fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Dobânda pe termen lung a scăzut sub pragul de 3,5% dar rămâne cea mai ridicată din UE. Observații

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna septembrie 2020 sub pragul de 3,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat și calculate de… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Indice negativ de prețuri, ”pe bază de cartofi”, în septembrie. Inflația anuală, în scădere la 2,45%

Preţurile de consum s-au diminuat per total cu -0,14% în luna septembrie 2020, potrivit datelor publicate de INS iar inflația anuală a scăzut la 2,45%,… Mai mult

13.10.2020

Analiză

Prăbușirea bugetară care se conturează cu precizie matematică, citită în istoria recentă a punctului de pensie

Creșterea reală a pensiilor în 2020 va fi similară cu cea din 2009, dacă va fi păstrat nivelul de indexare de 14% stabilit în prezent,… Mai mult

12.10.2020

Analiză

Scăderea exporturilor a fost dublă față de cea a importurilor în august: Deficitul comercial la 8 luni – 11,5 miliarde de euro

Deficitul balanței comerciale a urcat la circa 11,5 miliarde de euro după primele opt luni ale anului ( 5,3% din PIB estimat pentru anul în… Mai mult

12.10.2020

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

de Gabriela Drăgan 5.10.2017

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1 ianuarie 2019. AMR : 15 luni. Subiectul, fără a ține prima pagină, nu lasă totuși indiferentă opinia publică românească:
reprezentanți ai mediului academic se declară interesați să contribuie la ceea ce înseamnă buna organizare a Președinției, diferite ONG-uri organizează și ele dezbateri pe această temă manifestându-și dorința și disponibilitatea de a oferi o mână de ajutor guvernanților, oamenii politici nu se lasă nici ei mai prejos la nivel de declarații.

Așteptările tuturor par a fi extrem de ridicate și se sprijină adesea pe înțelegerea parțială a realității. Se crede că România va conduce UE, drept care, nu de puține ori auzim vorbindu-se despre faptul că România va avea « Președinția UE ». Se consideră, în egală măsură, că în perioada respectivă – primul semestru din 2019 – România va putea influența decisiv evoluția UE, prin decizii și inițiative pe care numai în acele 6 luni și le-ar putea permite.

Fără a diminua deloc din importanța considerabilă atașată acestui moment, reașezarea Președinției în dimensiunile ei reale ar putea poziționa mult mai realist nivelul de așteptare al tuturor și ne-ar găsi astfel, cu adevărat, mai bine pregătiți.

Mai exact, ce înseamnă a exercita Președinția Consiliului UE ?

  • În primul rând, o obligație care revine prin rotație fiecărui stat membru al UE, mai exact fiecărui guvern național,  ordinea fiind stabilită și cunoscută cu mult timp înaintei.

  • Deoarece Consiliul UE este doar una din cele 7 instituții ale UE (așa cum au fost ele formalizate în actualul tratat pe care se sprijină funcționarea Uniunii, Tratatul de la Lisabona) această presedinție nu va însemna și deținerea Președinției UE. În fapt, cele 6 luni de președinție rotativă se vor suprapune peste perioada în care președintele Consiliului European (structură care-i reunește pe șefii de stat și de guvern) va continua să fie Donald Tusk, președintele Comisiei Europene va continua să fie Jean Claude Juncker, iar președintele Parlamentului European va fi tot Antonio Tajani (ultimii doi aflați, într-adevăr, la final de mandat).

  • Începând din decembrie 2009 (după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona), președinția Consiliului UE este asigurată prin rotație de un grup prestabilit de trei state membre (așa-numita « troică »). Mandatul de 6 luni al României este deci parte dintr-un mandat mai larg, care acoperă o perioadă de 18 luni (din ianuarie 2019, până în decembrie 2020), România fiind prima țară din acest trio, celelalte țări din grup, în cazul nostru Finlanda și Croația, având obligația să-i acorde asistență, aceeași obligație revenindu-i ulterior și României pe perioada celorlalte două președinții din trio-ul amintit.

Care sunt obligațiile care revin Consiliului UE și, respectiv, României, pe perioada celor 6 luni de președinție ?

  • Sistemul instituțional al Uniunii este unul extrem de complex, luarea deciziilor impunând să fie avute în vedere atât interesele cetățenilor, reprezentați în cadrul Parlamentului European, dar și ale guvernelor naționale, reprezentate în Consiliul UE. În această ecuație, rolul Comisiei Europene este cel de a iniția procesul legislativ, respectiv  de a avansa propunerile legislative pe marginea cărora cei doi co-legislatori, Consiliul UE și Parlamentul UE, să se pronunțe.

  • Obligația țării care deține Președinția Consiliului UE este să prezideze toate formațiunile Consiliului, cu excepția formațiunii Afaceri Externe, respectiv cele nouă formațiuni care acoperă domenii diverse, de la afaceri economice și financiare, agricultură, mediu, transporturi, telecomunicații, energie, competitivitate, la educație, cultură, tineret, ocuparea forței de muncă sau justiție și afaceri interne.

  • Cu alte cuvinte, a avea președinția Consiliului UE înseamnă a coordona reuniunile reprezentanților guvernelor naționale din cele (încă) 28 de state membre ale Uniunii, la nivel de miniștri sau secretari de stat, reuniuni în care principala atribuție/obligație (nu și singura însă) este de a dezbate și decide pe marginea unor acte legislative inițiate de Comisie.  Cu alte cuvinte, în dialogul cu celelalte instituții europene, Comisia, Parlamentul și Consiliul European, România va fi țara care va reprezenta Consiliul UE pe perioada celor 6 luni de mandat prin reprezentanții ei la nivel guvernamental.

Cine va asigura președinția acestor formațiuni ?

  • Evident, ministrul de resort sau un secretar de stat, în funcție de tema în discuție: ministrul român al agriculturii va prezida Consiliul pentru Agricultură, ministrul român de finanțe, Consiliul pentru Afaceri economice și financiare, etc.

  • Acestea nu vor fi însă singurele reuniuni pe care România va trebui să le organizeze și prezideze, deoarece ședințele prezidate de miniștrii naționali reprezintă doar vârful aisbergului. Reuniunile formațiunilor rotative ale Consiliului UE vor fi pregătite la nivelul Reprezentanței Permanente de la Bruxelles (ambasadorul și ambasadorul adjunct român vor prezida reuniunile COREPER I și II), aceste întâlniri sprijinindu-se, la rândul lor, la un al treilea nivel, pe reuniunile la nivel de experți (reprezentanții români la nivel de experți urmând a prezida circa 200 de grupuri de lucru).

  • Mai mult, pornind și de la experiența celorlalte Președinții, se estimează că vor trebui organizate și prezidate la sediul instituțiilor europene, undeva între 1600 și 2000 întâlniri oficiale, cărora li se vor adauga alte diferite formate de negociere informale (bilaterale și multilaterale) ii.

Din toate cele spuse până acum rezultă cu evidență faptul că o bună derulare a Președinției Consiliului UE va depinde esențial de capacitatea administrației românești de a asigura pregătirea corespunzătoare (organizațională și logistică ) pentru fiecare din cele trei nivele menționate anterior, prin asigurarea unor resurse umane capabile să ofere substanță și calitate tuturor acestor evenimente.

Cel mai recent Eurobarometru publicat de Comisia Europeană în data de 2 august 2017 (EB 87)iii, arată că, la peste 10 ani de la aderarea României la UE, încrederea românilor în instituțiile UE este una peste medie (57% față de 42% media europeană), în vreme ce, în cazul încrederii în instituțiile naționale, ea se plasează sub medie (33% încredere în guvern față de 37% în UE și 27% în parlament față de 36% în UE). Aceasta înseamnă că președinția română la Consiliul UE va pune în fața administrației românești o dublă miză, aceea de a crește atât încrederea cetățenilor români, cât și pe cea a cetățenilor din celelalte state membre ale UE, în capacitatea instituțiilor publice românești de a se adapta și performa în fața unor situații noi.

Despre mizele acestei Președinții, dar și despre ce înseamnă gestionarea ei efectivă, atât din punct de vedere logistic, organizațional, al resurselor umane, etc., într-un număr viitor.

i DECIZIA (UE) 2016/1316 A CONSILIULUI din 26 iulie 2016 de modificare a Deciziei 2009/908/UE de instituire a măsurilor de punere în aplicare a Deciziei Consiliului European privind exercitarea președinției Consiliului și privind președinția grupurilor de pregătire ale Consiliului, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/TXT/PDF/?uri=CELEX:32016D1316&from=EN

ii MEMORANDUM cu tema: Planul de acțiune pentru pregătirea Președinției României la Consiliul UE în primul semestru 2019, ANEXA. plan de pregătire a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/memorandum-cu-tema-planul-de-actiune-pentru-pregatirea-pre-edintiei-romaniei-la-consiliul-ue-in-primul-semestru-2019 și plan DE ACȚIUNE. Președinția României la Consiliul Uniunii Europene Context, oportunități și demersuri de pregătire, 19 pag, https://afacerieuropene.mae.ro/sites/ae.mae.ro/files/pdf%60s/plan_de_actiune_pres_019.pdf

iii Eurobarometru 87, disponibil pe : http://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/Survey/getSurveyDetail/instruments/STANDARD/surveyKy/2142

***
Gabriela Drăgan este director general al Institutului European din România

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.10.2017

Un raspuns

  1. Cetatean european
    8.10.2017, 8:12 pm

    Ce preluare a Președinției Consiliului UE?
    Noi suntem ocupati, pe de o parte, sa dam pensii si salarii, iar pe de alta, sa “reformam” justitia. Nu avem timp de prostii…

Lăsați un comentariu


Europa

Moment istoric în Biserica Catolică: Papa Francisc se pronunță în favoarea parteneriatului civil între persoanele de același sex. „Sunt copiii Domnului și au dreptul la familie”

Iulian Soare

Papa Francisc a declarat într-un documentar difuzat miercuri că susține parteneriatul civil între persoanele de același sex. Declarația este contrară poziției oficiale a Vaticanului în… Mai mult

Stiri

Marile orașe intră pe rând în scenariul roșu: Craiova se alătură Clujului și Capitalei, se pregătește Timișoara

Razvan Diaconu

Județul Alba și Capitala au depășit incidența cumulată de 3 cazuri de Covid-19 în 14 zile, iar alte două județe – Harghita și Cluj –… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis respinge, din nou, amânarea alegerilor generale

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, din nou, că alegerile generale trebuie să aibă loc la termen, pe 6 decembrie, așa cum a stabilit guvernul… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății anunță că spitalele intră în evaluare pentru raportările pe infecții nosocomiale la bolnavii Covid

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru (foto), a anunțat miercuri că toate spitalele intră în evaluare pentru a se stabili dacă au existat infecţii nosocomiale la pacienţii… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor anunță noi măsuri fiscale: amânarea plății taxelor până pe 25 decembrie, rambursare TVA cu control ulterior până în 25 ianuarie 2021

Vladimir Ionescu

Depunerea declaraţiilor fiscale de către firme va fi amânată până pe 25 decembrie 2020, iar rambursarea TVA cu control ulterior ar putea fi prelungită până… Mai mult

Stiri

Bucureștiul, orașul din Europa cel mai afectat de poluare, după Londra: se pierd 3.000 de euro, anual, pe cap de locuitor

Raluca Florescu

În București, poluarea aerului generează pierderi de 3.000 de euro, anual, pe cap de locuitor din cauza morților premature, a zilelor de muncă pierdute și… Mai mult

Europa

Nassim Taleb, către millenniali: Nu am scos 2 miliarde de oameni din sărăcie datorită ONG-urilor, ci datorită capitalismului. Deveniți antreprenori

Vladimir Ionescu

Tinerii ar trebui să privească deschiderea unei afaceri drept o modalitate de a ”salva lumea”, respectiv de a reduce sărăcia, a afirmat Nassim Taleb, fost… Mai mult