fbpx

Analiză

Forța economiilor europene după PIB în euro – România, pe locul 13. Cum a afectat pandemia statele UE

Economia României figurează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2020 privitor la PIB… Mai mult

07.04.2021

Chestiunea

Revoluția fiscală propusă de SUA privind impozitul minim global pe profiturile corporațiilor găsește susținere la FMI

Propunerea SUA pentru introducerea la nivel global a unui impozit minim pe profitul companiilor a găsit susținere la Fondul Monetar Internațional (FMI). Măsura este menită… Mai mult

07.04.2021

La obiect

Cum a modificat criza bugetul familial: studiu de caz – T4 din 2020

Veniturile totale unei gospodării în T4 2020 au ajuns la 4.999 lei (+7,7% față de aceeași perioadă din anul precedent), potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

06.04.2021

Europa

3 luni de la debutul campaniilor de vaccinare: Țintele ratate de UE pe Trimestrul I

La trei luni de la debutul campaniilor de vaccinare împotriva coronavirus, doar cinci, respectiv 4, state membre au îndeplinit obiectivele de etapă al Comisiei Europene:… Mai mult

06.04.2021

Cursul leului şi competitivitatea – câteva observaţii comparative cu monedele vecine

de Marin Pana 23.1.2018

Leul s-a devalorizat în raport cu euro în anul trecut cu mai puţin de două procente în raport cu euro, ca medie anuală, valoare similară cu cea consemnată de dolarul american şi cu mult mai mică decât cea a lirei sterline (aceasta din urmă afectată de anunţul părăsirii UE).

Spre deosebire de leu, forintul maghiar şi, mai ales, zlotul polonez s-au apreciat anul trecut în raport cu moneda unică europeană. Aparent, polonezii au avut o evoluţie net superioară, dar, dacă ne uităm mai atent la evoluţia din ultimii ani, nu este vorba decât despre o recuperare a devalorizării ceva mai mari din 2016 (peste patru procente faţă de doar un procent în cazul leului).

În treacăt fie spus, similitudinea între leu şi zlot ( ambele botezate cu new în coada acronimului şi cu paritate extrem de apropiată, care, din punct de vedere al preţurilor din magazine, face să ne simţim în Polonia ca acasă) a fost cu totul remarcabilă în 2014 – 2015, cu stabilitatea aproape perfectă a mediei anuale a cursului faţă de euro.

Dacă ne uităm la creşterile şi descreşterile dolarului şi lirei sterline, se poate observa o stabilitate cu mult mai mare a cursului de schimb în ţările central-europene ( unde geografic ne încadrăm mai bine decât în Balcani) cu regim de curs flotant decât în marile economii occidentale, mai puţin dependente de asemenea fluctuaţii. Unde populaţia nici nu bagă de seamă variaţii de curs minore, de ordinul a unu-două procente, pe care le consideră fireşti.

Cu alte cuvinte, din perspectiva practicii internaţionale, nu s-a întâmplat nimic deosebit şi, deocamdată, nu există motive de îngrijorare. Deşi ecartul e ceva mai mare, nu apare nici o deosebire evidentă faţă de cei trei ani anteriori, dacă se face diferenţa de curs între media anuală şi valorile la final de an, sistematic mai crescute din motive sezoniere.

Competitivitatea României și rata reală de schimb efectivă

Hai să vedem acum în ce măsură evoluţia cursului de schimb a afectat sau nu competitivitatea internaţională prin costuri sau preţuria României, relativ la principalii rivali pe pieţele internaţionale.

Aceasta se face tehnic prin aşa-numita rată reală de schimb efectivă (în lb. engleză „real effective exchange rate”, abreviat REER).

Indicatorul calculat după regulile armonizate internaţional faţă de 42 de ţări (28 membre UE + 14 ţări industrializate, de la SUA şi Japonia până la China, Rusia şi Turcia), cu ponderi duble pentru export ( entru a reflecta corect ansamblul şi nu a nu acorda o atenţie prea mare competiţiei de pe piaţa internă), arată o pierdere nesemnificativă de competitivitate pentru România anul trecut, potrivit celor mai recente date prelucrate şi publicate de Eurostat.

Interpretarea tehnică este o deteriorare a competitivităţii odată cu creşterea indicatorului şi invers, valoarea de 100 fiind fixată pentru anul 2010. Aprecierea relativă a monedei unice a afectat destul de evident competitivitatea ţărilor din Eurozonă şi ceva mai mult valoarea consemnată per total UE.

Modificarea acesteia din urmă a fost similară cu cea a Poloniei (care a avut şi cea mai mare apreciere a cursului faţă de euro), mai mare decât cea a Ungariei (al cărei forint s-a apreciat de trei ori mai puţin decât zlotul şi cu mult mai mare decât a României, care a mers pe varianta de depreciere acceptabilă dar şi-a păstrat competitivitatea.

Desigur, poate nu este cea mai bună variantă de păstrare a competitivităţii şi am avea variantele sustenabile, ceva mai eficiente pe termen mediu şi lung, de investiţii  în retehnologizare, îmbunătăţirea mediului de afaceri sau extinderea infrastructurii. Dar, până una alta, echilibrele sunt o provocare zilnică şi sunt păstrate cu mijloacele pe care le avem.

Din păcate, pe canalul mărfurilor aduse din import, cu atât mai dezirabile ca raport calitate-preţ cu cât cursul de schimb euro-leu este mai scăzut, şi al veniturilor crescute în ritm dublu faţă de avansul PIB, apare riscul de inflamare a indicelui general de preţuri.

Ceea ce face dificil reglajul pe politica monetară şi ne trimite înapoi la fundamentele economice ale cumpătării în creşterea salariilor şi pensiilor, pentru a nu afecta competitivitatea şi a nu slăbi moneda naţională.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.1.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Rusia limitează navigaţia în mai multe zone din jurul Crimeei

Iulian Soare

Rusia a anunțat suspendarea navigaţiei navelor militare şi oficiale străine în trei zone din Crimeea, a anunţat Ministerul Apărării rus, informează vineri AFP, potrivit Agerpres.… Mai mult

Stiri

USR și PLUS au fuzionat

Vladimir Ionescu

Fuziunea dintre USR şi PLUS a fost aprobată vineri de Curtea de Apel Bucureşti, anunță News.ro. Liderul USR Dan Barna a afirmat că este încă… Mai mult

Stiri

Aripa progresistă din Partidul Democrat îl sfidează pe Biden și propune creșterea numărului de judecători de la Curtea Supremă

Vladimir Ionescu

Sfidându-l pe Joe Biden, mai mulţi parlamentari progresişti au prezentat joi un proiect de lege pentru creşterea numărului de judecători ai Curţii Supreme, dominată de… Mai mult

Stiri

Premierul Cîțu îi cere vicepremierului Barna să explice ce a făcut ca să îndrepte neregulile semnalate de Vlad Voiculescu. Dan Barna: premierul a fost informat, a spus că va analiza

Razvan Diaconu

UPDATE. „Am fost informat ieri, 15 aprilie, de echipa de la Ministerul Sănătății că verifică posibile inadvertențe în modul de raportare a persoanelor decedate de… Mai mult

Stiri

Europarlamentarul Claudiu Manda, trimis în judecată. Acuzația DNA: și-a folosit influența pentru a obține foloase necuvenite

Vladimir Ionescu

Europarlamentarul PSD Claudiu Manda, soțul Liei Olguța Vasilescu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA. El este acuzat de folosirea influenței, pentru că ar… Mai mult

Stiri

Raiffeisen Bank lansează Money Chat, primul podcast despre nevoile și poveștile financiare ale românilor

Vladimir Ionescu

Raiffeisen Bank lansează pe platforma Money Bistro un nou format prin care românii pot învăța să-și gestioneze finanțele. Podcastul Money Chat conține 10 povești adevarate… Mai mult

Europa

OMS: 82% dintre antibioticele autorizate recent nu mai fac față bacteriilor

Iulian Soare

Este nevoie de investiții pentru descoperirea unor antibiotice eficiente, iar pandemiei de Covid-19 oferă câteva lecții utile despre mobilizare la nivel global pentru a combate… Mai mult