Cu strategia pe masă, înainte de dezbateri – scenariile care stau la baza Strategiei Energetice a României și câteva condiții esențiale pentru succes

de Victor Bratu | 18.5.2017 .

cursdeguvernare.ro organizează, miercuri, 24 mai 2017, în parteneriat cu Asociația Română a Companiilor de Exploatare și Producție Petrolieră – ROPEPCA, cu România Durabilă și cu academia de studii economice București, conferința  ”Cu strategia pe masă: România în ecuația energetică europeană și impactul asupra industriei. Politicile adecvate”. (Un link-AICI)

În context, esențial este să  descriem baza de plecare a dezbaterilor, iar în acest sens vom publica o serie de materiale legate de principalele capitole ale acestei strategii.

Primul, descrie pe scurt scenariul optim de dezvoltare energetică.

În strategia lucrată de un grup impresionant de specialiști și pusă în dezbatere publică în noiembrie 2016, nouă sunt scenariile principale care compun Strategia Energetică.

Indiferent de scenariul care se va aplica în viitor, implementarea cu succes a Strategiei Energetice depinde de câțiva factori interni esențiali, egali ca importanță.

Condiții esențiale pentru implementare

În primul rând, în plan teoretic, un principiu important este emis chiar la începutul documentului: ”Realizarea obiectivelor strategice în orizontul anului 2030 presupune o ancorare riguroasă în realitatea sectorului energetic, cu o bună înțelegere a contextului internațional și a tendințelor de ordin tehnologic, economic și geopolitic.”

În al doilea rând, în funcție de scenariul de dezvoltare, efortul investițional de modernizare a sectorului energetic românesc necesită între 15 și 30 mld € până în 2030. În scenariul optim, prezentat mai jos, necesarul de investiții totale este estimat la circa 25 mld €.

În al treilea rând, un obiectiv de guvernanță este neutralitatea statului față de companiile din sectorul energetic, indiferent de acționariatul acestora. Coerența instituțională, dublată de competență profesională și transparență, trebuie să fie fundamentale.

În al patrulea rând, în special în sectorul hidrocarburilor, claritatea și stabilitatea fiscalității constituie un element esențial pentru realizarea investițiilor în marile proiecte, cu orizont de dezvoltare de ordinul deceniilor.

Viziunea europeană…

Strategia Energetică a României este construită, previzibil, pe baza politicilor europene în materie. În consecință, scenariul central propus de document ține cont de politicile care vizează atingerea țintelor UE pentru 2030.

Grupul care a lucrat strategia a luat în considerare ipoteza că Uniunea nu va impune ținte naționale obligatorii, dar per total în 2030 vor trebui atinse următoarele ținte:

  • Reducerea cu 40% a emisiilor totale de gaze cu efect de seră până în 2030 față de 1990
  • Reducere cu 43% a emisiilor în sectorul ETS (sistemul de tranzacționare a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE) până în 2030 față de 2005
  • Reducerea cu 30% a emisiilor non-ETS după 2005
  • Reducerea cu 27% a consumului de energie primară, față de proiecția din cadrul scenariului de referință aferent modelului PRIMES 2007 al CE (suita de modele utilizate în modelarea cantitativă)
  • Creșterea cu 27% a ponderii surselor regenerabile în consumul brut final de energie, la nivel european
  • Reducerea cu 80% a emisiilor totale de gaze cu efect de seră până în 2050, comparativ cu 1990.

…și componenta românească

În aceste condiții, scenariul optim în cadrul căruia se va implementa Satrategia Energetică pleacă de la premisa că la nivel național nu vor fi implementate politici suplimentare după 2030, cu excepția reglementărilor și standardelor impuse la nivel coletiv în UE.

Cărbune- un nou grup la Rovinari

Pentru atingerea obiectivelor europene au în vedere că un nou grup cu parametri supra-critici de lignit, de 600 MW, este construit la Rovinari, operabil până în 2025.

Conform legislației UE, noua instalație trebuie să poată funcționa conectată la o capacitate de captare și stocare de carbon (CCS-ready). Se presupune că echipamentul de captare a carbonului (tehnologia post-combustie) este construit ulterior, permițând grupului să funcționeze ca o instalație completă de CSC începând cu 2035.

Scopul adăugării capacității CSC este acela de a menține rate ridicate de funcționare ale grupului, chiar atunci când prețurile cresc în sistemul european de tranzacționare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Noul grup este menit să înlocuiască capacitatea vechilor unităților de lignit, aflate în proces de dezafectare.

Datelor estimate de dezafectare au fost furnizate de către Ministerul Energiei la nivelul fiecărui grup pe lignit și cărbune în parte, inclusiv numărul maxim de ore de funcționare rămase înainte de dezafectare.

Termo- sistemul moare dar nu se predă

Se presupune că, în scenariul optim, condițiile financiare din România permit o aliniere în preajma mediei de cost mediu ponderat al capitalului în UE pentru investiții în sistemul de alimentare centralizată cu energie termică în 2025.

În ceea ce privește termoficarea, se presupune că investiția în sistemul de alimentare centralizată cu energie termică permite o evoluție a utilizatorilor de termoficare centralizată aproapiată de Directiva privind Eficiența Energetică.

De asemenea, a fost verificat dacă investițiile în noi unități pe gaze naturale echipate cu tehnologie de cogenerare au o capacitate totală rezonabilă, așa cum este necesar pentru înlocuirea unităților vechi de gaz, care deservesc termoficarea orașelor.

Pentru aceasta, modelul presupune proiecte de investiții în centrale de cogenerare cu gaz de dimensiuni mici și mijlocii.

Acest lucru asigură că, deși modelul nu are nici o reprezentare spațială a locației, planul de investiții pentru centralele de cogenerare pe gaz este rezonabil, în concordanță cu cerințele de termoficare ale orașelor.

Gaze- miza ascunsă în Marea Neagră

Scenariul mai presupune că vor fi depuse  eforturi pentru realizarea tuturor condițiilor necesare în vederea exploatării noilor câmpuri de gaze din Marea Neagră înainte de 2025.

Proiectul de la Tarnița rămâne în ceață

În cadrul analizei de senzitivitate, a fost verificat dacă capacitatea de pompaj totală și costurile, așa cum rezultă din proiecțiile scenariului optim, se potrivesc în totalitate (pe întreaga perioadă de proiecție), pentru capacitatea de pompare a proiectului Tarnița-Lăpușești, chiar dacă scenariul nu include în mod explicit acest proiect.

Publicat la data de 18.5.2017 .

Un raspuns

  1. Caliman I.Eugen
    19.5.2017, 6:21 pm

    1.In al cincelea rind, strategia energetica trebuie conexata cu un “proiect national de industrializare”, care va da indicii asupra necesarului de energie (pe grupe), putind fi apoi evaluate si realizate investitiile si mentenanta sistemelor energetice.De unde altfel, cele 25 – 30 de miliarde de Euro pentru realizarea strategiei energetice?
    2.Investitiile energetice sint productive pe termen lung si foarte lung, iar evolutia “industriei si economiei (straine) din Romania” nu poate fi luata (pe aceste termene) ca baza/indiciu pentru stabilirea necesarului investitiilor, deoarece nu exista nici un control national asupra stabilitatii lor.Numai PROIECTUL DE INDUSTRIALIZARE a tarii poate constitui factor de “stabilizare” pentru “economia si industria straina”.Acest proiect va crea treptat si “economia si industria nationala” (azi inexistenta) – care va deveni baza durabila de realizare si mentenanta a domeniului energetic.
    3.Daca strategia energetica este (potential) realizabila pe termen scurt (un an, doi) – industrializarea a carui avint devine semnificativ la cca. 2 ani de la implementarea proiectului – este factorul fundamental/cert de sustinere financiara si materiala a strategiei pe urmatorii ani.Odata pornit procesul de industrializare, acesta se autosustine dupa regula “bulgarelui de zapada”, astfel ca dupa 8 – 10 ani, Romania patrunde in zona normalitatii cu intreg domeniul energetic din tara.
    4.Intrebarea (intrebarilor) este – daca conexarea celor doua “proiecte” nationale (fiindca si strategia energetica DEVINE astfel “proiect NATIONAL”) – incurca sau din contra simplifica abordarea si solutionarea celui energetic.Raspunsul trebuie sa plece de la “principiul” economic fundamental al structurilor sistemice (social-economice): orice proiect de dezvoltare economica si industriala este “motor de tractare si sustinere logistica, materiala, economica si financiara”, care da oricarui proiect pe domeniu directie corecta, logica tehnica si sustenabilitate generala.
    5. Proiectul de industrializare exista, este operational, fiind deja oferit guvernului Gindeanu-Dragnea (in febr. 2017), care poate (usor) reveni la REFUZUL evaluarii si promovarii lui!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

O problemă care se cronicizează: România are una dintre cele mai ridicate instabilități guvernamentale

România are gradul cel mai mare de instabilitate ministerială, urmată la mare distanţă de Polonia şi Italia, relevă o analiză a Centrului pentru promovarea...Citeste mai departe »

Marin Pana

România și ponderea specialiştilor în tehnologia informaţiei

La nivelul UE, nu mai puţin de 8,2 milioane persoane au fost angajate în anul 2016 ca specialişti în Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii (ICT,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Banca Mondială / Trend nou – ”orașele magnet”: numărul românilor care doresc să emigreze, mai mic decât al celor care vor să se mute în altă localitate din țară

Aproximativ 3,6 milioane de români cu rezidența în țară intenționează să se mute în următorii cinci ani, potrivit unui sondaj prezentat în raportul “Orașe-magnet,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Maximele istorice ale burselor: Între jocul QE al marilor bănci centrale și fragilitatea creșterii economice globale

Deciziiile marilor bănci centrale ale lumii privind infuziile de lichidități și normalizarea regimurilor dobânzii sunt încă mai importante decât rezultatele economiilor, pentru marii jucători...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Analiză Eurasia Group: Pentru reforma UE, priviți Germania, nu Franța

Mujtaba Rahman, specialist al Eurasia Group, analizează ”motoarele” care împing UE spre reformare, considerând că marile decizii vor fi adoptate după alegerile din Germania,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română