La obiect

Decembrie 2017 – salariul net a trecut pragul de 1.100 de euro la preţurile locale, dar ritmul de creştere a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii ani

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, cu 6,8% mai mare faţă de luna precedentă iar… Mai mult

11.02.2018

Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

Cursul leului şi competitivitatea – câteva observaţii comparative cu monedele vecine

de Marin Pana 23.1.2018

Leul s-a devalorizat în raport cu euro în anul trecut cu mai puţin de două procente în raport cu euro, ca medie anuală, valoare similară cu cea consemnată de dolarul american şi cu mult mai mică decât cea a lirei sterline (aceasta din urmă afectată de anunţul părăsirii UE).

Spre deosebire de leu, forintul maghiar şi, mai ales, zlotul polonez s-au apreciat anul trecut în raport cu moneda unică europeană. Aparent, polonezii au avut o evoluţie net superioară, dar, dacă ne uităm mai atent la evoluţia din ultimii ani, nu este vorba decât despre o recuperare a devalorizării ceva mai mari din 2016 (peste patru procente faţă de doar un procent în cazul leului).

În treacăt fie spus, similitudinea între leu şi zlot ( ambele botezate cu new în coada acronimului şi cu paritate extrem de apropiată, care, din punct de vedere al preţurilor din magazine, face să ne simţim în Polonia ca acasă) a fost cu totul remarcabilă în 2014 – 2015, cu stabilitatea aproape perfectă a mediei anuale a cursului faţă de euro.

Dacă ne uităm la creşterile şi descreşterile dolarului şi lirei sterline, se poate observa o stabilitate cu mult mai mare a cursului de schimb în ţările central-europene ( unde geografic ne încadrăm mai bine decât în Balcani) cu regim de curs flotant decât în marile economii occidentale, mai puţin dependente de asemenea fluctuaţii. Unde populaţia nici nu bagă de seamă variaţii de curs minore, de ordinul a unu-două procente, pe care le consideră fireşti.

Cu alte cuvinte, din perspectiva practicii internaţionale, nu s-a întâmplat nimic deosebit şi, deocamdată, nu există motive de îngrijorare. Deşi ecartul e ceva mai mare, nu apare nici o deosebire evidentă faţă de cei trei ani anteriori, dacă se face diferenţa de curs între media anuală şi valorile la final de an, sistematic mai crescute din motive sezoniere.

Competitivitatea României și rata reală de schimb efectivă

Hai să vedem acum în ce măsură evoluţia cursului de schimb a afectat sau nu competitivitatea internaţională prin costuri sau preţuria României, relativ la principalii rivali pe pieţele internaţionale.

Aceasta se face tehnic prin aşa-numita rată reală de schimb efectivă (în lb. engleză „real effective exchange rate”, abreviat REER).

Indicatorul calculat după regulile armonizate internaţional faţă de 42 de ţări (28 membre UE + 14 ţări industrializate, de la SUA şi Japonia până la China, Rusia şi Turcia), cu ponderi duble pentru export ( entru a reflecta corect ansamblul şi nu a nu acorda o atenţie prea mare competiţiei de pe piaţa internă), arată o pierdere nesemnificativă de competitivitate pentru România anul trecut, potrivit celor mai recente date prelucrate şi publicate de Eurostat.

Interpretarea tehnică este o deteriorare a competitivităţii odată cu creşterea indicatorului şi invers, valoarea de 100 fiind fixată pentru anul 2010. Aprecierea relativă a monedei unice a afectat destul de evident competitivitatea ţărilor din Eurozonă şi ceva mai mult valoarea consemnată per total UE.

Modificarea acesteia din urmă a fost similară cu cea a Poloniei (care a avut şi cea mai mare apreciere a cursului faţă de euro), mai mare decât cea a Ungariei (al cărei forint s-a apreciat de trei ori mai puţin decât zlotul şi cu mult mai mare decât a României, care a mers pe varianta de depreciere acceptabilă dar şi-a păstrat competitivitatea.

Desigur, poate nu este cea mai bună variantă de păstrare a competitivităţii şi am avea variantele sustenabile, ceva mai eficiente pe termen mediu şi lung, de investiţii  în retehnologizare, îmbunătăţirea mediului de afaceri sau extinderea infrastructurii. Dar, până una alta, echilibrele sunt o provocare zilnică şi sunt păstrate cu mijloacele pe care le avem.

Din păcate, pe canalul mărfurilor aduse din import, cu atât mai dezirabile ca raport calitate-preţ cu cât cursul de schimb euro-leu este mai scăzut, şi al veniturilor crescute în ritm dublu faţă de avansul PIB, apare riscul de inflamare a indicelui general de preţuri.

Ceea ce face dificil reglajul pe politica monetară şi ne trimite înapoi la fundamentele economice ale cumpătării în creşterea salariilor şi pensiilor, pentru a nu afecta competitivitatea şi a nu slăbi moneda naţională.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.1.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

CSM: Procuroarea Mihaiela Iorga, suspendată din funcție

Vladimir Ionescu

Procuroarea Mihaiela Iorga (foto) a fost suspendată luni din magistratură, de către CSM, conform Legii 303/2004, care impune această măsură atunci când un magistrat este… Mai mult

Stiri

Raport EFOR 2018: Guvernarea de tip bazar – costurile clentelismului în administrația locală și companiile de stat

Razvan Diaconu

Distribuţia de fonduri de investiţii în teritoriu (plus procesul de achiziţii publice care urmează după aceea) alături de companiile publice, de stat sau municipale, sunt… Mai mult

Stiri

AmCham Romania: Prioritatea execuției bugetare pe 2018 e realizarea planului de investiții

Vladimir Ionescu

În viziunea AmCham Romania, în 2018, cel mai relevant indicator de performanţă economică trebuie să fie gradul de realizare a investiţiilor, pentru a transforma creşterea… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană adoptă o nouă strategie de instruire a propriilor angajați

Vladimir Ionescu

SIVECO România este liderul consorțiului de firme care proiectează și dezvoltă soluții de e-learning destinate instruirii personalului CE în utilizarea sistemelor informatice. Cei peste 32.000… Mai mult

Stiri

Sindicatele din învățământ anunță proteste – majorările salariale nu acoperă inflația

Vladimir Ionescu

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) începe miercuri protestele, pentru că majorările salariale (acolo unde nu sunt diminuări) nu acoperă nici măcar inflația, ceea ce… Mai mult

Stiri

Bizara piață a muncii: În T4 din 2017 a scăzut numărul joburilor oferite calificaților, dar s-au înmulțit posturile de șef în administrația publică

Vladimir Ionescu

Numărul de locuri de muncă vacante din economie a scăzut în al patrulea trimestru al anului trecut cu 9,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

Stiri

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 41 miliarde lei

Vladimir Ionescu

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de aproximativ 41,04 miliarde de lei, la 31 ianuarie 2018, în creştere cu 27,57% faţă de… Mai mult