Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

de Cristian Diaconescu | 11.6.2017 .

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat se poate de normal in contextul relatiilor romano-americane.

Exagerarile, fie in sensul amplificarii semnificatiilor acestei vizite sau al negarii importantei prezentei Presedintelui roman la Washington, nu au legatura cu realitatea dialogului diplomatic.

In primul rand, cei care pornind de la informatiile publice trag concluzii clare, definitive si mai ales dramatice sunt naivi.

Din dialogul efectiv, inclusiv temele pentru viitor, apar public doar cateva semnale. Cam 20 %  din ce se discuta si daca stii sa citesti printre randuri.

1. Este cat se poate de semnificativ faptul ca s-a realizat aceasta vizita, la cel mai inalt nivel, in SUA : ”De ce România, de ce acum?”

Prezenta Presedintelui Romaniei in SUA a facut obiectul analizei in marile capitale ale lumii. “De ce Romania, de ce acum, ce doreste Presedintele Trump sa comunice ?”

Felicitari celor care au organizat vizita, deoarece lista de asteptare la Casa Alba este enorma iar unele intalniri cu seful Administratiei americane se programeaza chiar si in ultimile  luni de mandat la Casa Alba.

Deoarece, la nivel global, dialogul diplomatic este tot mai pragmatic, iar relatiile internationale se desfasoara foarte rapid, liderii lumii folosesc tot mai intens cadrul multilateral pentru a rezolva probleme punctuale. Cu atat mai mult cand este vorba de SUA, partener cautat de practic intreaga comunitate internationala.

2. Reconfirmarea importantei Parteneriatului Strategic: eram chiar atât de siguri că noua aAdministrație se va implica la fel? .

Da, pentru Romania este evidenta semnificatia profunda a acestui proiect strategic: dar pana la declaratiile formale ale partii americane, in prezenta delegatiei romane, eram, oare, chiar asa de siguri ca noua Administratie va continua sa se implice in acest cadru de cooperare?!.

Declaratia Comuna privind Parteneriatul Strategic intre Romania si SUA a fost semnata la 13 septembri 2011 in contextul intalnirii de la Washington intre Presedintele Traian Basescu si Barack Obama. Tot atunci s-a decis si amplasarea sistemului anti-racheta in Romania.

Presedintele Trump, asa cum a anuntat in campania electorala, a initiat un proces decizional prin care noua Administratie s-a detasat cat mai categoric posibil de toate angajamentele, mai ales cele externe, asumate de fosta Administratie.

Deci, o re-confirmare a  Parteneriatului Strategic era esentiala inclusiv cu valoare de semnal pentru Romania si regiunea in care ne aflam.

Nu trebuie uitat ca in cadrul Parteneriatului sunt stabilite, ca domenii de cooperare abordate, pana in 2016, in 5 runde de consultari:

dialogul politic, securitatea, economia, contacte inter-umane, stiinta, tehnologie, cercetare, educatie si cultura, deci practic toate temele pe care un stat preocupat de viitorul sau le doreste a fi angajate in relatiile bilaterale  cu o super-putere.

3. Aceasta intalnire la cel mai inalt nivel s-a realizat in momentul in care ambele parti au constat ca au o viziune comuna privind o serie de interese incepand cu cele de securitate. Este fundamental pentru determinarea SUA de a continua sa angajeze eforturi diplomatice, resurse militare si fonduri in scopul contracacrarii unor riscuri care nu privesc direct si imediat, teritoriul american.

Nationalizarea politicii externe si urmarirea stricta a interesului SUA chiar in ceea ce priveste contributia la NATO nu mai reprezinta nici un secret pentru cei care sunt interesati. Presedintele Trump este categoric in acest sens. Dar in legatura cu Romania “ramane cum s-a stabilit”.

Nu este intamplator faptul ca la conferinta de presa din Rose Garden Presedintele Trump a inceput prin a multumi Romaniei (si era un gest cat se poate de sincer !!) pentru contributia in lupta anti-terorista, prin structurile de informatii dar si pentru participarea militara, foarte profesionista, la “coalitiile de vointa ” in Afganistan, Iraq sau Balcani.

Concretizarea acestui dialog va fi inteles in timp, dar este evident ca si noua Administratie pastreaza aceasi evaluare pozitiva, responsabila, privind eforturile si pretul platit de  Romania in lupta impotriva amenintarilor la adresa securitatii globale.

4. Garanții de securitate pe termen lung pentru România: desființarea oricărui dubiu față de articolul 5

Este interesant ca in contextul prezentei Presedintelui Romaniei in SUA a fost reiterata mult asteptata confirmare a atasamentului Administratie americane fata de Art V al Tratatului de la Washington. Nici nu se putea altfel.

Summit-ul NATO de la Varsovia a avut cateva concluzii certe si anume ca zona de la Marea Baltica la Marea Neagra este supusa unor riscuri de securitate serioase inclusiv militare datorita politicii impredictibile a Federatiei Ruse; SUA si aliatii si-au asumat revenirea in Europa Centrala si de Est prin trecerea de la faza de contingentare la cea descurajare militara; Romania si Polonia gazduiesc doua comandamente militare esentiale in cadrul acestui proces de re-pozitionare.

Prin sublinierea repetata “Romania-aliat de nadejde al SUA” vorbim de garantii de securitate pe termen lung acordate Romaniei.

S-ar fi putut sa fie altfel ? Bineinteles.

Mai mult din discutia Presedintelui Iohannis cu secretarul de stat Tillerson rezulta ca s-au abordat si aspectele securitatii la Marea Neagra din perspectiva rezervelor de energie. Este, intr-adevar, o tema foarte sensibila si care ar trebui urmarita cu mare atentie.

O concluzie :
Prin actiune, proiect de tara si responsabilitate, Bucurestiul poate maximiza rezultatele acestei vizite in SUA. Nu mai exista scuza schimbarii de politica a SUA, victimizarii, cum s-ar fi inteles altii “peste capul nostru”. Totul depinde de noi pentru a avea o tara sigura si prospera.
In egala masura, prin joc duplicitar, inactiune si lipsa de profesionalism putem distruge totul, dar din vina Bucurestiului…nu a Washington-ului.

Publicat la data de 11.6.2017 .

2 comentarii

  1. Mihnea Stangescu
    12.6.2017, 3:32 pm

    Corecte observatii care merita facute, mai ales tinand cont de noianul de dezinformari servite la televiziunile de stiri.

    Uitandu-ma la conferinta de presa comuna, as dori sa fac niste observatii personale si sa va invit sa le comentati, daca doriti:

    1. Mi s-a parut ca am sesizat o incercare de pozitionare a presedintelui Iohannis ca un pod de comunicare intre noua administratie americana si UE. O astfel de pozitionare ar fi extrem de inteligenta si oportunista (in sens bun) avand in vedere desfasurarea Brexitului si a politicii interne din UK.

    2. N-am putut sa nu observ perierea reciproca si frecventa: “under your great leadership”, etc. Chiar daca o asemenea abordare din partea noastra era de asteptat avand in vedere narcisismul lui Trump, am fost surprins la un anumit moment sa-l aud pe acesta din urma spunand ca are incredere nominal in presedintele nostru.
    Aceasta abordare mi s-a parut interesanta avand in vedere ca mesajele venite in perioada Obama erau adresate in general institutiilor romane si nu unei persoane in mod particular.
    Este oare ceva neobisnuit aici sau e vorba doar de o excentricitate a d-lui Trump?

    3. Strict lingvistic, am progresat fata de presedintii anteriori, insa din nefericire nici domnul Iohannis nu stapaneste un vocabular extins sau expresii idiomatice ale limbii engleze. Totusi, parca a fost altfel decat “za madar end za fadar”

    4. Domnul Iohannis a cam evitat sa raspunda la intrebarile jurnalistilor americani.

    Mi-ar fi placut ca, atunci cand a fost intrebat de corectitudinea faptului ca nu am contribuit cu 2% in anii precedenti, sa raspunda sincer ca pentru Romania, o contributie de 2% la aparare in contextul in care avem atatea lipsuri si un PIB per capita atat de mic, e un efort financiar. Dar este un efort pe care-l facem pentru a fi niste parteneri corecti.

    La intrebarea legata de amestecul Rusiei in alegeri, mi-ar fi placut un raspuns mai curajos, chiar si in prezenta dlui Trump. In opinia mea mi se pare mult mai afectata credibilitatea alegerilor din USA decat rezultatul acestora. De aceea cred ca aceasta este tinta reala a lui Putin si mai putin rezultatul direct (am vazut multe materiale care sugereaza o ura personala a dlui Putin fata de dna Clinton sau care o prezinta pe aceasta drept o figura de care Rusia se teme, insa raman profund neconvins, mai ales ca sub administratia Obama Putin a cam facut ce a dorit el).

    Macar se merita sa dam un raspuns diplomatic clasic de tipul “avem incredere ca institutiile americane vor elucida aceasta problema”

    • George
      14.6.2017, 7:15 am

      Cam stângescu vedeți problemele, iar expresia “mi-ar fi placut” arata dezacordul dvs fata de cele exprimate în articol, fără a spune concret cum “v-ar place”.
      Poate pe viitor!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biris

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Gabriela Drăgan

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română