Analiză

O măsură de exact trei lei. Cu proiecţia bugetară pe trei ani cum rămâne ?

În pachetul de măsuri fiscale pentru anul 2018, Executivul a anunţat intenţia de majorare cu 70% a deducerilor pentru salariile cele mai mici. În cazul… Mai mult

29.10.2017

Chestiunea

Ce forță de muncă pregătește România: Printre cele mai mici ponderi ale tinerilor înalt calificați, și cele mai mari de tineri slab calificați

Între 2005 și 2015, sistemul de educație românesc a produs una dintre cele mai restrânse forțe de lucru înalt calificate și unul dintre cele mai… Mai mult

29.10.2017

Chestiunea

Guvernul României, pe curs de coliziune cu Comisia Europeană din cauza politicilor fiscale

O misiune de evaluare a politicilor fiscale românești sosită la București luna trecută a constatat că Guvernul nu dorește să țină cont de recomandările pe… Mai mult

26.10.2017

Chestiunea

Competitivitatea României 2017: Contribuția mediului de afaceri la scăderea cu 6 poziții în Top

World Economic Forum a publicat un nou Raport al Competitivității Globale, în care România este clasată pe locul 68 între cele 138 de state care… Mai mult

25.10.2017

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

de Cristian Grosu 15.11.2016

cristian-grosu-11Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la virgulă – un lucru e clar : n-avem ”noroc” la strategii !

În continuare, vom expune 4 din motivele pentru care strategiile și așa numitele proiecte de țară nu au pur și simplu cum să iasă, și vom schița cel mai realist și cel mai stringent program de guvernare pentru o Românie prinsă pe picior greșit de noua situație internațională. Și cum ar putea acest program pentru anul viitor să evite erorile de guvernare și pe cele omenești care să-l submineze.

Așadar, înainte de toate :

Toate strategiile de țară făcute până acum au plecat de la premisa – greșită – că statul va produce banii necesari pentru finanțarea lor :

a-, programele Nu au plecat de la o listă de priorități care să construiască temelia necesară pentru tot ansamblul.

A început fiecare guvern ce a vrut, cum a vrut – ba chiar principalul criteriu de prioritizare a fost atribuirea contractelor cu statul către clienții politici. Un exemplu la întâmplare e digitalizarea României.

În mod normal – așa cum fiecare cetățean procedează acasă la el și în gospodăria lui – te uiți mai întâi cu realism la ce bani aștepți să încasezi, după care, în suma anticipată corect încarci proiectele în funcție de relevanța pentru baza de dezvoltare.

Ceea ce miniștrii și premierii nu fac acasă la ei, au făcut cu banul public și cu proiectele publice.

b-,Toate măsurile trecute în strategii au plecat de la premisa falsă că va exista o continuitate a ”viziunii” (ce vorbă mare în România) pentru guvernele viitoare. Or, fie și din experiența proprie, partidele și guvernele ar fi trebuit să știe că lucrurile nu funcționează așa într-o țară în care decidenții nu se bat pentru putere pentru a conduce țara într-o direcție sau alta, ci exclusiv pentru accesul la resurse.

Măruntul exemplu cu pactul pentru Educație (adică pentru sistemul care produce cea mai prețioasă resursă – forța de muncă și calitatea ei) – semnat de toate partidele și dezintegrat mai apoi de interesele din acest domeniu e, cred, suficient.

c-,Toate măsurile trecute în strategii au plecat de la premisa, falsă, că România e un stat închis, neexpus convulsiilor geopolitice și concurenței economiilor naționale din UE.

Niciuna din strategii n-a plecat de la răspunsul la cea mai banală întrebare (pe care cursdeguvernare.ro s-a străduit să-l smulgă în cadrul unei conferințe pe această temă) : Ce rol îi dăm economiei românești în economia UE ?

Lăsând la o parte faptul că a fost ignorat mereu un principiu basic în marketing: atunci când țintești o piață fă-ți calculele cum va arăta acea piață după ce vei juca tu în ea : și câți se vor opune unor atare modificări.

d-,Toate măsurile strategiilor au plecat de la o viziune îngustă asupra viitorului – sau, mai bine zis, au gândit lumea pe termenii prezentului, fără să intuiască mizele economiei viitorului.

Exemplu minor: facilitățile acordate industriei IT (care chiar se văd) ignoră că abia un sfert din produsele acestei industrii din România se fac sub proprietate intelectuală proprie – adică lucrăm în ”lohn high-tech” așa cum în anii 90 lucram în lohn ”gecile” italienești, chiloții și cămășile brandurilor europene. Adică: fără stimularea creativității și cercetării în aceste domenii, acordăm facilități economiilor altora…

Un alt exemplu, în aceeași cheie: jumătate din scăderea TVA s-a dus în prețul real și s-a făcut profit expatriat pentru marii retaileri.

*

Cele de mai sus fiind zise, să mai facem două observații, ca premise ale unui program de guvernare realist și, mai ales, simplu :

1-,România nu e în situația fericită de-a fi constrânsă să gândească strategii sofisticate. Lucrurile care lipsesc sunt atât de rudimentare, încât o strategie complexă ar fi tichia de mărgăritar de pe țeasta chelului.

2-,România se află în plin război – în care componenta de echilibru economic intern ține loc – și e mai devastatoare – decât prejudiciile pe care le aduce glonțul sau obuzul : divergența tot mai severă dintre România de dincoace și România de dincolo de Carpați.

Plecând de la aceste 2 premise, un plan de guvernare realist ar presupune 7 direcții în care măsurile să fie produse și implementate simultan, ca acțiuni bugetate și executate concret – dincolo de filosofiile economice la care – hai să fim serioși – nu ar trebui acum să avem vreme să privim :

7 direcții de guvernare concrete și urgente pentru păstrarea României pe harta europeană

Pentru că, până la urmă, în această conjunctură – decembrie 2016 -, despre asta vorbim.

1-, Lipsa străpungerii Carpaților în cel puțin 3 locuri, în materie de infrastructură readuce în discuție azi, A.D. 2016, diferența istorică dintre regiuni.

Statul român ar trebui să ducă problema infrastructurii în CSAT (ca lupta anticorupție și ca problema defrișărilor) : această propunere a noastră de acum un an a fost luată în râs, dar acum, când vedem harta regiunii cu Rusia peste tot ar trebui să înghețe râsul pe buzele tuturor.

Singurul deal pe care l-a respectat fără șovăire Ceaușescu în relația cu URSS a fost lipsa autostrăzilor care să traverseze Carpații : se temea și el și de Occident și de Ungaria.

Două măsuri aici : realizarea cu bani de la bugetul public a unor străpungeri de 50-70 de km cu autostradă măcar într-un punct spre Moldova și în 2 puncte spre Muntenia-Oltenia. După aia, se va ”înțepa” fiecare, cu fonduri europene, la capetele făcute de stat.

Fără această măsură Transilvania se va izola, nu atât în ce privește ”hărnicia” oamenilor de acolo (diferențele astea-s prostii – un calcul simplu ne arată că avantajele legăturilor ei cu Vestul sunt mult peste rezultatele economice) , cât în ce privește accesul la investiții. Cifrele ultimilor ani în ce privește divergența internă arată trendul : diferențele nu scad, ci cresc de la an la an.

Turcia și-a făcut în 3 ani super-pod de top peste Bosfor, pentru că-și cunoștea interesul economic: Să nu poată România în 3 ani sparge Carpații, într-o miză mult mai mare decât cea a Turciei ?

Toți ochii îndreptați spre Carpați, 3 lucrări considerate strategice, 3 racorduri la investițiile și economiile europene considerate toate la un loc drept problemă de securitate națională.

Nu-i momentul să reintrăm în detalii – dar într-o conferință organizată de cursdeguvernare.ro, Vasile Iuga – unul din experții dezvoltărilor din Europa de Est, punea în fața auditoriului 2 hărți : una care arăta că toate drumurile din zonă ne ocolesc și prin nord și prin sud (de la rutier la infrastructură energetică) și una care arăta că Traian construise în Dacia 4200 de km de drumuri în primii 10 ani de la cucerire (străpunsese Carpații în 4 locuri) căci acum 2000 de ani știa că nu controlezi un teritoriu fără să ajungi unde vrei, când vrei, în cât timp vrei. Noi am construit în ultimii 25 de ani de 10 ori mai puțin decât contruiseră romanii cu mușchii în numai 10 ani.

Infrastructura României nu are doar o componentă economică, ci și una de siguranță națională. Și până și componenta economică are acum conotație de siguranță națională : neapărat 3 tronsoane de câte 50-70 de km, în 3 ani, cu bani de la buget !

Altfel, eu, unul, dacă aș fi rău și belicos și imperialist și agresiv ca Putin, aș finanța Ungaria pentru achiziții de terenuri și afaceri în Transilvania : în definitiv, nu-i nouă teoria că ”Europa civilizată” se termină la Carpați…

2-, Atunci când forța de muncă îți fuge din țară și lasă economia fără salariați – de la zugrav la medic, de la zidar la doctor (doctor ”pe bune” – nu Ponta și Negoiță – că ei nu pleacă nicăieri) asta e o problemă de siguranță națională.

a- crearea unui algoritm pentru învățământul profesional dual – după exemplul Germaniei – funcțional (atenție!) în toate județele țării. Un concept care să intre până la bază în societatea tinerilor care-și văd salvarea în a fugi din țară să lucreze pe ici pe colo ca necalificați.

Niște companii au reușit – cumva împotriva logicii românești – să creeze un astfel de sistem în beneficiul propriu : crearea unui sistem – pe baza algoritmului preexistent – prin care companiile să fie stimulate să-și pregătească singure forța de muncă.

Din acest punct de vedere suntem o țară polarizată : orice licean semianalfabet vrea la facultate, orice tânăr de la țară sau din orașele mici abandonează școala.

Nu știu câți dintre politicienii care se dau în bărci la televizor seară de seară au cunoștință de această zonă a ”tineretului” român și de disprețul funciar pe care-l au față de profesiile concrete : a ajunge meseriaș e sinonim, pentru mulți dintre ei, cu ratarea …

Într-o săptămână, cu beneficiarii acestui proiect de față, se poate articula un program optimizat pentru price oraș cu probleme de forță de muncă -program care costă cam cât se fură în educație într-o lună de zile.

b-,N-o să ajunge niciodată la alocările pentru Cercetare acordate în statele din Vest : un distins diplomat îmi povestea în urmă cu un an cum România, Slovacia și Bulgaria au obținut, în 2013 – după asidui eforturi diplomatice – o suplimentare totală (pentru 3 țări!) la fondurile europene, din tăierea câtorva procente din fondurile de Cercetare alocate Olandei…

Trecerea între priorități a unei sume – și controlul cheltuirii ei !– pe zonele și la nivelurile  ”strategice” pentru Cercetare e sigura garanție că avem șansa unei valori adăugate sporite peste 5 ani.

c-, Ordine în universități! Și când spunem ”controlul cheltuirii banilor” alocați pentru Cercetare nu ne referim doar la proiectele rezultate și aplicabilitatea lor :

Ne referim inclusiv la scoaterea universităților de sub clanurile care le-au luat în locație de gestiune și împart cu dărnicie atât proiecte, cât și fonduri, cât și titluri universitare și sinecuri în ore de predare.

O observație generală – apropo de ultima strategie pe dare am citit-o în materie de forță de muncă : nicio vigulă despre posibilitatea ca România muncitoare a anilor 2017-2018 să arate altfel decât România 2016 – deși numai în 2015 Germania a acordat 215 mii de permise de muncă românilor !

Iar noi ne facem planuri și strategii ca și cum peste 2-3-5 ani vom putea conta pe aceeași forță de muncă !

3-, N-aș pune-o la agricultură, ci la investiții strategice : cât dracului să coste începerea camalului de irigații care să străbată Bărăganul ? Cât ar costa ca investiții astfel încât să fie gata în 3-4 ani ? Fără strategii, fără filosofii, fără proiecte de țară : săpat pur și simplu pentru apa din Dunăre și Siret.

4-,Cel mai mare handicap al economiei românești Nu e inadecvarea la piața europeană – asta e deja parfum.

a- Economia românească are 2 mari probleme – incredibil de simple și de rudimentare și constau în răspunsurile la 2 întrebări :

Prima – pleacă de la chestiunea salarizării: Nu e limpede pentru fiecare economist că orice creștere – chiar cea mai mică creștere – de salariu în România îți dezechilibrează indicatorii macroeconomici căci orice leu lăsat în piață de duce în import ?

A doua – Nu e limpede pentru fiecare economist că România e o țară care funcționează în pusee de consum – pentru că nu are producție proprie măcar pentru piața internă ?

Un program de guvernare ar trebui să facă o listă cu 100 de produse importate deși pot fi produse în România : Dacă ai făcut 10.000 (zece mii) de coduri CAEN, n-ai să poți alege din ele 100 (o sută) pe producția de bunuri care pot fi produse aici și să acorzi facilități ? Adică facilități pe producție, nu pe consum.

Costuri : oare aceste facilități pot fi mai scumpe decât problemele create de balanța de plăți + lipsa locurilor de muncă + productivitatea și valoarea adăugată asigurate de… producție ?

Bani din privat s-ar găsi : 4,8 miliarde de euro blocați în ”economii” : ai tu, partid, stat, guvern niște propuneri să-i alungi din bănci în economie ? După cele 100 de coduri CAEN după care să-i stimulezi ?

Toate astea lăsând la o parte lumina pe care o aduci nu doar în România rurală (aia-i pierdută), ci chiar în România urbană – o țară foarte diferită de cea a reședințelor de județ și, în orice caz, mult mai mare : România orășelelor cu sub 15.000 de locuitori, dar care au, exact ca Bucureștiul și Clujul – asfalt, curent, gaze, apă curentă, internet și telefon – adică tot ce a putut lăsa Dumnezeu mai bun într-o țară civilizată.

b-Există prea multe dezavantaje pe care capitalul autohton le reclamă din cauza discriminării pozitive a capitalului străin.

3 măsuri aici :

*-Nu poți face tu, stat, diferență între capitalul străin și cel autohton – ar fi pervers și contra directivelor europene : dar legile corectitudinii le poți aplica :

,ai verificat vreodată cât aer chior are distribuitorul de gaz în metrul cub livrat în toată țara? Ia verifică, și s-ar putea să ai surprize

-, ai verificat – cum au făcut Cehia și Slovacia (AICI) – calitatea produselor din supermarketuri , cu Protecția consumatorului ?

-, ai verificat cum au multinaționalele întocmite dosarele prețurilor de transfer ?

Măsură de grad zero : Ai tu partid, stat, guvern, un răspuns la întrebarea : de ce capitalul autohton nu se califică la ajutoarele de stat – pe care 90 din 100 de beneficiari care le accesează au capital străin ?

5-, Agricultura. Marea problemă a agriculturii românești nu e producția (hehe… cât mai e până acolo…) :

Marea problemă e incapacitatea producătorilor de-a se asocia pentru a intra pe piața de consum cu produse autohtone – prin garanția unei cantități care să se ridice la înălțimea planurilor retailerului.

a-, Ai tu, partid, stat, guvern, un plan de pus în aplicare în ianuarie 2017 – cu termen de implementare totală ianuarie 2019 – în care grupuri de câte 20 de microferme să știe să se asocieze pentru a livra la procesat laptele pe care acum îl dau la porci ?

Cei care susțin că statul nu are ce se amesteca în aceste mecanisme, dat fiind că ”capitalismul crește ca iarba din asfalt” să se mai gândească : am trecut de acea fază a capitalismului, Europa pute de măsuri de sprijin ”naționalist” al producției autohtone – și, în orice caz, noi nu mai avem timp să lucreze ”capitalismul” la ritmul lui de veacuri de mentalitate…

b-, ai tu, partid, stat, guvern – un plan de combatere a contrabandei cu produse agricole – dar fără să existe rețele privilegiate și firme controlate de inși/instituții intangibile ?

5-, Administrația :

până la alte filosofii și la marile reforme din administrație – 2 măsuri concrete, de luat în maximum 6 luni :

a-, interconectarea bazelor de date ale TUTUROR instituțiilor statului. cursdeguvernare.ro a consultat analiști din piața de digital (V AICI) – nu-i un capăt de țară , de vreme ce SRI a obținut pe câteva zeci de milioane de euro capacitatea de-a pune cap la cap și-a procesa aceste date – nu poți tu, stat, care ai datele, banii și interesul să faci la fel ?

b-, salarizarea unitară și – atenție ! – statutul de angajat al statului român : de la portar de spital la profesor universitar; de la medic la femeie de serviciu la minister ; de la funcționar de ghișeu comunal la inspector ANAF ; de la șofer la Parlament la profesor de școală elementară. De la prefect la casierul Poștei.

Să le facem pe astea în 6 luni și abia apoi să trecem la filosofia administrației.

6-, Românii au început să trăiască mai mult (crește speranța de viață), dar mai prost (scade speranța de viață sănătoasă) . Două măsuri aici :

a-, Vedem când se scumpește un kil de mere de la 3 la 5 lei – dar e  imposibil să ne dăm seama când un encefalograf își dublează, la achiziții suma.

Un lucru e cert : România e, în Europa, țara în care achizițiile de materiale sunt cele mai scumpe în bugetul total al Sănătății. Cum ? Am văzut după Colectiv – când milioanele de euro cheltuite în aparatură nu erau funcționale la ora dezastrului, deși fuseseră inaugurate de 2 ori …

DIICOT, mascați, căștile albastre și procuratură și cătușe pe Sănătate – cu plan strategic național de recuperare a banilor care se fură acolo departe de ochii neinițiaților. Retragerea Serviciilor din achizițiile de echipamente și celelalte accesorii.

Și: legislație pentru a facilita finanțarea din surse locale a sistemului sanitar local – o primărie nu poate să-și păstreze medicii prin mărirea salariilor – deși poate decide faianțarea în exces până și a cabinei paznicului de spital !

b-, Politici de păstrarea a medicilor în țară. Listă cu locațiile evitate de medici, planuri cu stimulente pentru stabilire acolo, sporuri pentru cei care renunță la avantajele orașelor mari pentru navete sau stabilire în zonele evitate și mână liberăpentru administrația locală de a le acorda ea însăși facilități.

c-, Baza de date cu afecțiuni specifice, zone defavorizate, meserii dezavantajate : Datele OMS arată goluri mari în raportările României. Nici măcar costisitorul program de analize demarat sub ministeriatul lui Eugen Nicolaescu nu ne-a adus vreun avantaj : sutele de milioane cheltuite atunci Nu s-au soldat și cu un tablou al Sănătății României – din care ar fi trebuit să se nască o viziune pentru acoperirea punctelor vulnerabile.

7-, Deja e complicat :

  • -,Cum arăta lumea în urmă cu 2 ani jumate când Putin invada Ucraina și-și anexa Crimeea ?
  • -,Cum arăta lumea acum 2 ani când SUA ne băteau, din 2 în 2 zile, pe umăr și jurau că vor sări și în foc pentru noi ?
  • -, Cum arăta lumea acum 2 ani când Europa însăși ne sugera o soluție la lenea și furturile din absorbția fondurilor europene cu acel n+2 ?
  • -, cum arăta lumea când domnii Ponta și Dragnea se dădeau cu barca pe uscat fără ca asta să se reflecte în cursul euro/leu ?

Și astăzi,

  • când cele 2 Românii distincte – Transilvania și ”regatul” – sunt înconjurate de proruși,
  • când Donald Trump anunță că vrea un deal cu Putin,
  • când Germania, Franța, Olanda (și poate și Italia – dacă nu-i iese lui Renzi referendumul) se pregătesc de alegeri în țări cu cetățeni sastisiti de ”atâta Europă”,
  • când Brexitul dezechilibrează strategic Europa
  • și când în Ungaria mișună liberi, și cu sprijinul statului, Jobick, asemenea cămășilor brune de la finele anilor 20 din Germania,
  • când Marea Neagră (”pântecul moale al Europei” – cum o numea Mosolini) a ajuns, de facto, lac rusesc :

în doar doi ani și jumătate Europa a trecut de la euforia ”mai multă Europă” la ”să recuperăm cât mai mult din ceea ce nu s-a pierdut” :

care sunt aliații pe care vom putea conta și în noiembrie 2017 ? Conta : nu doar formal, în baza unor tratate care pot fi activate cu o lună mai devreme sau mai târziu – o lună care poate face diferența dintre rezistența economică, instituțională și militară și ”capitularea” în fața unei Românii blocate în periferia din care nu am reușit în 25 de ani să ieșim.

Acesta e contextul în care, noi, cei care ne dăm de ceasul morții pentru luciditate, angajament și viteza reacției, suntem siliți să citim programele de guvernare ale complicatului an 2016 :

PSD – cu scăderi până la zero de taxe și impozite. Haha : câți dintre lucizii României au idee la această oră că taxarea în România lui decembrie 2016 va fi cea mai mică pe care a avut-o vreodată ?

Și PNL – care vine cu creșteri de salarii de 40-60% în următorii ani. Haha : câți dintre români au luciditatea să se gândească că aceste salarii, din decembrie 2016 vor rămâne așa cel puțin până la următoarele alegeri – căci în următorii 2 ani România va trebui să-și găsească soluțiile să le și plătească ? Sau că, da – vor crește cu 40-60%, dar numai dacă euro va ajunge la 5,5-6 lei – că altă supapă de unde când productivitatea generală a scăzut în 2016 cu 1,7%…

E vreun partid în România acestei campanii electorale care să-și fi făcut un calcul simplu, cât costă măsurile concrete și simple de mai sus? și să plece în ”strategia” lui de la această sumă și de la prioritățile de care-i ajung banii?

Dar despre programele de guvernare ale celor 2 partide – în 2 materiale viitoare …

***
Cristian Grosu e redactorul-șef al cursdeguvernare.ro

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.11.2016

3 comentarii

  1. Caliman Eugen - consultant dezvoltare economica
    15.11.2016, 10:26 pm

    I.1.Ca orice proces politic, economic si social national, dezvoltarea economica are nevoie de un “proiect national”, care sa fie transpus apoi in programe de guvernare pe diverse termene:scurt, mediu si lung.
    Dialectica si metodica unor astfel de constructii extrem de complexe si sensibile la implementare, presupun etape distincte de lucru, incepind cu strategiile generale pe economie, urmeaza proiectul de dezvoltare economica pe baza caruia se construieste apoi programul de guvernare pe legislatura curenta si “schitele” programelor de guvernare pe legislaturile urmatoare – cu distibutia obiectivelor pe termenele pe care le acopera:mediu si lung.
    Existenta celor 52 de strategii dovedeste preocuparea asidua a economistilor si specialistilor in economie, nefiind reprosabila diversitatea lor, cita vreme trebuie sa acopere toate domeniile:politic, economic si social.
    Mai era nevoie de strategia sintetica NATIONALA, care sa cuprinda toate domeniile, in raport cu obiectivul fundamental al dezvoltarii economice nationale:REINDUSTRIALIZAREA TARII.Ea exista si se numeste “Reindustrializarea Romaniei – Politici si strategii”, apartinind renumitului economist Liviu Voinea, elaborata in 2011.
    Aceasta lucrare strategica de “economie aplicata”, a identificat deja obiectivul fundamental al proiectului de tara, care este reindustrializarea, motivind tehnic si economic oportunitatea ei.
    Concluzia lucrarii sale este imposibilitatea reindustrializarii Romaniei prin resurse financiare nationale proprii si prin actualul model bugetar de dezvoltare: “in contextul in care statul roman mai detine o pondere relativ mica a activelor industriale si are relativ putine pirghii de interventie.Astfel ajutorul de stat este limitat, politica comerciala este de competenta UE, politica monetara este restrictiva, politica valutara pare pusa in slujba politicii monetare, iar politica fiscala si bugetara are constringeri impuse prin acordul cu FMI.Mai mult, Romania traverseaza o criza economica profunda, de sistem si model de dezvoltare”(Concluzii, pag. 125, lucrarea citata).Autorul strategiei a spus tot ce era de spus in legatura cu imposibilitatea reindustrializarii prin tehnicile financiare si fiscale actuale, ori prin modelul actual de dezvoltare – bazat pe resursele nationale (inexistente).Intrebarea este de ce n-a urmat acestei strategii un proiect de reindustrializare, ori daca exista si a fost oferit, de ce n-a fost evaluat si promovat in economie de institutii si guverne pina acum!
    2.A face strategii economice pe “economia straina” din Romania, a face strategii de imbunatatirea functionala si de performanta a invatamintului, sanatatii, economiei, etc. ramine imposibil pina la constructia unui proiect national, care sa aiba ca obiectiv reindustrializarea tarii (la inceput straina si nationala), capabila sa asigure directiile si logistica schimbarii, iar treptat si resursele materiale si financiare ncesare unei schimbari pozitive.
    In lipsa reconstructiei economice si industriale nu pot fi realizate nici un fel de “politici nationale de dezvoltare economica”.Acest lucru a fost transat deja in 2006 de prof. Ilie Serbanescu, care scria:”statul roman dupa ce a cedat catre state sau firme straine controlul intregii axe majora a economiei, nu mai dispune de pirghii pentru a desfasura strategii de dezvoltare”(citat pag. 4, nr. 855/2006, Revista 22, articolul “Dezvoltarea prin indatorare externa…”.
    Cam asa stau lucrurile cu strategiile de orice fel, urmare a disparitiei economiei si industriei nationale, asupra carora sa aplicam strategiile de crestere economica.
    3.In concluzie, obiectivul fundamental si director al strategiilor, al proiectului de tara si programelor de guvernare este reconstructia economica si industriala a tarii, unica conditie care permite STRATEGII de dezvoltare.
    Firmele straine au strategii proprii sau ale firmelor-mama, iar nu de a asigura dezvoltarea economica a unei tari in care se locheaza ori pleaca dupa cum bate vintul propriilor interese…

  2. UnOarecare
    16.11.2016, 12:32 pm

    Excelent articol d-le Grosu. Felicitari!

  3. Caliman Eugen - consultant dezvoltare economica
    16.11.2016, 1:28 pm

    II.1.Strategiile de tara fiind existente – inclusiv cea generala, “unificatorare” a problematicii dezvoltarii raportata la obiectivul fundamental “reconstructia economica si industriala” (a d-lui Voinea), urma prelucrarea si “organizarea” lor – intr-un proiect national unitar, coerent, fezabil si operational.
    Diferenta dintre “strategii” si proiectul economic, este “apelul, cererea” de a realiza strategiile, fara ca ele sa prezinte obiective concrete, resursele si termenele de realizare, modul, instrumentele si tehnicile de indeplinire practica.
    Proiectul economic are un caracter pro-activ, posedind viziunea, tehnicile si instrumentele de impunere, realizare si implementare, fiind nerefuzabil de catre partide sau guverne, care s-ar compromite iremediabil in fata electoratului, in cazul neasumarii lui.
    2.Dezvoltarea economica avind caracter capitalist, nu propune crearea de noi intreprinderi ca in comunism, ci masuri nationale de natura sistemica, capabile sa conduca la aparitia masiva de noi locuri de munca si intreprinderi care sa le asigure.
    Proiectul economic impune in schimb asumarea politica de indici economici de baza, primul fiind “procentul cresterii economice anuale” (de “masurare” a gradului de dezvoltare economica) la minim 5 la suta anual, sustenabil de actualul potential general al tarii, de banii UE si de investitorii straini.
    Alti indici de baza asumati prin proiect sint cresterea industriala din Romania de 2- 2,5 la suta anual, iar alaturi de ea si(la fel de)obligatorie, cresterea industiala nationala, la minim 1 la suta anual, necesara pentru reindustrializarea tarii.
    Asumarea acestor grade minimale de dezvoltare economica si industriala, va distribui indatoriri si raspunderi concrete pentru clasa politica si administrativa din zona executiva, de la cea locala la judete si la ministere, la institutiile centrale, etc.Viata politica si in institutii va deveni de o responsabilitate draconica, eliminind la fel de rapid ca in DOMENIUL PRIVAT, pe politicii, administrativii, birocratii, etc. incapabili de asi indeplini “targhetul” personal sau institutional prevazut pentru dezvoltare.
    3.Simultan, proiectul economic prevede instituirea de masuri si tehnici speciale de participare/integrare obligatorie a tuturor domeniilor economice, bugetare si a cetatenilor in procesul de dezvoltare economica accelerata.
    3.Perfectionarea/functionalizarea domeniilor economice si bugetare se va realiza pe cale “organica”, iar nu birocratica, care ar insemna realizarea strategiilor de domeniu sau zona economica prin crearea de comitete si comisii, al caror rezultat sa nu poata fi monitorizat si evaluat – deoarece ele ar fi in numar de sute si sute numai pe domaniile bugetare.
    Proiectul economic realizeaza imbunatatirea domeniilor economic si institutional printr-o viziune/instrumentare sistemica, pornind de la nevoia identificarii unui “centru nodal” sistemic, capabil sa “angreneze/tracteze” toate sistemele in directia functionalizarii si performantizarii activitatii.
    Acest centru nodal al schimbarii, este constituit de insasi “dezvoltarea economica rapida”, asigurata prin implementarea proiectului economic, care este conexat cu toate domeniile economice si bugetare, prin crearea instrumentelor de constringere/raspundere si finantare a acestora spre a se perfectiona/functionaliza.Dezvoltarea economica asigura si resursele materiale si financiare necesare procesului de imbunatatire a performantei tuturor institutiilor “societatii economice romanesti”, pe care simplele STRATEGII eventual le calculeaza, dar nu au de unde sa le asigure…

Lăsați un comentariu


Stiri

Acordul de preluare a Bancpost de către Banca Transilvania a fost semnat

Adrian N Ionescu

Banca Transilvania și Grupul Euronbank au semnat, vineri, acordul prin care cea dintâi va achiziționa acțiunile deținute de grupul grec la Bancpost S.A., ERB Retail… Mai mult

Stiri

TAXEDU – portalul european de educație fiscală a fost realizat de consorțiul condus de Siveco

Vladimir Ionescu

Portalul de informare al tinerilor europeni menit să îmbunătățească nivelul de educație în ceea ce privește sistemul taxelor și impozitelor se bucură de apreciere la… Mai mult

Stiri

Liviu Dragnea contestă sechestrul pe avere. Argumentul său – nicio instituție nu revendică recuperarea vreunui prejudiciu

Vladimir Ionescu

Liviu Dragnea contestă la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) sechestrul pus pe întreaga sa avere, în ancheta Tel Drum. Argumentul forte al liderului… Mai mult

Stiri

Ioan Neculaie, condamnat la 2 ani de închisoare cu executare, prins în timp ce încerca să fugă din țară

Vladimir Ionescu

Omul de afaceri Ioan Neculaie, condamnat joi la doi ani de închisoare cu executare, a fost prins în timp ce încerca să fugă din țară… Mai mult

Stiri

Premierul Tudose acuză BNR că nu a intervenit pentru a opri deprecierea leului. Reacţia BNR

Razvan Diaconu

Premierul Mihai Tudose a susţinut, joi seară, că Banca Naţională poartă o parte din vină pentru deprecierea leului în raport cu euro, afirmând că BNR… Mai mult

Stiri

Ultim omagiu adus Stelei Popescu de către Catena

Vladimir Ionescu

Catena își exprimă regretul că una dintre cele mai importante actrițe pe care România a avut-o, draga noastră prietenă, Stela Popescu, a încetat din viață,… Mai mult

Stiri

UE analizează includerea Turciei pe lista neagră a paradisurilor fiscale

Vladimir Ionescu

Uniunea Europeană )UE) ar putea decide luna viitoare includerea Turciei pe lista neagră a paradisurilor fiscale, fapt care ar încorda şi mai mult tensiunile dintre… Mai mult