Datoria României – o evoluție în jurul pragului maxim. Situația în UE și niște concluzii

de Marin Pana | 7.2.2016 .

datorie-guvernamentalaDatoria publică a României s-a situat la finele anului 2014 imediat sub pragul de 40% din PIB, potrivit datelor definitive, publicate ieri de Eurostat. De reținut că aceasta este valoarea oficială la nivel european, care asigură comparația între statele membre și corespunde metodologiei utilizate pentru aplicarea procedurii de deficit excesiv.

Am făcut o selecție a datelor prezentate de oficiul de statistică al UE, pentru vedea cum ne poziționăm în context european.
Precum și ce învățăminte putem trage din evoluțiile survenite pe fondul crizei economice și a revenirii din această criză (v. tabelul – cifrele reprezintă procente din PIB).

tabel1De remarcat evoluția datoriei publice a Cehiei, fostă colegă de bloc estic, care a scăzut în termeni relativi la PIB și se îndreaptă înapoi spre pragul de 40%.
De altfel, ea nu face decât să se inspire din modelul german. După apropierea periculoasă de pragul de 80% în 2012 ( 79,7% mai precis) , nemții au demarat un program de reducere a datoriei publice.

Atenție la lecția Spaniei: cum poate degenera situația

Și economia care seamănă cel mai mult ca structură și mărime cu a noastră, cea poloneză, a luat măsuri pentru reducerea destul de drastică a datoriei publice. Deși a reușit performanța de a nu înregistra nici o scădere economică pe parcursul crizei generale din Europa, Polonia a urcat și ea la nivelul maxim de 55,9% din PIB, atins în 2013 și s-a repliat spre pragul de 50% de-abia în 2014.

Irlanda, a cărei datorie guvernamentală a urcat vertiginos în perioada în care s-a confruntat cu masive probleme financiare ( de la 23,9% din PIB în 2007 spre 120,2% din PIB în 2012) a reușit în 2012 să oprească majorarea datoriei și chiar a pornit puternic să inverseze trendul în 2014 (a coborât la doar 107,5% din PIB).

Din evoluția Spaniei, situată în 2008 cam unde eram noi în 2014, vedem cât de repede se poate deteriora situația expunerilor bugetului public și cum se poate ajunge spre pragul de 100% într-un timp extrem de scurt. Dacă ne raportăm la înrătățirea rapidă a nivelului de trai din pensinsula iberică și la insecuritatea crescândă a locului de muncă, poate ar fi bine să ne uităm mai atent la nivelul datoriei publice.

De altfel, originea latină și modelul socio-cultural aferent nu par să ne ajute din perspectiva finanțelor publice, dacă este să privim la evoluțiile din Franța, Italia sau Portugalia.

Mai aproape de noi, merită atenție modul în care a dat peste cap echilibrul financiar cel mai recent membru al clubului UE, Croația. Aceasta și-a văzut obligațiile de plată dublându-se exact în momentul în care adera la Uniune iar tendința de creștere mai departe a datoriei pare a se menține. Atenție mare și la Slovenia, care părea a fi o poveste de succes dar se confuntă cu probleme neșteptate.

În partea de nord a continentului, Finlanda, care stătea la un confortabil 32,7% în 2008, se îndreaptă spre ieșirea din criteriile de performață. Danemarca și Suedia, luptă din greu să oprească ascensiunea datoriei publice la niveluri rezonabile, ceea ce indică faptul că nu e un lucru simplu nici măcar în condițiile unei alte mentalități decât a noastră.

Stabilirea ad-hoc a unui prag de 40% pentru datoria publică ca sustenabil pentru fostele state socialiste intrate în UE pare a întruni consensul, în pofida restricției mai laxe, cea de 60% din PIB, impusă de criteriile de la Maastricht pentru aderarea la Zona Euro. Explicația este forța mai redusă a economiilor și nivelul mai ridicat al dobânzilor practicate la datoriile acestor state.

O diferență majoră între expunerile pe datoria publică și o explicație pentru diferențierea netă între situația Greciei și situația Italiei constă în cine deține drepturile pe această datorie. Dacă este mai mult concentrată către grupuri din exterior sau către entități și persoane fizice din propria țară. Evident, țările mari, cu cetățeni mai bogați și cu forță financiară superioară sunt avantajate din această perspectivă.

Desigur, însă, nu este și cazul României, care, în cazul acumulării unor obligații de plată aferente unei eventuale creșteri a datoriei publice raportate la PIB și/sau a ratei dobânzii și/sau a cursului valutei în care este denominată datoria s-ar afla mai degrabă la cheremul unor creditori străini. Care, evident, ar avea interese străine.

Vestea bună este că datele operative furnizate de Ministerul Finanțelor arată în prezent o scădere a nivelului datoriei guvernamentale raportate la PIB estimat pentru anul trecut la 38,5%.

Vestea mai puțin bună este că alte trei miliarde de lei s-au adăugat între timp la această datorie, care a urcat de la 265,7 miliarde lei la finele lui 2014 la 268,7 miliarde lei la 30 noiembrie 2015.

Practic, creșterea datoriei s-a situat sub creșterea PIB, ceea ce a dus, deocamdată la reducerea acesteia în termeni relativi.

Din păcate, însă, statul continuă să își asume suplimentar o serie de obligații de plată, atât pe partea de protecție socială (vezi deficitul de aproape 20 miliarde lei de la pensii) cât și pe partea de salarizare a bugetarilor (ieșiți din plafonul de 7% din PIB). Obligații asumate pe termen lung pe baza unor speranțe de creștere economică pe termen scurt.

Publicat la data de 7.2.2016 .

2 comentarii

  1. Ioan
    9.2.2016, 11:29 pm

    Inca se mai discuta despre originea LATINA? chiar si spaniolii sustin ca nu limba latina este la origine, vezi descoperirile de la Tartaria…

  2. Ștefan A.
    12.2.2016, 1:14 pm

    Datele sint depasite de realitate .
    Conform MFP , la 31 decembrie 2015 , guvernul a avut un deficit bugetar (noua datorie de stat) 10,361 miliarde lei.
    Ca urmare :
    – premiera mondiala sa reusesti in o singura luna a cheltui tot excedentul din luna noiembrie ( 5,334 miliarde) + cele 10,361 miliarde de noua datorie .
    – De la 13% PIB in 2008 , la 39,9 % PIB datorie de stat in 2014 , alt record . In doar 6 ani , TRIPLICAREA datoriei publice (in procente PIB) e fara egal pe plan international.
    Ca comparatie , Italia a reusit in 10 ani (1982-1992) doar sa DUBLEZE datoria publica (de la 60% la 120% PIB ). Macar in 1982 aveau toata infrastructura construita si erau o putere economica mondiala . Cu doar 60 % datorie de stat si presiune fiscala de 32% .
    – In nici o cuvintare publica , campanie electorala , nimeni si niciodata in Romania nu a promis o astfel de crestere galopanta de datorie publica .
    -Agravantul ca toti protagonistii care au semnat documentele de indatorare financiara nu au curajul sa apara public pentru a explica unde au mers banii imprumutati .
    Doar DNA ne mai arata periodic pe unii care au bagat adinc, foarte adinc mana in bugetul de stat pentru interesul personal sau de gasca .
    INTREBARE:
    Daca o astfel de crestere galopanta a datoriei publice a asigurat DOAR ceva mai mult de 600km de autostrazi (din care unele se surpa ) , 41% populatie fara canalizare si apa potabila , la cit va trebui sa ajunga datoria de stat romaneasca pentru a avea un nivel MINIM ACCEPTABIL de infrastructura si eradicarea rusinii “WC in curte” ?
    Undeva la 200% PIB ? 🙂

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei...Citeste mai departe »

Marin Pana

… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro. Valoare care ne plasează pe locul 8...Citeste mai departe »

Marin Pana

Comerțul exterior al anului 2016: Cu cine, ce, cât – de-am înregistrat un deficit de 10 miliarde de euro

Deficitul comercial pe 2016 a fost de 9.956,8 milioane euro, cu circa 19% mai mare decât în anul anterior. Gradul de acoperire a importurilor...Citeste mai departe »

Marin Pana

Bugetul gospodărilor românești și cheltuielile lor: o comparație cu statele UE. Și câteva sugestii de redirecționare a banilor

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor pentru mâncare în bugetul gospodăriilor şi se situează pe ultimul loc la trei categorii...Citeste mai departe »

Marin Pana

Anomaliile congenitale ale Bugetului General Consolidat al României

După ce am prezentat veniturile şi cheltuielile bugetului de stat (BS), să vedem cum se integrează ele în bugetul general consolidat (BGC), din care...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5194 lei
4.2442 lei
5.2680 lei

OPINII & EDITORIAL

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Demisia consilierului Flynn: prima fisură gravă în administraţia Trump. Începe „contra-revoluţia” establishmentului?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Michael Flynn, consilierul de securitate naţională al Preşedintelui Statelor Unite, a demisionat acum câteva ore. Scandalul este imens. Retragerea acestuia are în...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română