Chestiunea

Harta deprecierii creșterii economice: Județele cele mai bogate se întrec cu cele mai sărace. Industria nu compensează reducerea consumului

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui… Mai mult

06.01.2019

Evenimentul

Mihaela Triculescu – noul șef ANAF. Respinsă de trei ori la concursurile pentru posturi în ANAF

Premierul Viorica Dăncilă a semnat joi Decizia de numire a Mihaelei Triculescu în funcția de președinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu rang… Mai mult

03.01.2019

Analiză

România și energia: Poziţia în context european

Consumul final de energie al industriei româneşti a scăzut în intervalul 1990 – 2016 cu circa 75%, faţă de numai 25% la nivelul UE, potrivit… Mai mult

02.01.2019

Analiză

Încadrarea deficitului în 3% ar fi miraculoasă: Deficitul la 11 luni – 2,74% din PIB estimat

După 11 luni din 2018, deficitul bugetar public comunicat oficial a urcat la 2,74% din PIB estimat, valoare cu 130% mai mare faţă de acelaşi… Mai mult

30.12.2018

Cronicile

Corina Crețu: Situația la zi a fondurilor europene pentru România în 2018

de Vladimir Ionescu , 23.12.2018

Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, a enumerat într-un interviu acordat Agerpres, măsurile luate de Comisia Europeană pentru ca România să nu piardă fonduri europene din cauza lipsei de programe.

La începutul anului 2018, România s-a confruntat cu un risc de dezangajare de 800 de milioane de euro, a explicat comisarul.

Măsurile decise pentru ca banii să nu fie integral pierduți:

  • s-a aprobat fuziunea Programului Operaţional Iniţiativa pentru IMM-uri cu POR
  • extinderea rezervei de proiecte eligibile, incluzând schema Casa Verde, modernizarea grădiniţelor, achiziţionarea de ambulanţe pentru toate judeţele
  • redirecţionarea fondurilor spre zone cu o mai bună perspectivă de absorbţie, cum sunt proiectele pentru IMM-uri, domeniu către care s-au redirecţionat 150 de milioane de euro
  • 72,5 milioane de euro au fost realocate către Axa prioritară 8 ‘Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale’.
  • În ceea ce priveşte Programul de Infrastructură (POIM), Comisia Europeană a aprobat proiecte retrospective în valoare de 1,3 miliarde de euro şi proiecte fazate în valoare de 3,1 miliarde de euro, costuri eligibile.

“Proiecte retrospective înseamnă proiecte care erau finalizate, în funcţiune, cum sunt Autostrada Soarelui sau Centura Timişoarei, dar pentru care statul plătea credite către bănci. Am preluat aceste datorii pe fonduri europene, degrevând bugetul naţional de această povară.

O altă măsură a fost fazarea în doua părţi a proiectelor care trebuiau încheiate până în anul 2015, dar din varii motive acest lucru nu s-a întâmplat. Este, de pildă, cazul majorităţii proiectelor de modernizare a reţelelor de apă şi canalizare.

Aceste proiecte se vor încheia, unele s-au încheiat deja, dar consumă din perioada actuală de programare 3,1 miliarde de euro. Datorită tuturor acestor măsuri, riscul de a pierde bani pe Programul de Infrastructură Mare poate apărea la finalul anului 2019, dacă nu vom primi proiecte noi spre aprobare”, a explicat Corina Crețu.

Pierderile nu vor putea fi însă evitate, chiar dacă sumele vor fi mai mici, a mai spus comisarul european:

“La nivelul nostru, al Comisiei Europene, noi suntem pregătiţi să primim plăţi până în 31 decembrie la miezul nopţii.

Întârzierile au fost destul de mari încă de la începutul perioadei de programare şi, cu tot optimismul meu, din păcate cred că nu poate fi evitată pierderea unor fonduri, sper însă ca aceasta să fie cât mai mică.

Dar nu trebuie uitat totuşi că modificările continue, împreună cu măsurile de simplificare introduse de către autorităţile române, vor genera rezultate semnificative în anul 2019, an în care se aşteaptă ca rata de implementare să crească semnificativ”.

Situația la zi 

În perioada actuală de programare (2014 – 2020), România a trimis spre aprobare la Comisia Europeană 55 de proiecte majore prevăzute în Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM), Programul Operaţional Regional (POR) şi Programul Operaţional Competitivitate (POC), fiind vorba despre proiecte a căror valoare depăşeşte, în cazul fiecăruia, 50 de milioane de euro, respectiv 75 de milioane de euro pentru cele din domeniul transporturilor.

“47 dintre acestea au fost deja aprobate de CE, fiind vorba de 40 de proiecte fazate, faza a II-a având o valoare eligibilă de 3,1 miliarde de euro, a căror finalizare se face cu bani din perioada 2014-2020, precum şi şapte proiecte noi, a căror valoare eligibilă este de 2,7 miliarde de euro. Printre aceste proiecte se numără Autostrada Câmpia Turzii – Târgu Mureş, cu o cofinanţare europeană de 246 de milioane de euro, reabilitarea căii ferate Radna – Gurasada – Simeria, cu 1,3 miliarde de euro sprijin financiar european, precum şi proiecte de modernizare a infrastructurii de apă în judeţele Hunedoara, Alba, Vrancea şi Galaţi sau care vizează modernizarea de ecluze – Agigea, Cernavodă, Ovidiu, Năvodari – şi staţii de pompare”, a spus comisarul.

Proiectele fazate reprezintă acele proiecte pentru care comisarul Corina Creţu a aprobat alocarea de bani din actualul exerciţiu financiar, tocmai pentru ca România să nu piardă finanţarea europeană din exerciţiul financiar anterior, ca urmare a faptului că nu au putut fi terminate în perioada 2007-2013.

Potrivit comisarului european, şapte proiecte noi sunt în curs de evaluare. Este vorba despre linia de metrou M6, centura de sud a Bucureştiului, un proiect privind protecţia şi reabilitarea zonei de coastă, trei proiecte de infrastructură de apă şi unul de cadastru, a căror valoare eligibilă este de 3,7 miliarde de euro.

Un alt proiect a fost depus şi apoi retras de autorităţile din România.

Pentru toate aceste proiecte, co-finanţarea UE este de 85%, iar contribuţia naţională de 15% din valoarea lor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.12.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul Grindeanu, la propunerea lui Florin Iordache, a adoptat legea recursului compensatoriu- document prezentat de Dacian Cioloș

Razvan Diaconu

Fostul premier Dacian Cioloș a postat miercuri, pe Facebook, un mesaj în care spune că Guvernul condus de Sorin Grindeanu este cel care „a adoptat… Mai mult

Stiri

Premierul Theresa May câștigă votul de încredere al Camerei Comunelor. Opoziția pune condiții ca să discute posibile soluții pentru un acord Brexit

Victor Bratu

Opoziția parlamentară nu a reușit miercuri să adune suficiente voturi pentru a determina plecarea Theresey May din fruntea guvernului britanic. Votul a fost unul destul… Mai mult

Stiri

Prima reacție a unei bănci românești la ”taxa pe lăcomie”. BT: Este o naționalizare a profiturilor, va crea dezechilibre grave în toată economia

Alexandra Pele

Taxa pe lăcomie reprezintă o naționalizare a profiturilor se arată în prima reacție oficială a Băncii Transilvania, care în urma turbulențelor generate de Ordonanța Teodorovici… Mai mult

Stiri

Recursul compensatoriu / Premierul așteaptă de la Ministrul Justiției o evaluare a situației și măsuri

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Tuderel Toader, este așteptat luni, 21 ianuarie, să-i prezinte premierului Viorica Dăncilă o evaluare a impactului Legii recursului compensatoriu, precum și eventualele propuneri… Mai mult

Europa

Statul paralel francez: Fostul ministru de interne Claude Gueant, condamnat la un an de închisoare pentru deturnare de fonduri publice

Vladimir Ionescu

Fostul ministru francez de Interne Claude Guéant, considerat mâna dreaptă a președintelui Nicolas Sarkozy, a fost condamnat definitiv la un an de închisoare într-un dosar… Mai mult

Stiri

CCR – decizie: Protocoalele dintre SRI și Parchetul General sunt neconstituționale. Ce probe ar putea fi anulate

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea referitoare la protocoalele încheiate de SRI și Ministerul Public. Decizia ar… Mai mult

Stiri

Motivare CCR: Semnalizarea radarelor ar crește agresivitatea pe șosele

Vladimir Ionescu

Presemnalizarea radarelor afectează protejarea dreptului la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, precizează CCR în motivarea deciziei privind Legea pentru modificarea ordonanţei de urgenţă… Mai mult