Cum arată, în țara Crivățului, Programul de prevenire a înzăpezirii șoselelor: 0,45% realizare, după ce a fost plimbat 15 ani prin 5 legi

de Mariana Bechir | 11.1.2017 .

sosea camp viscol

Deși în fiecare iarnă viscolul blochează aceleași tronsoane din infrastructura rutieră, România evită cea mai ieftină și mai eficientă metodă de protecție a șoselelor împotriva înzăpezirilor.

Cu 5 legi și hotărâri de guvern elaborate în 15 ani, cu un cost de numai 7 milioane de euro și cu 4 ministere implicate, guvernele luptă împotriva viscolului doar prin cele mai costisitoare metode: blocarea traficului, instituirea de coduri de urgență și adunarea celulor de criză care stau de dimineața până seara în lumina reflectoarelor.

În acest timp, infrastructura rutieră a unei țări cu ierni grele se bucură de o protecție similară cu cea a celor din statele mediteraneene.

Din 2002, România are un program național pentru înființarea perdelelor forestiere ce ar trebui să apere drumurile cu risc ridicat de înzăpezire.

Până acum, însă, autoritățile nu au reușit decât să crească spectaculos obiectivele propuse prin numeroasele reglementări elaborate între timp – de la protejarea a 870 de km, în 2012, la 1.752 km de drumuri naționale și autostrăzi, în 2014. E vorba, evident, de strategii pe hârtie.

Realizare: 0,45% din necesar, în 15 ani

Din aceste ținte ambițioase, în 15 ani s-a reușit doar înființarea unor perdele de completare pe aproximativ 8 kilometri, din marginea Autostrăzii Soarelui, cea blocată invariabil în fiecare an, încă de la prima zăpadă. Aceasta înseamnă 23,69 de hectare, adică doar 0,45% din cât și-a propus Guvernul care a întocmit ultimul program național în domeniu, Cabinetul Victor Ponta.

Chiar și această modestă investiție, demarată în 2014, se va finaliza abia în 2018, potrivit unui răspuns oferit cursdeguvernare.ro de Regia Națională Romsilva:

“In toamna lui 2014, Romsilva, prin Directia Silvica Ialomita, a inființat, pe o lungime de aproximativ 8 km, o perdea forestiera de 23.69 ha, cu functia de protectie a autostrazii A2. Pana in prezent, s-au consumat fonduri in valoare de 280795 lei. Anul preconizat pentru definitivarea investitiei (inchiderea starii de masiv) este 2018”.

În afara acestora s-au mai sădit, în 2011, 3.000 de puieți, pe o lungime de numai 250 de metri, tot pe A2. Cifra este atât de rușinoasă, încât Romsilva nici nu mai menționează acest petec de copaci în rapoartele sale.

Potrivit legii din 202, durata de realizare a acestor perdele forestiere de protecție era 2005 – 2014, timp în care ar fi trebuit realizate plantațiile propriu-zise (2006 – 2011) și perioada de îngrijire a culturilor (până în anul 2014).

Cum arată ultimele ținte pentru drumuri

  • ultimul program, din 2014, prevede înființarea, în 33 de județe, a 5.257 ha de perdele, care să protejeze 1.752 km de căi rutiere
  • cele mai mari investiții vizează județele Călărași (162 km de drum, 488 ha de perdele) și Teleorman (125 km de drumuri, 375 ha de perdele).

Ce s-a făcut, totuși, în acești ani? Studii și proiecte

În cei 15 ani a fost modificată legislația inițială, pe măsură ce s-au descoperit impedimentele (care erau ușor de intuit încă de la început), preucm faptul că în România nu există o evidență cadastrală a terenurilor și există numeroase probleme de succesiune.

A fost nevoie de 5 ani pentru acoperirea lacunelor.

Mai întâi, puținele liziere rămase după retrocedare au fost declarate bunuri ”de interes național”, pentru a fi distruse și ele.

În vederea obţinerii acordului proprietarilor de terenuri agricole pentru înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie, a fost modificat Codul Silvic – prin Legea nr. 46/2008 s-a prevăzut acordarea de la bugetul de stat a unei compensaţii a pierderii de venit, în cuantum de 10 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe hectar, corespunzător suprafeţei efectiv ocupate de perdelele forestiere de protecţie, pentru persoanele fizice şi juridice care sunt de acord cu realizarea perdelelor forestiere de protecţie pe terenurile deţinute.

De asemenea, s-a stabilit administrarea perdelelor forestiere de protecţiea prin ocoalele silvice aflate în structura Regiei Naţionale a Pădurilor şi asigurarea contravalorii lucrărilor de administrare de la bugetul de stat.

În 2011, Legea 289 a fost modificată și Sistemul naţional al perdelelor forestiere de protecţie a fost declarat de utilitate publică, pentru a putea fi introdusă procedura expropierii pentru situațiile când proprietarii refuzau înființarea acestor bariere naturale în fața zăpezilor. În plus, au fost stabilite  procedurilor de expropriere în cazul succesiunilor nedezbătute.

Ce s-a făcut, concret, în afara upgradării legislației:

  • Între 2005 și 2006 – ICAS a elaborat 119 documentaţii privind înfiinţarea/ reabilitarea a 18.367 de hectare de perdele forestiere de protecţie a câmpului sau a căilor de comunicaţie, dintre care pentru 2.150 de hectare necesare protejării drumurilor și 717 ha, protejării căilor ferate
  • Între 2012 și2013 – 5 studii de fezabilitate şi proiecte tehnice pentru perdele forestiere de protecţie a unor tronsoane ale autostrăzilor A1 şi A2 (49 ha)
  • Printr-o HG au fost transferate de la ADS la Romsilva 23,69 ha de teren agricol pentru înființarea unor tronsoane de perdele forestiere de protecție a autostrăzii A2 București – Constanța
  • A început identificarea proprietarilor de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti (cu ajutorul autorităţilor locale şi al Agenţiei Naţionale de cadastru şi Publicitate Imobiliară) pe ale căror terenuri urmează să fie realizate perdele de protecţie și cărora trebuia să li se dea urgent număr de cadastru
  • ICAS a început actualizarea documentaţiilor tehnico-economice pentru înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie
  • Au demarat procedurile de expropriere pentru suprafața de 40 ha perdele  forestiere de protecție a autostrăzilor A1 și A2, pentru care proprietarii nu și-au dat acordul în vederea înființării perdelelor pe terenurile deținute
  • În 2015 s-au încheiat contracte de servicii  pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice, aferente suprafeței totale de 770 ha perdele forestiere de protecție a căilor de comunicații.
  • S-a contractat reabilitarea a 18 ha perdele forestiere de protecție împotriva înzăpezirii căilor ferate pe linia CFR 111, (din care pe 7 ha se vor realiza împăduriri integrale)
  • Pentru anul 2016 erau prevăzută realizarea studiilor defezabilitate pentru 770 ha și ar fi trebuit plantate 47 de ha de perdele forestiere. În septembrie 2016 a fost emisă o nouă OUG pentru facilitarea exproprierilor

Cu alte cuvinte, Programul național se află în stadiul ce ar fi trebuit bifat în urmă cu 10 ani cel puțin.

romica tomescuDirectorul general al ICAS, Romică Tomescu, fost minsitru al Mediului, a explicat pentru cursdeguvernare.ro că este o problemă de voință politică și încă există numeroase detalii pe care autoritățile nu le-au luat în considerare.

În opinia sa, legea ar trebui să prevadă clar în contractele pentru toate construcțiile de autostrăzi și drumuri naționale realizarea acestor perdele forestiere. “Când se fac exproprierile pentru drum și zonele de siguranță, se pot face și pentru perdelele de protecție”, ceea ce ar simplifica mult procedura, spune fostul ministru Romică Tomescu.

De ce perdelele forestiere și nu parazăpezi

deszapezire

Autostrăzile din România nu sunt protejate nici de parapeți, și nici de perdele forestiere

Existența acestor cordoane verzi care ar bloca formarea de suluri de zăpadă pe drumuri este cea mai potrivită formă de protecție în cazul României, se spune în Legea 289 2002 privind perdelele forestiere de protecţie, și au demonstrat specialiștii de la Institutul Naţional de cercetare-dezvoltare în Silvicultură (ICAS).

Pe de altă parte, un astfel de sistem național de perdele forestiere, care și-au dovedit eficiența în țările cu ierni grele, nu este doar mai eficient, ci și mai ieftin, chiar dacă se includ sumele pentru despăgubirile implicate de exproprieri.

Conform unui calcul din anii trecuți, înființarea acestor suprafețe costă de 40 de ori mai puțin decât panourile mobile, care nu reușesc decât reținerea parțială a zăpezii viscolite.

Calculul nu ia în considerare și costurile înlocuirilor impuse de furtul parazăpezilor, un detaliu important în România.

Este adevărat, pe de altă parte, că perdelele presupun costuri de întreținere, dar, în timp, cheltuielile sunt mai eficiente deoarece le reduc pe cele plătite anual de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru deszăpezire.

 un teren trecut din proprietatea publică a statului și administrarea Agenției Domeniilor Statului în fondul forestier proprietate publică a statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Probabil din acest motiv a existat mai multă operativitate. În rest, este nevoie de procedura mai greoaie a exproprierilor

Planul care nu s-a realizat niciodată 

Primul plan detaliat pentru crearea perdelelor a apărut în HG 648, din 2004, care prevedea înființarea lor pe o lungime totală de 1.052 kilometri, cu o suprafață de 3.212 ha, din care:

  • pentru drumuri naționale – 818 km, cu o suprafață de 2.402 ha
  • pentru căi ferate – 233 km, cu o suprafață de 810 ha.

Se estima un număr necesar de aproximativ 28 de milioane de puieți de arbuști și copaci. 

Șosele care se blochează în fiecare iarnă din cauza zăpezii

Drumurile care se închid în fiecare an sunt aceleași: de la apariția Strategiei pentru apărarea drumurilor s-a schimbat doar modul în care sunt comunicate informațiile despre riscurile de înzăpezire – acum putem urmări situația în timp real, pe site-ul Ministerului Transporturilor:

infrastructura-afectata-de-inzapeziri

Scurt istoric al înzăpezirilor din ultimii ani

În 2009, autostrăzile A1 şi A2 au fost blocate două zile, alte 47 drumuri naţionale şi judeţene, din Brăila, Vrancea şi Buzău, fiind deszăpezite după trei zile.

În 2010, autostrada A1 a fost închisă două zile iar autostrada A2 a fost blocată parţial de nămeţi, iniţial pe tronsonul Bucureşti- ieşire spre Lehliu, apoi de la ieşirea spre Lehliu până la Drajna. Au fost închise 20 de drumuri naţionale, în judeţele Buzău, Călăraşi, Vrancea, Teleorman, Ialomiţa, Olt, Prahova şi Giurgiu, şi 75 de drumuri judeţene şi comunale.

În 2011, pe autostrăzile A1 şi A2 s-a circulat cu dificultate după ce acestea au fost blocate aproape o zi. Au fost închise temporar 13 drumuri naţionale în judeţele Vrancea, Dolj, Gorj, Buzău, Sibiu, Covasna, şi Harghita şi 32 de drumuri judeţene.

În 2012, autostrada A2 a fost închisă o zi şi jumătate. Au fost închise 11 drumuri naţionale în judeţele Buzău, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi, Tulcea, Giurgiu şi Vrancea. Drumurile judeţene închise pentru două sau mai multe zile au fost în număr de 46.

2013 – A2 și peste 20 de drumuri naționale

2014 – Au fost închise A1, A2, A3 și 33 de drumuri naționale

2015 – A fost un an mai blând, așa încât în acel ianuarie numărul drumurilor naționale închise simultan nu a trecut de 10

2016 – A2 și peste 20 de drumuri naționale sau porțiuni din acestea au fost închise traficului

2017 – Pe 6 ianuarie, erau închide A2 și 58 drumuri naționale (parțial sau integral), iar duminică dimineața – Autostrada Soarelui şi A4, precum şi 40 de drumuri naţionale din nouă judeţe ale ţării, deși nu a fost cazul unor căderi de zăpadă impresionante. Anul acesta s-a luat mai rapid decizia interzicerii circulației pe tronsoanele afectate, pentru a evita blocarea unui număr mare de mașini pe traseu și intervențiile costisitoare de salvare a acestora. În Constanța,Tulcea, Brăila, Ialomița și Călărași s-au închis vineri toate drumurile naționale.

Publicat la data de 11.1.2017 .

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    12.1.2017, 12:28 pm

    Trăiți într-o lume virtuală, domnule autor de articol! Imediat după revoluție, țăranii din sudul Olteniei au tăiat pădurile de salcâmi care fixau dunele de nisip din patria pepenelui – Dăbulenii. Rezultatul? au făcut focul o iarnă două cu lemnele, după care au admirat deșertul saharian. La fel și cu perdelele forestiere – se vor găsi amărâți fără bani de lemne care, cu un topor și un fierăstrău, să anuleze într-o singură iarnă creșterea de ani și ani a perdelei forestiere. Câtă vreme nu se rezolvă problema sărăciei lucii, totul rămâne într-o băltire profundă și paleativele vor fi considerate în continuare leacuri anticancer.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

România atrage doar 0,4% din cele 2,7 miliarde cu care UE finanțează proiectele de transport. Celelalte state estice și-au adjudecat proiecte de sute de milioane

Comisia Europeană a aprobat săptămâna trecută, joi, finanțări de 2,7 miliarde euro pentru 152 de proiecte în domeniul transporturilor, considerate drept ”proiecte-cheie ce sprijină...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Protecționismul – unul dintre cei 4 factori de eroziune a creșterii economice mondiale, spune banca băncilor centrale

Banca Reglementelor Internaţionale (BIS) avertizează că recrudescența protecționismului ar putea redescide confruntările privind o nouă ordine economică globală și va eroda sustenabilitatea creșterii economice...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Ministerul Sănătății și lumea sa paralelă: ”Vaccinurile sunt disponibile în toată țara”, ”Programul de Transplant revine în forță”

Ministerul Sănătății a anunțat zilele trecute două vești bune: vaccinurile pentru copii sunt disponibile în toată țara, iar Programul Național de Transplant a cunoscut...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Siguranţa energetică – lăsată la dispoziția rușilor și a iernii: Comisia de Industrii din Cameră lucrează la anularea obligației de-a face stocuri de gaze

Furnizorii de gaze naturale nu vor mai fi obligaţi de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) să constituie depozite pentru iarna viitoare,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Germania & Franţa / Relaţiile economice ale României cu actorii principali ai reformării UE

Turul de forţă transatlantic al diplomaţiei româneşti a fost marcat vizibil în primul rând de reperele politice, dar parteneriatul economic al României cu Franţa şi...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Mai aproape de Statele Unite şi Germania. România s-a profilat corect. Păcat că acasă…

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Aflată ȋn campanie electorală, cu şanse reale de a obţine al patrulea mandat de cancelar, Angela Merkel se arată rezervată pe tema...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce Sorin Grindeanu încă nu a învățat ”programul de guvernare”

Cristian Grosu

Moto: ”Singurul care ştie acel program din scoarţă-n scoarţă sunt eu, dar şi Sevil Shhaideh a început să se uite şi la părţile la...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id