Pe piaţa titlurilor de stat româneşti, rata de dobândă la obligațiunile suverane la 10 ani a urcat cu cinci puncte bază, săptămâna aceasta, până la 4,80%, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani.
„Ratele de dobândă au continuat să crească pe scadențele medii – lungi, pe fondul preocupărilor privind situația finanțelor publice interne, într-un context global caracterizat prin majorarea graduală a costurilor de finanțare”, scrie Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania (BT), într-un raport emis vineri dimineaţă.
Maturitatea titlurilor de stat pe 10 ani este un barometru pentru costul de finanțare în economie, potrivit economistului citat.
Auspicii defavorabile
Curba randamentelor din România se deplasase în sus şi săptămâna trecută, în medie cu 18 puncte bază, „avansul fiind mai pronunțat pe scadențele scurte, evoluție influențată de știrile din plan intern”, spunea un raport BT din urmă cu o săptămână.
„Ne așteptăm la reacții ale curbei randamentelor la climatul macro-financiar extern și la știrile economice și politice interne”, scria atunci Andrei Rădulescu.
Randamentele mai mari la titlurile de stat înseamnă scumpirea finanţării cerute pe piaţă de Ministerul Finanţelor.
Scumpirea a fost determinată şi de „continuarea tendinței de creștere a costurilor de finanțare în sfera globală (inclusiv ca urmare a recalibrării așteptărilor cu privire la inflație, dată fiind majorarea cotațiilor la țiței, după ce Administrația SUA a renunțat la Acordul Nuclear cu Iranul)”, potrivit sursei citate.
Pe plan intern, febra inflaţionistă determinată de creşterea consumului, în urma politicilor fiscale şi salariale, a obligat Banca Naţională a României să majoreze de trei ori în cinci luni rata dobânzii de politică monetară, cu câte 25 de puncte de bază, până la 2,50%.
Finanțarea Statului Român – cea mai scumpă în regiune
România își finanțează deficitul bugetar la ratele cele mai scumpe din Europa Centrală și de Est.
Diferenţa dintre randamentele titlurilor de stat pe 10 ani şi cele ale celor germane (spread-ul) este cea mai mare în cazul obligaţiunilor suverane româneşti (431 puncte de bază).
Spread-ul este aproape dublu faţă de cel al titlurilor maghiare (220) şi de până la 1,6 ori mai mare faţă de cele poloneze (266), potrivit datelor din 14 mai ale Erste Group Research (EGR).
Iar tendinţa se va perpetua, potrivit EGR.
(Citiți și: Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut)
Estimările EGR remarcă discordanțele dintre România și principalele economii din regiune:
- Cehia, Ungaria și Croația sunt creditate cu excedente de cont curent (+0,9%, +2,3% și +2,6%), pe 2018, iar Polonia cu un deficit minor de 0,3%
- România cu cea mai mare rată din regiune a deficitului de cont curent în 2018, după cel al Serbiei (- 4,1% din PIB, față de -5,3% în Serbia).
În vreme ce România se confruntă cu o febră inflaţionistă, Polonia, Ungaria și Cehia au surprins cu o scădere a inflației în martie:
- în Polonia, inflaţia „a plonjat de la 2,5% an / an în noiembrie la 1,3% în cursul lunii trecute”, potrivit capital Economics.
- în Cehia a scăzut de la 2,8% în octombrie la 1,6% an / an în luna februarie.
- în Ungaria inflația s-a atenuat de la 2,6% în luna august până la 1,9% în februarie.
Încă din aprilie 2018 costul finanțării prin titluri pe 10 ani ale guvernului român arpoape că se dublase, în ultimi trei ani, față de cel al guvernului maghiar (4,61% față de 2,44%).
