fbpx

Interviu

Interviu cu fostul primar din La Paz: povestea și soluțiile unui edil de capitală sud-americană

Cum poate fi abordată administrația unei capitale atinsă de ”o corupție sud-americană”, atunci când nu vrei să te lași înghițit de mecanismul sofisticat de fraudă… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Datoria României – o evoluție în jurul pragului maxim. Situația în UE și niște concluzii

de Marin Pana 7.2.2016

datorie-guvernamentalaDatoria publică a României s-a situat la finele anului 2014 imediat sub pragul de 40% din PIB, potrivit datelor definitive, publicate ieri de Eurostat. De reținut că aceasta este valoarea oficială la nivel european, care asigură comparația între statele membre și corespunde metodologiei utilizate pentru aplicarea procedurii de deficit excesiv.

Am făcut o selecție a datelor prezentate de oficiul de statistică al UE, pentru vedea cum ne poziționăm în context european.
Precum și ce învățăminte putem trage din evoluțiile survenite pe fondul crizei economice și a revenirii din această criză (v. tabelul – cifrele reprezintă procente din PIB).

tabel1De remarcat evoluția datoriei publice a Cehiei, fostă colegă de bloc estic, care a scăzut în termeni relativi la PIB și se îndreaptă înapoi spre pragul de 40%.
De altfel, ea nu face decât să se inspire din modelul german. După apropierea periculoasă de pragul de 80% în 2012 ( 79,7% mai precis) , nemții au demarat un program de reducere a datoriei publice.

Atenție la lecția Spaniei: cum poate degenera situația

Și economia care seamănă cel mai mult ca structură și mărime cu a noastră, cea poloneză, a luat măsuri pentru reducerea destul de drastică a datoriei publice. Deși a reușit performanța de a nu înregistra nici o scădere economică pe parcursul crizei generale din Europa, Polonia a urcat și ea la nivelul maxim de 55,9% din PIB, atins în 2013 și s-a repliat spre pragul de 50% de-abia în 2014.

Irlanda, a cărei datorie guvernamentală a urcat vertiginos în perioada în care s-a confruntat cu masive probleme financiare ( de la 23,9% din PIB în 2007 spre 120,2% din PIB în 2012) a reușit în 2012 să oprească majorarea datoriei și chiar a pornit puternic să inverseze trendul în 2014 (a coborât la doar 107,5% din PIB).

Din evoluția Spaniei, situată în 2008 cam unde eram noi în 2014, vedem cât de repede se poate deteriora situația expunerilor bugetului public și cum se poate ajunge spre pragul de 100% într-un timp extrem de scurt. Dacă ne raportăm la înrătățirea rapidă a nivelului de trai din pensinsula iberică și la insecuritatea crescândă a locului de muncă, poate ar fi bine să ne uităm mai atent la nivelul datoriei publice.

De altfel, originea latină și modelul socio-cultural aferent nu par să ne ajute din perspectiva finanțelor publice, dacă este să privim la evoluțiile din Franța, Italia sau Portugalia.

Mai aproape de noi, merită atenție modul în care a dat peste cap echilibrul financiar cel mai recent membru al clubului UE, Croația. Aceasta și-a văzut obligațiile de plată dublându-se exact în momentul în care adera la Uniune iar tendința de creștere mai departe a datoriei pare a se menține. Atenție mare și la Slovenia, care părea a fi o poveste de succes dar se confuntă cu probleme neșteptate.

În partea de nord a continentului, Finlanda, care stătea la un confortabil 32,7% în 2008, se îndreaptă spre ieșirea din criteriile de performață. Danemarca și Suedia, luptă din greu să oprească ascensiunea datoriei publice la niveluri rezonabile, ceea ce indică faptul că nu e un lucru simplu nici măcar în condițiile unei alte mentalități decât a noastră.

Stabilirea ad-hoc a unui prag de 40% pentru datoria publică ca sustenabil pentru fostele state socialiste intrate în UE pare a întruni consensul, în pofida restricției mai laxe, cea de 60% din PIB, impusă de criteriile de la Maastricht pentru aderarea la Zona Euro. Explicația este forța mai redusă a economiilor și nivelul mai ridicat al dobânzilor practicate la datoriile acestor state.

O diferență majoră între expunerile pe datoria publică și o explicație pentru diferențierea netă între situația Greciei și situația Italiei constă în cine deține drepturile pe această datorie. Dacă este mai mult concentrată către grupuri din exterior sau către entități și persoane fizice din propria țară. Evident, țările mari, cu cetățeni mai bogați și cu forță financiară superioară sunt avantajate din această perspectivă.

Desigur, însă, nu este și cazul României, care, în cazul acumulării unor obligații de plată aferente unei eventuale creșteri a datoriei publice raportate la PIB și/sau a ratei dobânzii și/sau a cursului valutei în care este denominată datoria s-ar afla mai degrabă la cheremul unor creditori străini. Care, evident, ar avea interese străine.

Vestea bună este că datele operative furnizate de Ministerul Finanțelor arată în prezent o scădere a nivelului datoriei guvernamentale raportate la PIB estimat pentru anul trecut la 38,5%.

Vestea mai puțin bună este că alte trei miliarde de lei s-au adăugat între timp la această datorie, care a urcat de la 265,7 miliarde lei la finele lui 2014 la 268,7 miliarde lei la 30 noiembrie 2015.

Practic, creșterea datoriei s-a situat sub creșterea PIB, ceea ce a dus, deocamdată la reducerea acesteia în termeni relativi.

Din păcate, însă, statul continuă să își asume suplimentar o serie de obligații de plată, atât pe partea de protecție socială (vezi deficitul de aproape 20 miliarde lei de la pensii) cât și pe partea de salarizare a bugetarilor (ieșiți din plafonul de 7% din PIB). Obligații asumate pe termen lung pe baza unor speranțe de creștere economică pe termen scurt.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.2.2016

2 comentarii

  1. Ioan
    9.2.2016, 11:29 pm

    Inca se mai discuta despre originea LATINA? chiar si spaniolii sustin ca nu limba latina este la origine, vezi descoperirile de la Tartaria…

  2. Ștefan A.
    12.2.2016, 1:14 pm

    Datele sint depasite de realitate .
    Conform MFP , la 31 decembrie 2015 , guvernul a avut un deficit bugetar (noua datorie de stat) 10,361 miliarde lei.
    Ca urmare :
    – premiera mondiala sa reusesti in o singura luna a cheltui tot excedentul din luna noiembrie ( 5,334 miliarde) + cele 10,361 miliarde de noua datorie .
    – De la 13% PIB in 2008 , la 39,9 % PIB datorie de stat in 2014 , alt record . In doar 6 ani , TRIPLICAREA datoriei publice (in procente PIB) e fara egal pe plan international.
    Ca comparatie , Italia a reusit in 10 ani (1982-1992) doar sa DUBLEZE datoria publica (de la 60% la 120% PIB ). Macar in 1982 aveau toata infrastructura construita si erau o putere economica mondiala . Cu doar 60 % datorie de stat si presiune fiscala de 32% .
    – In nici o cuvintare publica , campanie electorala , nimeni si niciodata in Romania nu a promis o astfel de crestere galopanta de datorie publica .
    -Agravantul ca toti protagonistii care au semnat documentele de indatorare financiara nu au curajul sa apara public pentru a explica unde au mers banii imprumutati .
    Doar DNA ne mai arata periodic pe unii care au bagat adinc, foarte adinc mana in bugetul de stat pentru interesul personal sau de gasca .
    INTREBARE:
    Daca o astfel de crestere galopanta a datoriei publice a asigurat DOAR ceva mai mult de 600km de autostrazi (din care unele se surpa ) , 41% populatie fara canalizare si apa potabila , la cit va trebui sa ajunga datoria de stat romaneasca pentru a avea un nivel MINIM ACCEPTABIL de infrastructura si eradicarea rusinii “WC in curte” ?
    Undeva la 200% PIB ? 🙂

Lăsați un comentariu


Stiri

După 30 de ani: A fost instalată prima platformă de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră

Adrian N Ionescu

Black Sea Oil & Gas (BSOG) și partenerii săi concesionari ai perimetrului de gaze naturale Midia din zona românească a Mării Negre au anunțat finalizarea… Mai mult

Stiri

2 angajați ai Primăriei Drobeta Turnu-Severin, suspectați că au falsificat certificate de vaccinare pentru 96 de persoane

Vladimir Ionescu

IPJ Mehedinți a efectuat 64 de percheziții, miercuri dimineață, în județele Mehedinți, Dolj și Caraș-Severin, la persoane suspectate că au falsificat certificate de vaccinare. Conform… Mai mult

Stiri

Cele 4 reguli principale de sănătate financiară – studiu BCR

Adrian N Ionescu

Lipsa sfaturilor financiare specializate îi expune pe români la riscul de a face alegeri  greșite. Doar 24% dintre români solicită consultanță financiară specializată. Jumătate preferă… Mai mult

Stiri

Bucureștiul a intrat în scenariul roșu – certificatul verde devine obligatoriu pentru acces în anumite spații

Vladimir Ionescu

Bucureștiul  intră în scenariul roșu, după ce rata de infectare a urcat miercuri la 3,3 de cazuri de Covid-19 la 1.000 locuitori. Din acest moment,… Mai mult

Europa

Agenţia Internaţională de Energie cere Rusiei să dovedească că este furnizor de încredere de gaze

Adrian N Ionescu

În situația actuală a scumpirii gazelor naturale, Rusia poate dovedi că este un furnizor de încredere pentru Europa, dacă va livra  acesteia cantități mai mari… Mai mult

Europa

Lituania recomandă cetățenilor să arunce telefoanele chinezești – au încorporate funcții de detectare, trimit la terți date criptate

Iulian Soare

Ministrul lituanian al apărării a recomandat populației să evite să mai cumpere telefoane mobile chinezești și i-a sfătuit pe cei care folosesc acest tip de… Mai mult

Stiri

”Îl încurajez pe Florin să nu se teamă” – Președintele Iohannis merge la Congresul PNL

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunţat că va participa, sâmbătă, la Congresul PNL în care se alege preşedintele formaţiunii. Cu privire la criza guvernamentală, el a… Mai mult