Cum arată, în țara Crivățului, Programul de prevenire a înzăpezirii șoselelor: 0,45% realizare, după ce a fost plimbat 15 ani prin 5 legi

Deși în fiecare iarnă viscolul blochează aceleași tronsoane din infrastructura rutieră, România evită cea mai ieftină și mai eficientă metodă de protecție a șoselelor împotriva înzăpezirilor.

Cu 5 legi și hotărâri de guvern elaborate în 15 ani, cu un cost de numai 7 milioane de euro și cu 4 ministere implicate, guvernele luptă împotriva viscolului doar prin cele mai costisitoare metode: blocarea traficului, instituirea de coduri de urgență și adunarea celulor de criză care stau de dimineața până seara în lumina reflectoarelor.

În acest timp, infrastructura rutieră a unei țări cu ierni grele se bucură de o protecție similară cu cea a celor din statele mediteraneene.

Din 2002, România are un program național pentru înființarea perdelelor forestiere ce ar trebui să apere drumurile cu risc ridicat de înzăpezire.

Până acum, însă, autoritățile nu au reușit decât să crească spectaculos obiectivele propuse prin numeroasele reglementări elaborate între timp – de la protejarea a 870 de km, în 2012, la 1.752 km de drumuri naționale și autostrăzi, în 2014. E vorba, evident, de strategii pe hârtie.

Realizare: 0,45% din necesar, în 15 ani

Din aceste ținte ambițioase, în 15 ani s-a reușit doar înființarea unor perdele de completare pe aproximativ 8 kilometri, din marginea Autostrăzii Soarelui, cea blocată invariabil în fiecare an, încă de la prima zăpadă. Aceasta înseamnă 23,69 de hectare, adică doar 0,45% din cât și-a propus Guvernul care a întocmit ultimul program național în domeniu, Cabinetul Victor Ponta.

Chiar și această modestă investiție, demarată în 2014, se va finaliza abia în 2018, potrivit unui răspuns oferit cursdeguvernare.ro de Regia Națională Romsilva:

„In toamna lui 2014, Romsilva, prin Directia Silvica Ialomita, a inființat, pe o lungime de aproximativ 8 km, o perdea forestiera de 23.69 ha, cu functia de protectie a autostrazii A2. Pana in prezent, s-au consumat fonduri in valoare de 280795 lei. Anul preconizat pentru definitivarea investitiei (inchiderea starii de masiv) este 2018”.

În afara acestora s-au mai sădit, în 2011, 3.000 de puieți, pe o lungime de numai 250 de metri, tot pe A2. Cifra este atât de rușinoasă, încât Romsilva nici nu mai menționează acest petec de copaci în rapoartele sale.

Potrivit legii din 202, durata de realizare a acestor perdele forestiere de protecție era 2005 – 2014, timp în care ar fi trebuit realizate plantațiile propriu-zise (2006 – 2011) și perioada de îngrijire a culturilor (până în anul 2014).

Cum arată ultimele ținte pentru drumuri

• ultimul program, din 2014, prevede înființarea, în 33 de județe, a 5.257 ha de perdele, care să protejeze 1.752 km de căi rutiere
• cele mai mari investiții vizează județele Călărași (162 km de drum, 488 ha de perdele) și Teleorman (125 km de drumuri, 375 ha de perdele).

Ce s-a făcut, totuși, în acești ani? Studii și proiecte

În cei 15 ani a fost modificată legislația inițială, pe măsură ce s-au descoperit impedimentele (care erau ușor de intuit încă de la început), preucm faptul că în România nu există o evidență cadastrală a terenurilor și există numeroase probleme de succesiune.

A fost nevoie de 5 ani pentru acoperirea lacunelor.

Mai întâi, puținele liziere rămase după retrocedare au fost declarate bunuri ”de interes național”, pentru a fi distruse și ele.

În vederea obţinerii acordului proprietarilor de terenuri agricole pentru înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie, a fost modificat Codul Silvic – prin Legea nr. 46/2008 s-a prevăzut acordarea de la bugetul de stat a unei compensaţii a pierderii de venit, în cuantum de 10 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pe hectar, corespunzător suprafeţei efectiv ocupate de perdelele forestiere de protecţie, pentru persoanele fizice şi juridice care sunt de acord cu realizarea perdelelor forestiere de protecţie pe terenurile deţinute.

De asemenea, s-a stabilit administrarea perdelelor forestiere de protecţiea prin ocoalele silvice aflate în structura Regiei Naţionale a Pădurilor şi asigurarea contravalorii lucrărilor de administrare de la bugetul de stat.

În 2011, Legea 289 a fost modificată și Sistemul naţional al perdelelor forestiere de protecţie a fost declarat de utilitate publică, pentru a putea fi introdusă procedura expropierii pentru situațiile când proprietarii refuzau înființarea acestor bariere naturale în fața zăpezilor. În plus, au fost stabilite  procedurilor de expropriere în cazul succesiunilor nedezbătute.

Ce s-a făcut, concret, în afara upgradării legislației:

• Între 2005 și 2006 – ICAS a elaborat 119 documentaţii privind înfiinţarea/ reabilitarea a 18.367 de hectare de perdele forestiere de protecţie a câmpului sau a căilor de comunicaţie, dintre care pentru 2.150 de hectare necesare protejării drumurilor și 717 ha, protejării căilor ferate
• Între 2012 și2013 – 5 studii de fezabilitate şi proiecte tehnice pentru perdele forestiere de protecţie a unor tronsoane ale autostrăzilor A1 şi A2 (49 ha)
• Printr-o HG au fost transferate de la ADS la Romsilva 23,69 ha de teren agricol pentru înființarea unor tronsoane de perdele forestiere de protecție a autostrăzii A2 București – Constanța
• A început identificarea proprietarilor de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti (cu ajutorul autorităţilor locale şi al Agenţiei Naţionale de cadastru şi Publicitate Imobiliară) pe ale căror terenuri urmează să fie realizate perdele de protecţie și cărora trebuia să li se dea urgent număr de cadastru
• ICAS a început actualizarea documentaţiilor tehnico-economice pentru înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie
• Au demarat procedurile de expropriere pentru suprafața de 40 ha perdele  forestiere de protecție a autostrăzilor A1 și A2, pentru care proprietarii nu și-au dat acordul în vederea înființării perdelelor pe terenurile deținute
• În 2015 s-au încheiat contracte de servicii  pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice, aferente suprafeței totale de 770 ha perdele forestiere de protecție a căilor de comunicații.
• S-a contractat reabilitarea a 18 ha perdele forestiere de protecție împotriva înzăpezirii căilor ferate pe linia CFR 111, (din care pe 7 ha se vor realiza împăduriri integrale)
• Pentru anul 2016 erau prevăzută realizarea studiilor defezabilitate pentru 770 ha și ar fi trebuit plantate 47 de ha de perdele forestiere. În septembrie 2016 a fost emisă o nouă OUG pentru facilitarea exproprierilor

Cu alte cuvinte, Programul național se află în stadiul ce ar fi trebuit bifat în urmă cu 10 ani cel puțin.

Directorul general al ICAS, Romică Tomescu, fost minsitru al Mediului, a explicat pentru cursdeguvernare.ro că este o problemă de voință politică și încă există numeroase detalii pe care autoritățile nu le-au luat în considerare.

În opinia sa, legea ar trebui să prevadă clar în contractele pentru toate construcțiile de autostrăzi și drumuri naționale realizarea acestor perdele forestiere. „Când se fac exproprierile pentru drum și zonele de siguranță, se pot face și pentru perdelele de protecție”, ceea ce ar simplifica mult procedura, spune fostul ministru Romică Tomescu.

De ce perdelele forestiere și nu parazăpezi

Existența acestor cordoane verzi care ar bloca formarea de suluri de zăpadă pe drumuri este cea mai potrivită formă de protecție în cazul României, se spune în Legea 289 2002 privind perdelele forestiere de protecţie, și au demonstrat specialiștii de la Institutul Naţional de cercetare-dezvoltare în Silvicultură (ICAS).

Pe de altă parte, un astfel de sistem național de perdele forestiere, care și-au dovedit eficiența în țările cu ierni grele, nu este doar mai eficient, ci și mai ieftin, chiar dacă se includ sumele pentru despăgubirile implicate de exproprieri.

Conform unui calcul din anii trecuți, înființarea acestor suprafețe costă de 40 de ori mai puțin decât panourile mobile, care nu reușesc decât reținerea parțială a zăpezii viscolite.

Calculul nu ia în considerare și costurile înlocuirilor impuse de furtul parazăpezilor, un detaliu important în România.

Este adevărat, pe de altă parte, că perdelele presupun costuri de întreținere, dar, în timp, cheltuielile sunt mai eficiente deoarece le reduc pe cele plătite anual de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru deszăpezire.

 un teren trecut din proprietatea publică a statului și administrarea Agenției Domeniilor Statului în fondul forestier proprietate publică a statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Probabil din acest motiv a existat mai multă operativitate. În rest, este nevoie de procedura mai greoaie a exproprierilor

Planul care nu s-a realizat niciodată 

Primul plan detaliat pentru crearea perdelelor a apărut în HG 648, din 2004, care prevedea înființarea lor pe o lungime totală de 1.052 kilometri, cu o suprafață de 3.212 ha, din care:

• pentru drumuri naționale – 818 km, cu o suprafață de 2.402 ha
• pentru căi ferate – 233 km, cu o suprafață de 810 ha.

Se estima un număr necesar de aproximativ 28 de milioane de puieți de arbuști și copaci. 

Șosele care se blochează în fiecare iarnă din cauza zăpezii

Drumurile care se închid în fiecare an sunt aceleași: de la apariția Strategiei pentru apărarea drumurilor s-a schimbat doar modul în care sunt comunicate informațiile despre riscurile de înzăpezire – acum putem urmări situația în timp real, pe site-ul Ministerului Transporturilor:

Scurt istoric al înzăpezirilor din ultimii ani

În 2009, autostrăzile A1 şi A2 au fost blocate două zile, alte 47 drumuri naţionale şi judeţene, din Brăila, Vrancea şi Buzău, fiind deszăpezite după trei zile.

În 2010, autostrada A1 a fost închisă două zile iar autostrada A2 a fost blocată parţial de nămeţi, iniţial pe tronsonul Bucureşti- ieşire spre Lehliu, apoi de la ieşirea spre Lehliu până la Drajna. Au fost închise 20 de drumuri naţionale, în judeţele Buzău, Călăraşi, Vrancea, Teleorman, Ialomiţa, Olt, Prahova şi Giurgiu, şi 75 de drumuri judeţene şi comunale.

În 2011, pe autostrăzile A1 şi A2 s-a circulat cu dificultate după ce acestea au fost blocate aproape o zi. Au fost închise temporar 13 drumuri naţionale în judeţele Vrancea, Dolj, Gorj, Buzău, Sibiu, Covasna, şi Harghita şi 32 de drumuri judeţene.

În 2012, autostrada A2 a fost închisă o zi şi jumătate. Au fost închise 11 drumuri naţionale în judeţele Buzău, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi, Tulcea, Giurgiu şi Vrancea. Drumurile judeţene închise pentru două sau mai multe zile au fost în număr de 46.

2013 – A2 și peste 20 de drumuri naționale

2014 – Au fost închise A1, A2, A3 și 33 de drumuri naționale

2015 – A fost un an mai blând, așa încât în acel ianuarie numărul drumurilor naționale închise simultan nu a trecut de 10

2016 – A2 și peste 20 de drumuri naționale sau porțiuni din acestea au fost închise traficului

2017 – Pe 6 ianuarie, erau închide A2 și 58 drumuri naționale (parțial sau integral), iar duminică dimineața – Autostrada Soarelui şi A4, precum şi 40 de drumuri naţionale din nouă judeţe ale ţării, deși nu a fost cazul unor căderi de zăpadă impresionante. Anul acesta s-a luat mai rapid decizia interzicerii circulației pe tronsoanele afectate, pentru a evita blocarea unui număr mare de mașini pe traseu și intervențiile costisitoare de salvare a acestora. În Constanța,Tulcea, Brăila, Ialomița și Călărași s-au închis vineri toate drumurile naționale.