Datoria României – o evoluție în jurul pragului maxim. Situația în UE și niște concluzii

De Marin Pana | 7.2.2016 .

datorie-guvernamentalaDatoria publică a României s-a situat la finele anului 2014 imediat sub pragul de 40% din PIB, potrivit datelor definitive, publicate ieri de Eurostat. De reținut că aceasta este valoarea oficială la nivel european, care asigură comparația între statele membre și corespunde metodologiei utilizate pentru aplicarea procedurii de deficit excesiv.

Am făcut o selecție a datelor prezentate de oficiul de statistică al UE, pentru vedea cum ne poziționăm în context european.
Precum și ce învățăminte putem trage din evoluțiile survenite pe fondul crizei economice și a revenirii din această criză (v. tabelul – cifrele reprezintă procente din PIB).

tabel1De remarcat evoluția datoriei publice a Cehiei, fostă colegă de bloc estic, care a scăzut în termeni relativi la PIB și se îndreaptă înapoi spre pragul de 40%.
De altfel, ea nu face decât să se inspire din modelul german. După apropierea periculoasă de pragul de 80% în 2012 ( 79,7% mai precis) , nemții au demarat un program de reducere a datoriei publice.

Atenție la lecția Spaniei: cum poate degenera situația

Și economia care seamănă cel mai mult ca structură și mărime cu a noastră, cea poloneză, a luat măsuri pentru reducerea destul de drastică a datoriei publice. Deși a reușit performanța de a nu înregistra nici o scădere economică pe parcursul crizei generale din Europa, Polonia a urcat și ea la nivelul maxim de 55,9% din PIB, atins în 2013 și s-a repliat spre pragul de 50% de-abia în 2014.

Irlanda, a cărei datorie guvernamentală a urcat vertiginos în perioada în care s-a confruntat cu masive probleme financiare ( de la 23,9% din PIB în 2007 spre 120,2% din PIB în 2012) a reușit în 2012 să oprească majorarea datoriei și chiar a pornit puternic să inverseze trendul în 2014 (a coborât la doar 107,5% din PIB).

Din evoluția Spaniei, situată în 2008 cam unde eram noi în 2014, vedem cât de repede se poate deteriora situația expunerilor bugetului public și cum se poate ajunge spre pragul de 100% într-un timp extrem de scurt. Dacă ne raportăm la înrătățirea rapidă a nivelului de trai din pensinsula iberică și la insecuritatea crescândă a locului de muncă, poate ar fi bine să ne uităm mai atent la nivelul datoriei publice.

De altfel, originea latină și modelul socio-cultural aferent nu par să ne ajute din perspectiva finanțelor publice, dacă este să privim la evoluțiile din Franța, Italia sau Portugalia.

Mai aproape de noi, merită atenție modul în care a dat peste cap echilibrul financiar cel mai recent membru al clubului UE, Croația. Aceasta și-a văzut obligațiile de plată dublându-se exact în momentul în care adera la Uniune iar tendința de creștere mai departe a datoriei pare a se menține. Atenție mare și la Slovenia, care părea a fi o poveste de succes dar se confuntă cu probleme neșteptate.

În partea de nord a continentului, Finlanda, care stătea la un confortabil 32,7% în 2008, se îndreaptă spre ieșirea din criteriile de performață. Danemarca și Suedia, luptă din greu să oprească ascensiunea datoriei publice la niveluri rezonabile, ceea ce indică faptul că nu e un lucru simplu nici măcar în condițiile unei alte mentalități decât a noastră.

Stabilirea ad-hoc a unui prag de 40% pentru datoria publică ca sustenabil pentru fostele state socialiste intrate în UE pare a întruni consensul, în pofida restricției mai laxe, cea de 60% din PIB, impusă de criteriile de la Maastricht pentru aderarea la Zona Euro. Explicația este forța mai redusă a economiilor și nivelul mai ridicat al dobânzilor practicate la datoriile acestor state.

O diferență majoră între expunerile pe datoria publică și o explicație pentru diferențierea netă între situația Greciei și situația Italiei constă în cine deține drepturile pe această datorie. Dacă este mai mult concentrată către grupuri din exterior sau către entități și persoane fizice din propria țară. Evident, țările mari, cu cetățeni mai bogați și cu forță financiară superioară sunt avantajate din această perspectivă.

Desigur, însă, nu este și cazul României, care, în cazul acumulării unor obligații de plată aferente unei eventuale creșteri a datoriei publice raportate la PIB și/sau a ratei dobânzii și/sau a cursului valutei în care este denominată datoria s-ar afla mai degrabă la cheremul unor creditori străini. Care, evident, ar avea interese străine.

Vestea bună este că datele operative furnizate de Ministerul Finanțelor arată în prezent o scădere a nivelului datoriei guvernamentale raportate la PIB estimat pentru anul trecut la 38,5%.

Vestea mai puțin bună este că alte trei miliarde de lei s-au adăugat între timp la această datorie, care a urcat de la 265,7 miliarde lei la finele lui 2014 la 268,7 miliarde lei la 30 noiembrie 2015.

Practic, creșterea datoriei s-a situat sub creșterea PIB, ceea ce a dus, deocamdată la reducerea acesteia în termeni relativi.

Din păcate, însă, statul continuă să își asume suplimentar o serie de obligații de plată, atât pe partea de protecție socială (vezi deficitul de aproape 20 miliarde lei de la pensii) cât și pe partea de salarizare a bugetarilor (ieșiți din plafonul de 7% din PIB). Obligații asumate pe termen lung pe baza unor speranțe de creștere economică pe termen scurt.

Publicat la data de 7.2.2016 .

2 comentarii

  1. Ioan
    9.2.2016, 11:29 pm

    Inca se mai discuta despre originea LATINA? chiar si spaniolii sustin ca nu limba latina este la origine, vezi descoperirile de la Tartaria…

  2. Ștefan A.
    12.2.2016, 1:14 pm

    Datele sint depasite de realitate .
    Conform MFP , la 31 decembrie 2015 , guvernul a avut un deficit bugetar (noua datorie de stat) 10,361 miliarde lei.
    Ca urmare :
    – premiera mondiala sa reusesti in o singura luna a cheltui tot excedentul din luna noiembrie ( 5,334 miliarde) + cele 10,361 miliarde de noua datorie .
    – De la 13% PIB in 2008 , la 39,9 % PIB datorie de stat in 2014 , alt record . In doar 6 ani , TRIPLICAREA datoriei publice (in procente PIB) e fara egal pe plan international.
    Ca comparatie , Italia a reusit in 10 ani (1982-1992) doar sa DUBLEZE datoria publica (de la 60% la 120% PIB ). Macar in 1982 aveau toata infrastructura construita si erau o putere economica mondiala . Cu doar 60 % datorie de stat si presiune fiscala de 32% .
    – In nici o cuvintare publica , campanie electorala , nimeni si niciodata in Romania nu a promis o astfel de crestere galopanta de datorie publica .
    -Agravantul ca toti protagonistii care au semnat documentele de indatorare financiara nu au curajul sa apara public pentru a explica unde au mers banii imprumutati .
    Doar DNA ne mai arata periodic pe unii care au bagat adinc, foarte adinc mana in bugetul de stat pentru interesul personal sau de gasca .
    INTREBARE:
    Daca o astfel de crestere galopanta a datoriei publice a asigurat DOAR ceva mai mult de 600km de autostrazi (din care unele se surpa ) , 41% populatie fara canalizare si apa potabila , la cit va trebui sa ajunga datoria de stat romaneasca pentru a avea un nivel MINIM ACCEPTABIL de infrastructura si eradicarea rusinii “WC in curte” ?
    Undeva la 200% PIB ? 🙂

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – cel mai prețios atu prin poziția (temporară ?) pe tabloul de bord european

euro-mecanism Potrivit datelor certificate de Eurostat România a respectat anul trecut 13 din cei 14 indicatori stabiliți pentru tabloul de bord al situației macroeconomice din...Citeste mai departe »

Marin Pana

Scadența deficitului bugetar și restrângerea cheltuielilor publice au crescut de 2,5 ori arieratele la bugetul general consolidat. Atenție la sursa arieratelor locale

contabilitatea Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, arieratele bugetului general consolidat au crescut considerabil pe parcursul acestui an, ajungând să fie de două ori și...Citeste mai departe »

Marin Pana

Relația comercială a României cu Zona Euro: o analiză comparativă cu Polonia, Cehia, Ungaria

comert-exterior-romania1 România ocupă locul 15 în rândul partenerilor comerciali ai zonei Euro, mult în spatele altor țări care au făcut parte din Blocul Estic, precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum ne cheltuim avantajele comparative: Prețul gazelor naturale în economie – ratarea unei oportunități și consecințele pentru România

gaze În contextul scăderii semnificative a prețurilor la resurse energetice, factorii noștri de decizie au ezitat să acționeze și, de unde aveam, de departe, cel...Citeste mai departe »

Marin Pana

Carnagiul de pe șosele: România și accidentele rutiere – o comparație în contextul UE la statistici și măsuri de reducere a mortalității

accident-dn1 Zecile de morți de pe șoselele României din ultimele săptămâni – fie că vorbim de accidentele în lanț de pe Autostrada Soarelui sau cele...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Viitorul preşedinte al Franţei, pro-Rusia. Cercul se strânge. Ce facem?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: François Fillon, fost prim ministru sub președinția lui Sarkozy (2007-2012), a câștigat categoric alegerile primare ale dreptei franceze și va candida la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / America s-a schimbat. Să ne pregătim pentru schimbarea lumii

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Epoca Obama s-a încheiat cu repudierea totală a moştenirii sale politice, lăsându-l în urmă pe Trump, candidatul cu profilul politic şi intelectual...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Nu vă goniți copiii !

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Aproape ca a devenit de bonton sa anunti ca in niciun caz copiii tai nu vor ramane in tara. In momentul in care intrebi...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

valentin-lazea

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

gabriel-biris

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română