Cronica unei Președinții anunțate … (I)

de Gabriela Drăgan | 5.10.2017 .

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1 ianuarie 2019. AMR : 15 luni. Subiectul, fără a ține prima pagină, nu lasă totuși indiferentă opinia publică românească:
reprezentanți ai mediului academic se declară interesați să contribuie la ceea ce înseamnă buna organizare a Președinției, diferite ONG-uri organizează și ele dezbateri pe această temă manifestându-și dorința și disponibilitatea de a oferi o mână de ajutor guvernanților, oamenii politici nu se lasă nici ei mai prejos la nivel de declarații.

Așteptările tuturor par a fi extrem de ridicate și se sprijină adesea pe înțelegerea parțială a realității. Se crede că România va conduce UE, drept care, nu de puține ori auzim vorbindu-se despre faptul că România va avea « Președinția UE ». Se consideră, în egală măsură, că în perioada respectivă – primul semestru din 2019 – România va putea influența decisiv evoluția UE, prin decizii și inițiative pe care numai în acele 6 luni și le-ar putea permite.

Fără a diminua deloc din importanța considerabilă atașată acestui moment, reașezarea Președinției în dimensiunile ei reale ar putea poziționa mult mai realist nivelul de așteptare al tuturor și ne-ar găsi astfel, cu adevărat, mai bine pregătiți.

Mai exact, ce înseamnă a exercita Președinția Consiliului UE ?

  • În primul rând, o obligație care revine prin rotație fiecărui stat membru al UE, mai exact fiecărui guvern național,  ordinea fiind stabilită și cunoscută cu mult timp înaintei.

  • Deoarece Consiliul UE este doar una din cele 7 instituții ale UE (așa cum au fost ele formalizate în actualul tratat pe care se sprijină funcționarea Uniunii, Tratatul de la Lisabona) această presedinție nu va însemna și deținerea Președinției UE. În fapt, cele 6 luni de președinție rotativă se vor suprapune peste perioada în care președintele Consiliului European (structură care-i reunește pe șefii de stat și de guvern) va continua să fie Donald Tusk, președintele Comisiei Europene va continua să fie Jean Claude Juncker, iar președintele Parlamentului European va fi tot Antonio Tajani (ultimii doi aflați, într-adevăr, la final de mandat).

  • Începând din decembrie 2009 (după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona), președinția Consiliului UE este asigurată prin rotație de un grup prestabilit de trei state membre (așa-numita « troică »). Mandatul de 6 luni al României este deci parte dintr-un mandat mai larg, care acoperă o perioadă de 18 luni (din ianuarie 2019, până în decembrie 2020), România fiind prima țară din acest trio, celelalte țări din grup, în cazul nostru Finlanda și Croația, având obligația să-i acorde asistență, aceeași obligație revenindu-i ulterior și României pe perioada celorlalte două președinții din trio-ul amintit.

Care sunt obligațiile care revin Consiliului UE și, respectiv, României, pe perioada celor 6 luni de președinție ?

  • Sistemul instituțional al Uniunii este unul extrem de complex, luarea deciziilor impunând să fie avute în vedere atât interesele cetățenilor, reprezentați în cadrul Parlamentului European, dar și ale guvernelor naționale, reprezentate în Consiliul UE. În această ecuație, rolul Comisiei Europene este cel de a iniția procesul legislativ, respectiv  de a avansa propunerile legislative pe marginea cărora cei doi co-legislatori, Consiliul UE și Parlamentul UE, să se pronunțe.

  • Obligația țării care deține Președinția Consiliului UE este să prezideze toate formațiunile Consiliului, cu excepția formațiunii Afaceri Externe, respectiv cele nouă formațiuni care acoperă domenii diverse, de la afaceri economice și financiare, agricultură, mediu, transporturi, telecomunicații, energie, competitivitate, la educație, cultură, tineret, ocuparea forței de muncă sau justiție și afaceri interne.

  • Cu alte cuvinte, a avea președinția Consiliului UE înseamnă a coordona reuniunile reprezentanților guvernelor naționale din cele (încă) 28 de state membre ale Uniunii, la nivel de miniștri sau secretari de stat, reuniuni în care principala atribuție/obligație (nu și singura însă) este de a dezbate și decide pe marginea unor acte legislative inițiate de Comisie.  Cu alte cuvinte, în dialogul cu celelalte instituții europene, Comisia, Parlamentul și Consiliul European, România va fi țara care va reprezenta Consiliul UE pe perioada celor 6 luni de mandat prin reprezentanții ei la nivel guvernamental.

Cine va asigura președinția acestor formațiuni ?

  • Evident, ministrul de resort sau un secretar de stat, în funcție de tema în discuție: ministrul român al agriculturii va prezida Consiliul pentru Agricultură, ministrul român de finanțe, Consiliul pentru Afaceri economice și financiare, etc.

  • Acestea nu vor fi însă singurele reuniuni pe care România va trebui să le organizeze și prezideze, deoarece ședințele prezidate de miniștrii naționali reprezintă doar vârful aisbergului. Reuniunile formațiunilor rotative ale Consiliului UE vor fi pregătite la nivelul Reprezentanței Permanente de la Bruxelles (ambasadorul și ambasadorul adjunct român vor prezida reuniunile COREPER I și II), aceste întâlniri sprijinindu-se, la rândul lor, la un al treilea nivel, pe reuniunile la nivel de experți (reprezentanții români la nivel de experți urmând a prezida circa 200 de grupuri de lucru).

  • Mai mult, pornind și de la experiența celorlalte Președinții, se estimează că vor trebui organizate și prezidate la sediul instituțiilor europene, undeva între 1600 și 2000 întâlniri oficiale, cărora li se vor adauga alte diferite formate de negociere informale (bilaterale și multilaterale) ii.

Din toate cele spuse până acum rezultă cu evidență faptul că o bună derulare a Președinției Consiliului UE va depinde esențial de capacitatea administrației românești de a asigura pregătirea corespunzătoare (organizațională și logistică ) pentru fiecare din cele trei nivele menționate anterior, prin asigurarea unor resurse umane capabile să ofere substanță și calitate tuturor acestor evenimente.

Cel mai recent Eurobarometru publicat de Comisia Europeană în data de 2 august 2017 (EB 87)iii, arată că, la peste 10 ani de la aderarea României la UE, încrederea românilor în instituțiile UE este una peste medie (57% față de 42% media europeană), în vreme ce, în cazul încrederii în instituțiile naționale, ea se plasează sub medie (33% încredere în guvern față de 37% în UE și 27% în parlament față de 36% în UE). Aceasta înseamnă că președinția română la Consiliul UE va pune în fața administrației românești o dublă miză, aceea de a crește atât încrederea cetățenilor români, cât și pe cea a cetățenilor din celelalte state membre ale UE, în capacitatea instituțiilor publice românești de a se adapta și performa în fața unor situații noi.

Despre mizele acestei Președinții, dar și despre ce înseamnă gestionarea ei efectivă, atât din punct de vedere logistic, organizațional, al resurselor umane, etc., într-un număr viitor.

i DECIZIA (UE) 2016/1316 A CONSILIULUI din 26 iulie 2016 de modificare a Deciziei 2009/908/UE de instituire a măsurilor de punere în aplicare a Deciziei Consiliului European privind exercitarea președinției Consiliului și privind președinția grupurilor de pregătire ale Consiliului, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/TXT/PDF/?uri=CELEX:32016D1316&from=EN

ii MEMORANDUM cu tema: Planul de acțiune pentru pregătirea Președinției României la Consiliul UE în primul semestru 2019, ANEXA. plan de pregătire a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/memorandum-cu-tema-planul-de-actiune-pentru-pregatirea-pre-edintiei-romaniei-la-consiliul-ue-in-primul-semestru-2019 și plan DE ACȚIUNE. Președinția României la Consiliul Uniunii Europene Context, oportunități și demersuri de pregătire, 19 pag, https://afacerieuropene.mae.ro/sites/ae.mae.ro/files/pdf%60s/plan_de_actiune_pres_019.pdf

iii Eurobarometru 87, disponibil pe : http://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/Survey/getSurveyDetail/instruments/STANDARD/surveyKy/2142

***
Gabriela Drăgan este director general al Institutului European din România

Publicat la data de 5.10.2017 .

Un raspuns

  1. Cetatean european
    8.10.2017, 8:12 pm

    Ce preluare a Președinției Consiliului UE?
    Noi suntem ocupati, pe de o parte, sa dam pensii si salarii, iar pe de alta, sa “reformam” justitia. Nu avem timp de prostii…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Gabriel Biris

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Criza Spaniei, Revoluția Identitară Globală și perspectiva separatismului. Va recunoaște Putin Catalonia?

Puncte cheie: Nu mai este nicio îndoială, Spania s-a scufundat brusc într-o criză a statalității de o gravitate fără precedent în istoria ei postbelică...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Horațius Dumbravă

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Spaniei, Revoluția Identitară Globală și perspectiva separatismului. Va recunoaște Putin Catalonia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu mai este nicio îndoială, Spania s-a scufundat brusc într-o criză a statalității de o gravitate fără precedent în istoria ei postbelică...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română