Analiză

Sectorul de transport – oportunitatea insuficient exploatată pentru echilibrarea contului curent

România s-a situat anul trecut pe locul 5 între statele membre UE, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a transportului de mărfuri, potrivit datelor… Mai mult

27.11.2018

Chestiunea

Fiscalitatea 2019 / Dacă nu puteți nici măcar lucrurile basic, lăsați-o așa, încurcată: Nu luați lumea prin surprindere și anul viitor

Chiar știi. Experiența naște, în mintea antreprenorului și managerului român, o întrebare simplă în fața spectacolului de improvizații și măsuri disperate de pe scena administrației:… Mai mult

26.11.2018

Analiză

Consumul individual efectiv, criteriu de aderare la euro? Consum cu ce?

Potrivit indicatorului de consum individual efectiv (prescurtat AIC, de la Actual Individual Consumption în lb.engleză) România a ajuns în 2017 la 68% din nivelul de… Mai mult

26.11.2018

La obiect

IMM-urile: o hartă a specificului românesc desenată de UE

IMM-urile din România generează jumătate din valoarea adaugată şi aproape două treimi din locurile de muncă din economia „non-financiară”. În perioada 2013-2017, valoarea adaugată a… Mai mult

25.11.2018

Cronicile

Cum stăm cu banii și pe ce îi cheltuim. Un plus de 40% la veniturile personale în 4 ani, o creștere cu 20% a PIB în aceeași perioadă

de Marin Pana , 4.2.2018

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2017 arată că veniturile medii totale ale unei gospodării au ajuns la 3.426 de lei pe familie și 1.308 lei pe membru al acesteia.

De reţinut, o contribuţie semnificativă la valoarea menţionată a avut şi reducerea numărului de membri per familie de la 2,66 persoane la doar 2,62 persoane pe parcursul ultimilor patru ani.

După revenirea nivelului real al PIB la cel din 2008 (produsă în 2014), creșterea veniturilor s-a tot accelerat de la an la an, la valori cu mult mai mari decât cele permise, în principiu, de creșterea economică.

Decalajul dintre cei doi indicatori a urcat de la 2,7% în trimestrul III 2014 la un îngrijorător 9,2% în trimestrul III 2017.

Deși România a avut de recuperat faţă de media europeană în ceea ce priveşte partea ce revine gospodăriilor din rezultatul economic, această evoluție net diferită între nivelul veniturilor personale și avansul PIB ( alimentat tocmai de aceste majorări de venituri) nu este sustenabilă pe termen lung.

Ceea ce ar trebui să atragă atenția factorilor de răspundere, din perspectiva sustenabilităţii politicilor de venituri, este majorarea cumulată de aproape 40% a veniturilor personale pe parcursul a patru ani în care, per total, PIB-ul s-a majorat cu circa 20%. Mai mult, majorarea de 40% provine din combinarea creşterilor în bani de 52% cu scăderea de 28% a celor în natură (vezi tabelul).

Atenție la decalajele între venituri  pe medii de rezidență !

Semnal de alarmă pentru politicile deficitare de dezvoltare în teritoriu, creșterea veniturilor personale pe medii de rezidență a fost net diferită pe parcursul ultimilor patru ani. Raportul dintre venituroi la sat şi la oraş a coborât de la peste 70% în 2014 la circa 65% în 2017, cu observaţia că stabilizarea din acest an s-ar putea datora deplasării unor persoane cu venituri mari în afara zonelor urbane.

Salariile și-au consolidat considerabil poziția preponderentă în structura veniturilor totale ale unei gospodării, ajungând până la 62,5%, majorare de aproape zece procente în doar patru ani. În schimb, a scăzut vizibil partea care revine veniturilor în natură, care aproape s-a înjumătăţit. Ponderea veniturilor din prestații sociale în totalul veniturilor unei persoane s-a diminuat din 2015 încoace şi a ajuns la 21,6%.

Aceste evoluții reflectă integrarea tot mai pronunțată în relațiile de producție capitaliste, bazate pe producția de marfă și utilizarea muncii salariate în acest scop, simultan cu diminuarea părții de autoconsum, specifică societății feudale. Precum și presiunea în sensul degrevării costului muncii de obligațiile de protecție socială pentru păstrarea competitivității.

Structura cheltuielilor. Sumele alocate pentru alimente  au scăzut sub o treime din total

În premieră absolută, sumele alocate pentru mâncare au scăzut sub o treime din total. Banii economisiți ca urmare a reducerii costurilor cu alimentele (-6,1% ca pondere în total) au fost redistribuiți în principal către îmbrăcăminte și încălțăminte (+2,7%), dar și către mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (+1,9%), diverse produse și servicii (+0,9%) sau transport (+0,7%).

Această evoluție reflectă convergența tot mai pronunțată cu modul de viață occidental, pe măsura creșterii veniturilor iar modificările în structură fac dovada clară a unei evoluţii calitative în nivelul de trai.

Din păcate, sănătatea şi educaţia nu au beneficiat de pe urma sporului de bani la nivel de familie, în timp ce o parte tot mai mare din aceşti bani s-au cheltuit pentru băuturi alcoolice şi tutun.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ședința CSAT a fost suspendată și se reia pe 19 decembrie

Razvan Diaconu

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a fost suspendată marţi, după mai mult de patru ore de discuții, urmând ca subiectele aflate pe… Mai mult

Stiri

Călin Popescu Tăriceanu: Nu am fost informat despre OUG pentru Codurile penale

Razvan Diaconu

Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, spune că nu a fost informat despre intenția Guvernului de a da o ordonanță de urgență pentru modificările aduse Codurilor… Mai mult

Stiri

Parlamentul European cere Consiliului UE să decidă ”rapid” primirea României și Bulgariei în Schengen. O rezoluție similară a mai fost votată cu 7 ani în urmă

Iulian Soare

Parlamentul European a adoptat marți o rezoluție prin care solicită Consiliului UE ”să adopte o decizie rapidă și afirmativă” în ceea ce privește includerea României… Mai mult

Stiri

Renault numește un nou director general la Automobile Dacia

Vladimir Ionescu

Groupe Renault a anunţat, marţi, numirea actualului director executiv al Uzinei Vehicule Dacia, Christophe Dridi, în funcţia de director general al Automobile Dacia şi al… Mai mult

Stiri

5 motive pentru care Guvernul nu poate emite OUG de modificare a codurile penale – argumentele judecătorului Cristi Danileț

Vladimir Ionescu

Judecătorul Cristian Danileț enumeră, într-o postare pe pagina sa de Facebook, cinci motive datorită cărora Guvernul nu poate da OUG doar pe articolele constituționale dintr-o lege.… Mai mult

Europa

Ford începe concedierile în Germania după ce a renunţat la fabricarea modelului C Max

Vladimir Ionescu

Ford a început negocierile cu reprezentanţii angajaţilor la fabrica din Saarlouis (Germania) privind concedierile consecutive deciziei de a renunţa la fabricarea modelului Ford C-Max. „Putem… Mai mult

Stiri

CCR: Legea privind prescrierea conflictului de interese după 3 ani de la faptă nu respectă tehnica legislativă

Vladimir Ionescu

Textul Legii privind prescrierea conflictului de interese după trei ani de la faptă “este deficitar din punctul de vedere al tehnicii legislative, ceea ce conduce… Mai mult