Analiză

Sectorul de transport – oportunitatea insuficient exploatată pentru echilibrarea contului curent

România s-a situat anul trecut pe locul 5 între statele membre UE, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a transportului de mărfuri, potrivit datelor… Mai mult

27.11.2018

Chestiunea

Fiscalitatea 2019 / Dacă nu puteți nici măcar lucrurile basic, lăsați-o așa, încurcată: Nu luați lumea prin surprindere și anul viitor

Chiar știi. Experiența naște, în mintea antreprenorului și managerului român, o întrebare simplă în fața spectacolului de improvizații și măsuri disperate de pe scena administrației:… Mai mult

26.11.2018

Analiză

Consumul individual efectiv, criteriu de aderare la euro? Consum cu ce?

Potrivit indicatorului de consum individual efectiv (prescurtat AIC, de la Actual Individual Consumption în lb.engleză) România a ajuns în 2017 la 68% din nivelul de… Mai mult

26.11.2018

La obiect

IMM-urile: o hartă a specificului românesc desenată de UE

IMM-urile din România generează jumătate din valoarea adaugată şi aproape două treimi din locurile de muncă din economia „non-financiară”. În perioada 2013-2017, valoarea adaugată a… Mai mult

25.11.2018

Cronicile

Cursul leului şi competitivitatea – câteva observaţii comparative cu monedele vecine

de Marin Pana 23.1.2018

Leul s-a devalorizat în raport cu euro în anul trecut cu mai puţin de două procente în raport cu euro, ca medie anuală, valoare similară cu cea consemnată de dolarul american şi cu mult mai mică decât cea a lirei sterline (aceasta din urmă afectată de anunţul părăsirii UE).

Spre deosebire de leu, forintul maghiar şi, mai ales, zlotul polonez s-au apreciat anul trecut în raport cu moneda unică europeană. Aparent, polonezii au avut o evoluţie net superioară, dar, dacă ne uităm mai atent la evoluţia din ultimii ani, nu este vorba decât despre o recuperare a devalorizării ceva mai mari din 2016 (peste patru procente faţă de doar un procent în cazul leului).

În treacăt fie spus, similitudinea între leu şi zlot ( ambele botezate cu new în coada acronimului şi cu paritate extrem de apropiată, care, din punct de vedere al preţurilor din magazine, face să ne simţim în Polonia ca acasă) a fost cu totul remarcabilă în 2014 – 2015, cu stabilitatea aproape perfectă a mediei anuale a cursului faţă de euro.

Dacă ne uităm la creşterile şi descreşterile dolarului şi lirei sterline, se poate observa o stabilitate cu mult mai mare a cursului de schimb în ţările central-europene ( unde geografic ne încadrăm mai bine decât în Balcani) cu regim de curs flotant decât în marile economii occidentale, mai puţin dependente de asemenea fluctuaţii. Unde populaţia nici nu bagă de seamă variaţii de curs minore, de ordinul a unu-două procente, pe care le consideră fireşti.

Cu alte cuvinte, din perspectiva practicii internaţionale, nu s-a întâmplat nimic deosebit şi, deocamdată, nu există motive de îngrijorare. Deşi ecartul e ceva mai mare, nu apare nici o deosebire evidentă faţă de cei trei ani anteriori, dacă se face diferenţa de curs între media anuală şi valorile la final de an, sistematic mai crescute din motive sezoniere.

Competitivitatea României și rata reală de schimb efectivă

Hai să vedem acum în ce măsură evoluţia cursului de schimb a afectat sau nu competitivitatea internaţională prin costuri sau preţuria României, relativ la principalii rivali pe pieţele internaţionale.

Aceasta se face tehnic prin aşa-numita rată reală de schimb efectivă (în lb. engleză „real effective exchange rate”, abreviat REER).

Indicatorul calculat după regulile armonizate internaţional faţă de 42 de ţări (28 membre UE + 14 ţări industrializate, de la SUA şi Japonia până la China, Rusia şi Turcia), cu ponderi duble pentru export ( entru a reflecta corect ansamblul şi nu a nu acorda o atenţie prea mare competiţiei de pe piaţa internă), arată o pierdere nesemnificativă de competitivitate pentru România anul trecut, potrivit celor mai recente date prelucrate şi publicate de Eurostat.

Interpretarea tehnică este o deteriorare a competitivităţii odată cu creşterea indicatorului şi invers, valoarea de 100 fiind fixată pentru anul 2010. Aprecierea relativă a monedei unice a afectat destul de evident competitivitatea ţărilor din Eurozonă şi ceva mai mult valoarea consemnată per total UE.

Modificarea acesteia din urmă a fost similară cu cea a Poloniei (care a avut şi cea mai mare apreciere a cursului faţă de euro), mai mare decât cea a Ungariei (al cărei forint s-a apreciat de trei ori mai puţin decât zlotul şi cu mult mai mare decât a României, care a mers pe varianta de depreciere acceptabilă dar şi-a păstrat competitivitatea.

Desigur, poate nu este cea mai bună variantă de păstrare a competitivităţii şi am avea variantele sustenabile, ceva mai eficiente pe termen mediu şi lung, de investiţii  în retehnologizare, îmbunătăţirea mediului de afaceri sau extinderea infrastructurii. Dar, până una alta, echilibrele sunt o provocare zilnică şi sunt păstrate cu mijloacele pe care le avem.

Din păcate, pe canalul mărfurilor aduse din import, cu atât mai dezirabile ca raport calitate-preţ cu cât cursul de schimb euro-leu este mai scăzut, şi al veniturilor crescute în ritm dublu faţă de avansul PIB, apare riscul de inflamare a indicelui general de preţuri.

Ceea ce face dificil reglajul pe politica monetară şi ne trimite înapoi la fundamentele economice ale cumpătării în creşterea salariilor şi pensiilor, pentru a nu afecta competitivitatea şi a nu slăbi moneda naţională.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.1.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ședința CSAT a fost suspendată și se reia pe 19 decembrie

Razvan Diaconu

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a fost suspendată marţi, după mai mult de patru ore de discuții, urmând ca subiectele aflate pe… Mai mult

Stiri

Călin Popescu Tăriceanu: Nu am fost informat despre OUG pentru Codurile penale

Razvan Diaconu

Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, spune că nu a fost informat despre intenția Guvernului de a da o ordonanță de urgență pentru modificările aduse Codurilor… Mai mult

Stiri

Parlamentul European cere Consiliului UE să decidă ”rapid” primirea României și Bulgariei în Schengen. O rezoluție similară a mai fost votată cu 7 ani în urmă

Iulian Soare

Parlamentul European a adoptat marți o rezoluție prin care solicită Consiliului UE ”să adopte o decizie rapidă și afirmativă” în ceea ce privește includerea României… Mai mult

Stiri

Renault numește un nou director general la Automobile Dacia

Vladimir Ionescu

Groupe Renault a anunţat, marţi, numirea actualului director executiv al Uzinei Vehicule Dacia, Christophe Dridi, în funcţia de director general al Automobile Dacia şi al… Mai mult

Stiri

5 motive pentru care Guvernul nu poate emite OUG de modificare a codurile penale – argumentele judecătorului Cristi Danileț

Vladimir Ionescu

Judecătorul Cristian Danileț enumeră, într-o postare pe pagina sa de Facebook, cinci motive datorită cărora Guvernul nu poate da OUG doar pe articolele constituționale dintr-o lege.… Mai mult

Europa

Ford începe concedierile în Germania după ce a renunţat la fabricarea modelului C Max

Vladimir Ionescu

Ford a început negocierile cu reprezentanţii angajaţilor la fabrica din Saarlouis (Germania) privind concedierile consecutive deciziei de a renunţa la fabricarea modelului Ford C-Max. „Putem… Mai mult

Stiri

CCR: Legea privind prescrierea conflictului de interese după 3 ani de la faptă nu respectă tehnica legislativă

Vladimir Ionescu

Textul Legii privind prescrierea conflictului de interese după trei ani de la faptă “este deficitar din punctul de vedere al tehnicii legislative, ceea ce conduce… Mai mult