La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Cum stăm cu banii și pe ce îi cheltuim. Un plus de 40% la veniturile personale în 4 ani, o creștere cu 20% a PIB în aceeași perioadă

de Marin Pana , 4.2.2018

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2017 arată că veniturile medii totale ale unei gospodării au ajuns la 3.426 de lei pe familie și 1.308 lei pe membru al acesteia.

De reţinut, o contribuţie semnificativă la valoarea menţionată a avut şi reducerea numărului de membri per familie de la 2,66 persoane la doar 2,62 persoane pe parcursul ultimilor patru ani.

După revenirea nivelului real al PIB la cel din 2008 (produsă în 2014), creșterea veniturilor s-a tot accelerat de la an la an, la valori cu mult mai mari decât cele permise, în principiu, de creșterea economică.

Decalajul dintre cei doi indicatori a urcat de la 2,7% în trimestrul III 2014 la un îngrijorător 9,2% în trimestrul III 2017.

Deși România a avut de recuperat faţă de media europeană în ceea ce priveşte partea ce revine gospodăriilor din rezultatul economic, această evoluție net diferită între nivelul veniturilor personale și avansul PIB ( alimentat tocmai de aceste majorări de venituri) nu este sustenabilă pe termen lung.

Ceea ce ar trebui să atragă atenția factorilor de răspundere, din perspectiva sustenabilităţii politicilor de venituri, este majorarea cumulată de aproape 40% a veniturilor personale pe parcursul a patru ani în care, per total, PIB-ul s-a majorat cu circa 20%. Mai mult, majorarea de 40% provine din combinarea creşterilor în bani de 52% cu scăderea de 28% a celor în natură (vezi tabelul).

Atenție la decalajele între venituri  pe medii de rezidență !

Semnal de alarmă pentru politicile deficitare de dezvoltare în teritoriu, creșterea veniturilor personale pe medii de rezidență a fost net diferită pe parcursul ultimilor patru ani. Raportul dintre venituroi la sat şi la oraş a coborât de la peste 70% în 2014 la circa 65% în 2017, cu observaţia că stabilizarea din acest an s-ar putea datora deplasării unor persoane cu venituri mari în afara zonelor urbane.

Salariile și-au consolidat considerabil poziția preponderentă în structura veniturilor totale ale unei gospodării, ajungând până la 62,5%, majorare de aproape zece procente în doar patru ani. În schimb, a scăzut vizibil partea care revine veniturilor în natură, care aproape s-a înjumătăţit. Ponderea veniturilor din prestații sociale în totalul veniturilor unei persoane s-a diminuat din 2015 încoace şi a ajuns la 21,6%.

Aceste evoluții reflectă integrarea tot mai pronunțată în relațiile de producție capitaliste, bazate pe producția de marfă și utilizarea muncii salariate în acest scop, simultan cu diminuarea părții de autoconsum, specifică societății feudale. Precum și presiunea în sensul degrevării costului muncii de obligațiile de protecție socială pentru păstrarea competitivității.

Structura cheltuielilor. Sumele alocate pentru alimente  au scăzut sub o treime din total

În premieră absolută, sumele alocate pentru mâncare au scăzut sub o treime din total. Banii economisiți ca urmare a reducerii costurilor cu alimentele (-6,1% ca pondere în total) au fost redistribuiți în principal către îmbrăcăminte și încălțăminte (+2,7%), dar și către mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (+1,9%), diverse produse și servicii (+0,9%) sau transport (+0,7%).

Această evoluție reflectă convergența tot mai pronunțată cu modul de viață occidental, pe măsura creșterii veniturilor iar modificările în structură fac dovada clară a unei evoluţii calitative în nivelul de trai.

Din păcate, sănătatea şi educaţia nu au beneficiat de pe urma sporului de bani la nivel de familie, în timp ce o parte tot mai mare din aceşti bani s-au cheltuit pentru băuturi alcoolice şi tutun.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.2.2018

Lăsați un comentariu


Mobile sticky

Oficial Ministerul Sănătății: Niciun caz de coronavirus confirmat în România

Vladimir Ionescu

Până în acest moment nu există nici un cetățean român pentru care să fi fost confirmată infectarea cu virusul Covid-19, a anunțat miercuri Nelu Tătaru,… Mai mult

Stiri

Rusia pregătește noi acțiuni ostile în Ucraina – analiză Euractiv

Victor Bratu

Exercițiile militare ruse din ce în ce mai grandioase în Marea Neagră, completate de o iminentă criză a apei potabile în Crimeea și de dezvoltarea… Mai mult

Stiri

Raport de țară, Comisia Europeană: Niciun progres privind cadrul fiscal, sustenabilitatea sistemului de pensii, transparența în companii de stat

Alexandra Pele

România a realizat progrese limitate în ceea ce privește recomandările specifice de țară, reiese din raportul de țară publicat miercuri de Comisia Europeană. Cadrul fiscal… Mai mult

Europa

Enel X, parteneriat cu CE și BEI pentru instalarea de stații de încărcare a mașinilor electrice în Italia, Spania și România

Vladimir Ionescu

Enel X, divizia de servicii energetice avansate a Grupului Enel, a contribuit la obținerea unei finanțări complete pentru proiectul AMBRA-Electrify Europe (AMBRA-E), care prevede instalarea… Mai mult

Stiri

Cercetător român din Țările de Jos: Gravitatea Covid-19 este similară celei a gripei sezoniere

Vladimir Ionescu

Mihai Netea (foto), cercetător și profesor de biologie experimentală la Universitatea Radboud din Nijmegen, Țările de Jos, a declarat într-un interviu acordat Hotnews că panica… Mai mult

Stiri

Summit RBL: Blind spots în modele de business și organizații

Vladimir Ionescu

Nu întotdeauna viteza de transformare a organizațiilor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și cu dinamica oamenilor din companie.… Mai mult

Stiri

Industria din România a intrat în a doua lună de contracție – barometru IRSOP

Vladimir Ionescu

Activitatea din industrie a intrat în a doua lună de contracție, în contextul în care cererea a rămas slabă și a influențat negativ volumul producției… Mai mult