dar și eficiența cheltuielilor

Victor Bratu

 Radu Comșa, expert consultant în politici de sănătate, îndeamnă decidenții să se gândească la o politică integrată a compensării medicamentelor pentru că, într-un an-doi,… Mai mult

Just Business

Prima consultare publică privind utilizarea Inteligenţei Artificiale, iniţiată de Autoritatea pentru Digitalizarea României

Vladimir Ionescu

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) anunță demararea consultării publice privind noilor reguli ce vor guverna modul în care cetăţenii şi companiile din UE utilizează tehnologiile… Mai mult

Stiri

Angajații din Educație vor da în judecată statul dacă vor plăti testarea: “Nu decontăm eșecul vaccinării”

Mariana Bechir

Sindicaliștii din Educație amenință guvernanții cu acționarea în instanță, dacă lucrătorii nevaccinați din acest domeniu vor fi obligați să se testeze periodic, pe banii lor.… Mai mult

Europa

Comisia lansează HERA, Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a lansat joi Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA), înființată cu scopul de a preveni, a detecta… Mai mult

Stiri

Vass Levente, secretar de stat la Ministerul Sănătății: Cu un minister slăbit e greu să ai strategii fără susținere politică transpartinic

Vladimir Ionescu

 Vass Levente, secretar de stat la Ministerul Sănătății, afirmă că România nu are o strategie clară, pe termen lung, în ceea ce privește domeniul… Mai mult

Stiri

„Să ne păstrăm calmul” – Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenței, despre plafonarea prețurilor la energie

Adrian N Ionescu

Autorităţile trebuie să ia măsuri care au sens economic, prin care să fie ajutaţi doar consumatorii care au nevoie. Măsuri cum este cea a plafonării… Mai mult