Datoria României – o evoluție în jurul pragului maxim. Situația în UE și niște concluzii

de Marin Pana | 7.2.2016 .

datorie-guvernamentalaDatoria publică a României s-a situat la finele anului 2014 imediat sub pragul de 40% din PIB, potrivit datelor definitive, publicate ieri de Eurostat. De reținut că aceasta este valoarea oficială la nivel european, care asigură comparația între statele membre și corespunde metodologiei utilizate pentru aplicarea procedurii de deficit excesiv.

Am făcut o selecție a datelor prezentate de oficiul de statistică al UE, pentru vedea cum ne poziționăm în context european.
Precum și ce învățăminte putem trage din evoluțiile survenite pe fondul crizei economice și a revenirii din această criză (v. tabelul – cifrele reprezintă procente din PIB).

tabel1De remarcat evoluția datoriei publice a Cehiei, fostă colegă de bloc estic, care a scăzut în termeni relativi la PIB și se îndreaptă înapoi spre pragul de 40%.
De altfel, ea nu face decât să se inspire din modelul german. După apropierea periculoasă de pragul de 80% în 2012 ( 79,7% mai precis) , nemții au demarat un program de reducere a datoriei publice.

Atenție la lecția Spaniei: cum poate degenera situația

Și economia care seamănă cel mai mult ca structură și mărime cu a noastră, cea poloneză, a luat măsuri pentru reducerea destul de drastică a datoriei publice. Deși a reușit performanța de a nu înregistra nici o scădere economică pe parcursul crizei generale din Europa, Polonia a urcat și ea la nivelul maxim de 55,9% din PIB, atins în 2013 și s-a repliat spre pragul de 50% de-abia în 2014.

Irlanda, a cărei datorie guvernamentală a urcat vertiginos în perioada în care s-a confruntat cu masive probleme financiare ( de la 23,9% din PIB în 2007 spre 120,2% din PIB în 2012) a reușit în 2012 să oprească majorarea datoriei și chiar a pornit puternic să inverseze trendul în 2014 (a coborât la doar 107,5% din PIB).

Din evoluția Spaniei, situată în 2008 cam unde eram noi în 2014, vedem cât de repede se poate deteriora situația expunerilor bugetului public și cum se poate ajunge spre pragul de 100% într-un timp extrem de scurt. Dacă ne raportăm la înrătățirea rapidă a nivelului de trai din pensinsula iberică și la insecuritatea crescândă a locului de muncă, poate ar fi bine să ne uităm mai atent la nivelul datoriei publice.

De altfel, originea latină și modelul socio-cultural aferent nu par să ne ajute din perspectiva finanțelor publice, dacă este să privim la evoluțiile din Franța, Italia sau Portugalia.

Mai aproape de noi, merită atenție modul în care a dat peste cap echilibrul financiar cel mai recent membru al clubului UE, Croația. Aceasta și-a văzut obligațiile de plată dublându-se exact în momentul în care adera la Uniune iar tendința de creștere mai departe a datoriei pare a se menține. Atenție mare și la Slovenia, care părea a fi o poveste de succes dar se confuntă cu probleme neșteptate.

În partea de nord a continentului, Finlanda, care stătea la un confortabil 32,7% în 2008, se îndreaptă spre ieșirea din criteriile de performață. Danemarca și Suedia, luptă din greu să oprească ascensiunea datoriei publice la niveluri rezonabile, ceea ce indică faptul că nu e un lucru simplu nici măcar în condițiile unei alte mentalități decât a noastră.

Stabilirea ad-hoc a unui prag de 40% pentru datoria publică ca sustenabil pentru fostele state socialiste intrate în UE pare a întruni consensul, în pofida restricției mai laxe, cea de 60% din PIB, impusă de criteriile de la Maastricht pentru aderarea la Zona Euro. Explicația este forța mai redusă a economiilor și nivelul mai ridicat al dobânzilor practicate la datoriile acestor state.

O diferență majoră între expunerile pe datoria publică și o explicație pentru diferențierea netă între situația Greciei și situația Italiei constă în cine deține drepturile pe această datorie. Dacă este mai mult concentrată către grupuri din exterior sau către entități și persoane fizice din propria țară. Evident, țările mari, cu cetățeni mai bogați și cu forță financiară superioară sunt avantajate din această perspectivă.

Desigur, însă, nu este și cazul României, care, în cazul acumulării unor obligații de plată aferente unei eventuale creșteri a datoriei publice raportate la PIB și/sau a ratei dobânzii și/sau a cursului valutei în care este denominată datoria s-ar afla mai degrabă la cheremul unor creditori străini. Care, evident, ar avea interese străine.

Vestea bună este că datele operative furnizate de Ministerul Finanțelor arată în prezent o scădere a nivelului datoriei guvernamentale raportate la PIB estimat pentru anul trecut la 38,5%.

Vestea mai puțin bună este că alte trei miliarde de lei s-au adăugat între timp la această datorie, care a urcat de la 265,7 miliarde lei la finele lui 2014 la 268,7 miliarde lei la 30 noiembrie 2015.

Practic, creșterea datoriei s-a situat sub creșterea PIB, ceea ce a dus, deocamdată la reducerea acesteia în termeni relativi.

Din păcate, însă, statul continuă să își asume suplimentar o serie de obligații de plată, atât pe partea de protecție socială (vezi deficitul de aproape 20 miliarde lei de la pensii) cât și pe partea de salarizare a bugetarilor (ieșiți din plafonul de 7% din PIB). Obligații asumate pe termen lung pe baza unor speranțe de creștere economică pe termen scurt.

Publicat la data de 7.2.2016 .

2 comentarii

  1. Ioan
    9.2.2016, 11:29 pm

    Inca se mai discuta despre originea LATINA? chiar si spaniolii sustin ca nu limba latina este la origine, vezi descoperirile de la Tartaria…

  2. Ștefan A.
    12.2.2016, 1:14 pm

    Datele sint depasite de realitate .
    Conform MFP , la 31 decembrie 2015 , guvernul a avut un deficit bugetar (noua datorie de stat) 10,361 miliarde lei.
    Ca urmare :
    – premiera mondiala sa reusesti in o singura luna a cheltui tot excedentul din luna noiembrie ( 5,334 miliarde) + cele 10,361 miliarde de noua datorie .
    – De la 13% PIB in 2008 , la 39,9 % PIB datorie de stat in 2014 , alt record . In doar 6 ani , TRIPLICAREA datoriei publice (in procente PIB) e fara egal pe plan international.
    Ca comparatie , Italia a reusit in 10 ani (1982-1992) doar sa DUBLEZE datoria publica (de la 60% la 120% PIB ). Macar in 1982 aveau toata infrastructura construita si erau o putere economica mondiala . Cu doar 60 % datorie de stat si presiune fiscala de 32% .
    – In nici o cuvintare publica , campanie electorala , nimeni si niciodata in Romania nu a promis o astfel de crestere galopanta de datorie publica .
    -Agravantul ca toti protagonistii care au semnat documentele de indatorare financiara nu au curajul sa apara public pentru a explica unde au mers banii imprumutati .
    Doar DNA ne mai arata periodic pe unii care au bagat adinc, foarte adinc mana in bugetul de stat pentru interesul personal sau de gasca .
    INTREBARE:
    Daca o astfel de crestere galopanta a datoriei publice a asigurat DOAR ceva mai mult de 600km de autostrazi (din care unele se surpa ) , 41% populatie fara canalizare si apa potabila , la cit va trebui sa ajunga datoria de stat romaneasca pentru a avea un nivel MINIM ACCEPTABIL de infrastructura si eradicarea rusinii “WC in curte” ?
    Undeva la 200% PIB ? 🙂

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb, în țara care consumă din import!

Poate că ar fi util să vedem cum au evoluat în timp prognozele referitoare la cursul de schimb euro/leu efectuate de Comisia Naţională de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Încă un paradox: Țara cu cea mai mare creștere a prosperității oficiale din care fug cei mai mulți oameni în timp de pace

Populaţia rezidentă a României a fost la 1 ianuarie 2017 de 19.638 mii persoane, în scădere cu 122 de mii de persoane faţă de...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română